LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865

Justiția se da în numele Domnului.

Funcționarii judecatoresci se numescu sau se intarescu de Domnu.

Justiția se va da:

Hotărîrile judecatoriloru de plasi, voru purta numele de "cărți de judecată;" ale tribunaleloru de județe, de sentințe; ale curtiloru se voru numi decisiuni.

În fie-care plasa, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau județu de plasa cu unu adjutoru.

Orașele principale se voru împărți după numerulu populatiunei și trebuințele locale, în unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu câte unu judecatoru.

Circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de plasa, pentru comunele rurale este aceeași cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de orașe va fi după determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6.

Residenta judecatoriloru de plasa, din comunele rurale, va fi asedata în comuna nnde se afla sub-prefectura.

Judecătorii de plasi sau ocole, au misiune de a împacă pe părți, și de a judeca, în prima sau ultima instanța, tote causele câte li se atribuescu, prin procedura civilă.

Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va avea ore care cunoscinta de legi și etatea de 25 ani, celu putinu.

Dacă unulu din pensionării Statului se va numi judecatoru de plasa sau de ocolu, ori adjutoru, elu va priimi, pe lîngă pensiune și jumetate retribuțiunea de judecatoru de plasa.

Judecatoriele de plasi sau ocole se voru împărți în trei clase.

Clasa anteiu va fi pentru orașele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Focsani, Botosani, Giurgru, Ismailu, Ploesci, Barlad, Turnu-Severin.

Clasa a doua va fi pentru cele-l-alte residente de județe. - Clasa a treia pentru cele-l-alte residente de plasi.

Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regula dupe cum se prevede în alaturatulu tablou.

În casu de bola, sau ori-ce alta lipsa a judecătorului, funcțiunile lui se voru putea îndeplini de adjutorulu seu.

Adjutorulu poate fi trimisu de judecatoru în cercetări la fața loculul ori de câte ori elu va găsi de cuviință.

Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audientele, pentru lucrările de cancelaria.

Tribunalele de județe se voru compune în tota România de câte unu președinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore și unu substitutu.

Unulu din membri este numitu judecatoru de instrucțiune.

Circonscriptiunea teritorială a judecatoriloru de județe va fi acea ca și a prefecturei județului, afară de tribunalulu județului Ismailu care va coprinde și circonscriptiunea prefecturei de Bolgrad.

Tribunalele din Bucuresci, Iași, Craiova, Galați și Ploesci se voru compune de mai multe secțiuni și anume:

Celu din Bucuresci, din cinci secțiuni din cari: una corecțională, trei civile și una comercială.

Celu din Iași, din patru secțiuni din cari, trei civile și una corecțională.

Una din secțiunile civile din Bucuresci și Iași va fi însărcinată cu transcripțiuni, legalisatiuni, inscriptiuni, vinderi silite și alte acte de procedura gratiosa.

Celu din Craiova, de trei secțiuni, din care: doue cu atributiuni civile și corecționale și alta comercială.

Celu din Galați, de doue secțiuni, din cari una civilă și corecțională și alta comercială.

Celu din Ploesci din două secțiuni, între cari se voru împărți tote lucrările.

Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati presedinti, catu sînt secțiunile.

Unulu dintre acești presedinti se va numi prim-președinte.

De câte doui judecători și unu supleantu pentru fie-care secțiune.

De unu prim-procuroru cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile.

Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-președinte, carc le va împărți după rindulu intrarei între acțiunile civile, dacă asemenea secțiuni esista, sau dacă tote naturele de causa se judeca de tote secțiunile.

Cele-l-alte cereri se voru adresa la președinții respectivi ai secțiuniloru.

Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primul-președinte îndată după terminarea vacantieloru mari, va împărți prin tragerea la sorți pe membrii tribunalului între diferitele secțiuni asa în catu unu membru sa nu servesca doui ani d'a rindulu, la aceeași secțiune.

Unu tribunalu sau o secțiune va putea judeca și da sentinta sa și cu doi membrii.

În casu de lipsa a unui judecatoru, supleantulu îi va tine loculu, în casu de lipsa a președintelui îi va tine loculu celu mai vechiu numitu judecatoru la acelu tribunalu, care nu va fi și instructoru.

Rudele pînă la veru primaru inclusivu, și afinii (cuscrii) pînă la același gradu inclusivu, nu potu fi numiți membri ori supleanți la același tribunalu.

Supleantulu candu nu se afla insarcinatu cu o misiune afară din tribunalu, va asista la ședințele tribunalului avendu votu numai consultativu.

În sentinta ce se va da, se va menționa presenta acestuia, sau causa lipsei lui.

Acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primulu-președinte va împlini lipsele de judecători aflați în ori-care secțiune cu judecători sau supleanți trași la sorți în publicu, dintre membrii sau supleanții presinti din alte secțiuni.

Primulu procuroru va putea asista la audientele ori-carii secțiuni și va lua conclusiuni.

Judecatoriele de județe se voru împărți în doue clase:

Cea d'anteiu va fi pentru orașele: Bucuresci, Craiova, Iași, Galați, Brăila, Ismailu, Giurgiu, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani și Turnu-Severin.

Cea de a doua pentru cele-l-alte capitale de județe.

Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sînt regulate conformu cu alaturatulu tablou.

Fie-care judecatoriu de județe își va face unu regulamentu specialu spre a regula mai cu amaruntu ordinea și modulu serviciului seu.

Acestu regulamentu deliberatu și de curtea respectiva și aprobată de Ministerulu Justiției se va tipari și se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, mai uniforme pentru tote judecatoriele.

Causele comerciale se vor judeca de către tribunalele de județe, afară de județele arătate prin art. 18 unde se afla anume o secțiune de tribunal pentru causele comerciale.

Cînd se judeca o causa comercială, se vor alătură pe lîngă judecătorii civili de județu, doui judecători comercianți, cari împreună cu cei civili, vor judeca și vor pronunța sentinta asupra tuturor causelor comerciale din circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de județu.

Pentru orașele, resedinte de județe, care nu au o secțiune de tribunal pentru causele de comerciu, primăria locală va forma și va publică la fie care doui ani, la inteiu August, o lista de comercianții ce pot fi chemați a esercita funcțiunea de judecători comercianți.

În acesta lista se va coprinde numele tuturoru comercianților români, sau naturalisati români, domiciliați în acelu orasu cari făcut comerciu de trei ani cel putinu, cari platescu cea mai mare patenta și care au etate de trei-deci ani împliniți.

Nu pot face parte din acesta lista.

1. Falsificare, spargere de peceți, sustragere de acte depuse în locuri publice;

2. Furtisagu;

3. Incelaciune (escrocherie);

4. Abus de încredere;

5. Atentate la bunele moravuri.

Cei în etate de 60 de ani se potu scuti, după cererile loru, d'a face parte din aceata lista.

Primăria va afige și va publică acesta lista în timpul de 15 dile.

Cei ce au calitățile cerute, potu forma reclamatiuni, sau în contra inscrierilor celoru fără dreptu, sau pentru înscrierea celoru în dreptu.

Reclamatiunile se voru adresa mai inteiu la primăria, care se va pronunța asupra validitatei cereriloru prin actu scrisu și motivatu.

Partea nemultumita pe hotărîrea primăriei va apela la tribunalul localu, care se va pronunța de urgenta și fără apelu sau recursu.

Lista care coprinde numele definitivu înscrise, se va comunică de către primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie.

Numele care în urma acestei epoce și pînă la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunică din nuou tribunalului localu.

Ori de câte ori se va presenta o causa comercială, președintele va chema pe rindu, fără a se putea stramuta ordinea inscricriloru, și cu doue dile înaintea infatisarei, pe doue din persoanele înscrise în lista spre a judeca causa.

Acești doui judecători comercianți voru lua parte împreună cu judecătorii tribunalului la esaminarea causei.

Sentinta se va da după majoritatea voturiloru.

Judecătorii comercianți, mai înainte d'a intră în lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecători.

Funcțiunea lor este gratuita și onorifica.

Pentru orașele unde tribunalulu județului este impartitu în mai multe secțiuni, dintre care una judeca casurile comerciale, cei doui judecători comercianți împreună cu un suplininte, cari se alătură pe lîngă judecătoria în tote casurile comerciale, vor fi permanenți în timpul de doui ani, și funcțiunea loru va fi retribuită.

Asemenea voru fi permanenți și retribuiți suplinintele și cei doui judecători comercianți pe lîngă tribunalulu din Brăila.

Aceștia se voru alege de către comercianții domiciliați în acelu orasu care platescu patenta de clasa I și II și care reunescu și cele-l-alte condițiuni prescrise de art. 34, 35 și 36.

Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 și 39.

Pentru acele orașe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți.

Alegatorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători și a unui supleantu.

Voru fi aleși, acei cari voru uni majoritatea absolută a voturiloru.

Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativă.

Voru fi eligibili acei cari unescu condițiunile necesare spre a fi alegetori.

Cei doui judecători aleși voru avea atribuțiunile prescrise la art. 43. Supleantul va înlocui pe judecătorului comercialu ce va lipsi și va fi insarcinatu și cu alte lucrări relative la cause comerciale.

Cei aleși se voru face cunoscuți de către primării, Ministrului Jnstitiei care îi va întări prin decretu Domnescu.

Ei voru intră în funcțiune îndată ce au depusu juramentulu prescrisu judecatoriloru.

Ei potu fi iarăși aleși după ce voru trece doui ani de la espirarea functiunei loru.

Se mentinu cele patru curți de apelu asedate în Bucuresci, Iași, Craiova și Focsani.

Circonscriptiunea teritorială a fie-carei din aceste curți va fi acesta:

Curțile de apelu, voru judeca apelurile în materii civile, comerciali și corectionali conformu legiloru în fiinta.

Fie-care curte se va împărți în mai multe secțiuni, compusa fie-care de câte cinci membri între cari și președintele.

Curtea din Bucnresci va coprinde trei secțiuni. Cea din Craiova, cea din Iași și cea din Focsani, va avea fie-care câte doue secțiuni.

Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune:

De atati presedinti câte secțiuni sînt. Unulu dintre presedinti se va numi prim-președinte.

De unu procuroru generalu cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile.

De câte patru membri și unu supleantu.

De câte un grefier pentu fie-care secțiune cu mai multe ajutoare.

Numai primul-președinte va primi apelurile și le va împărți între secțiuni după rendulu intrariloru.

Otaririle curții, nu se potu da de catu cu o majoritate de trei celu putinu a membriloru sei.

Supleanții candu nu voru avea o alta însărcinare a curtei, voru asista la tote procesele și voru avea votu numai consultativu.

În otarirea curtei se va menționa presinta supleantului sau causa lipsei lui.

Rudele sau afinii pînă la alu patrulea gradu inclusivu, nu potu fi membri la aceeași curte.

Trei din membri curtei voru forma camera de punere în acusatiune în materii criminali, conformu reguliloru prescrise de procedura criminală. Alți trei membri ai curții voru forma curtea cu jurați pentru judecarea cestiuneloru criminali.

Candu primul-președinte lipsesce va fi inlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de secțiuni.

Președinții secțiuniloru lipsindu voru fi înlocuiți de celu mai vechiu numitu dintre membri secțiunei.

Președintele curții de apelu sau locotiitorulu seu va insemna pe membrii ce au sa formede camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați.

Elu va lua mesuri ca sa nu se intrerupa lucrările ordinari ale curții apelative din causa lipsei de membri; și judecătorii ce au să se pronunțe asupra punerii în acusatiune criminală, 'și voru putea face acesta lucrare fără ca să fie împiedicați pentru acesta de a lua parte la ședințele curții de apelu.

Pe fie-care anu îndată după terminarea vacanteloru mari, acolo unde sînt, mai multu de doue secțiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, în ședința publică, fața cu ministerulu publicu și cu membri curții, va trage la sorți pe membri ce au sa compună în timpulu anului secțiunile curtei.

Președinții voru alterna între dinsii, asa în catu fie care să nu remana, doui ani d'arendulu în aceeași secțiune. La curțile unde sînt numai doue sectuni, alternarea se va face pe fie-care anu între membri curții de către primul-președinte asa în catu același membru sa nu servesca doui ani d'arendulu în aceeași secțiune.

Diferitele secțiuni ale unei curți constitue o singura curte și decisiunile unei secțiuni ce se voru casa, se voru tramite la o alta curte conformu legii curții de casatiune.

Candu primul-președinte a luatu de la o secțiune unulu sau mai mulți judecători spre a forma camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați, elu va completa pe fie-care di o secțiune cu membrii luati din cea-l-alta, asa în catu în fie-care secțiune sa remana celu putinu numerulu prescrisu spre a pronunța o hotărîre.

Candu unu membru judecatoru de lîngă curtea cu jurați va lipsi, primul-președinte al curții de apelu ilu va înlocui provisoru cu unu altu membru alu curții de apelu trasu la sorți.

Membrii judecători cari conformu art. 256 din procedura Codului Penalu, formează curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri în acestu timpul și apelurile causeloru corecționale.

Grefa curții cu jurați se va tine de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu.

Serviciului portareiloru se va face pe lîngă curtea cu jurați de portăreii curții de apelu.

Se va alătură pe lîngă aceeași curte cu jurați un numeru otaritu de aprodi pentru serviciului curții și mai alesu pentru chemarea juratiloru.

Circonscriptiunea fie-carii curții cu jurați va fi aceeași ca a curții de apelu respectiva.

Fie-care curte își va face unu regulamentu prin care se va regula mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corectionali, serviciului camerei de acusatiune și alu curții cu jurați etc.

Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justiției care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru să fie pe catu se poate mai uniforme.

Fie-care din secțiunile curții de casatiune va putea lucra și cu sese membri presinti, majoritatea, spre a se pronuncia hotărîrea remaindu totu de cinci membrii.

Ministeriulu publicu se compune de procurorulu generalu și cei-l-alți procurori de secțiuni, a sedati pe lîngă curțile de apelu, din procurorii tribuna leloru și secțiuneloru loru.

Ministeriulu justiției este capulu miniteriului publicu.

Procurorulu generalu de curte este capulu tuturoru procuroriloru și substitutiloru din ocolulu curții, precum și a celoru-l-alți agenți judecatoresci, și are dreptulu de controlu și de privighere asupra implinirii datoriei loru.

Procurorulu generalu alu curții de casatiune, are dreptulu, conform legii acestei curți, de a ataca actele celoru-l-alți procurori sau actele judecato resci contrarii legiloru.

Dreptulu de discipliua asupra tuturoru membriloru Ministerului publicu, se va esercita de Mi nisterulu Justiției, după propria sa inițiativa, sau după provocarea procurorului generalu sau a procuroriloru de tribunale.

Procurorii generali au același rangu ca și președinții de curți, și procurorii de tribunale ca și președinții de tribunale.

Procurorii însă sînt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu către presedinti și către cei-l-alți magistrați însărcinați cu aplicarea legiloru.

Candu procurorulu lipsesce se va înlocui cu substitutulu seu.

Procurorulu generalu de la curți poate asista la ori-care din secțiuni va voi, și lua conclusiuni.

Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuinta, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiției din județu, precumu și despre observațiunile ce au de facutu asupra implinirii datorieloru agentiloru judecatoresci și asupra aplicării legiloru.

Procurorulu generalu va putea merge însuși spre a cerceta starea lucruriloru și va esercita dreptulu seu de disciplina prin președintele curții sau prin Ministeriulu Justiției.

Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aproape privighere asupra judecatoriloru de plasi, și voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuinta.

Substitutulu sau procuroru de secțiuni lucreda sub direcțiunea procuroriloru sau primiloru procurori.

Candu asupra unei cause substitutulu voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este în dreptu a opri pe substitutu și a lua însuși conclusiuni.

Pe lîngă fie-care judecătorie de județe se va afla câte unu grefieru.

Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutoare.

La curți va fi câte unu grefieru pentru fie-care secțiune cu mai multe ajutoare.

În județele unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, va fi unu grefieru pentru fie care secțiune cu unulu sau mai multe ajutoare, după trebuinta.

Pe lîngă fie-care tribunalu și fie-care secțiune de curte sau de tribunalu se va afla câte unu registratoru arhivaru și unu numeru hotaritu de copisti.

Se institue pe lîngă fie-care curte sau tribunalu de județu agenții judecatoresci numiți portarei.

Numerulu acestoru portarei, pe lîngă fie-care curte sau tribunalu se va hotărî după trebuințele fie-carii localități.

Ei se numescu prin Decretu Domnescu, după recomandarea Ministerului Justiției.

Unulu din portăreii fie-cărui tribunalu și fie-carii curți se va numi capulu portareiloru acelui tribunalu sau curte.

Portăreii se voru numi dintre persoanele cunoscute prin bunele purtări și cu ore care invetatura, preferîndu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri în justiție.

Se mai adaoga, pe lîngă fie-care curte și judecătorie de județe unu numeru de aprodi și omeni de serviciu cari se voru insemna prin budgetulu anualu.

Grefierii și portăreii sînt supuși a da cauțiune și a depune juramentu înaintea președintelui.

Grefierulu, sau în lipsa ajutorulu seu, va asista la tote ședințele și va lua note, va redacta procesele verbale, și va contra-semna tote actele încheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu și necontra-semnătu de grefieru sau de ajutorulu seu se va socoti ca nulu.

Grefierulu este capulu cancelariei sale, și are dreptulu de controlu și privighere asupra impiegatiloru grefei.

Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele și colectunile de legi.

Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele și documentele câte i se voru incredinta de portarei sau de particolari.

Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacantii, celu putinu septe ore pe di.

Portăreii asedati pe lîngă curți și tribunale voru face tote actele câte se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci.

Voru face somatiunile, comandamentele și urmăririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau de aducere.

Voru îndeplini protestirile de polițe, de bileturi la ordine. Voru esecuta sentințele, decisiunile și alte titluri esecutorii. Ei voru putea fi însărcinați de președinte și cu chemarea partiloru în judecata, cu aignificarea otaririloru și cu comunicarea acteloru între părți.

Portăreii sînt puși sub ordinile și privigherea președintelui de tribunalu sau curte.

Capulu portareiloru de curți ca capu alu portareiloru din ocolulu curții are dreptulu de controlu și disciplina asupra loru.

Portăreii nu sînt retribuiți, ei voru priimi de la părți pentru actele de procedura și de esecutare ce făcut o tasca otarita care se va ficsa prin unu regulamentu sprecialu de administrațiune publică.

Aceste tacse și cheltuieli de judecati se voru plati cu privilegiu.

Portăreii de tribunale voru opera numai în ocolulu județului loru, portăreii de curți voru opera în totu ocolulu curții.

Cu tote acestea la casu de trebuinta sau candu este lipsa de portarei într'unu județu, capulu portareiloru curții respective poate insarcina pe unu portarelu de județu ca sa operede și în alte puncturi ale ocolului curții.

Portăreii făcut actele de procedura ori de esecutare sau după misiunea directa ce au primitu de la părți sau după însărcinarea specială ce li se da de președinte. Ei se voru confoma în lucrarea loru cu regulile prescrise de procedurile speciale.

Candu unu portarelu de la curte este insarcinatu cu unu actu de procedura, de urmărire sau de esecutare în ocolulu curții, elu va face acesta sau transportandu-se însuși la fața locului sau insarcinandu cu acesta lucrare pe unu portarelu alu tribunalului respectivu.

Portăreii sînt respundetori de actele și documentele ce li se voru incredinta de părți și pentru care ei voru da chitanța, la inapoerea loru ei voru lua chitanțe de priimire.

Portăreii voru avea o camera deosebită unde voru lucra actele loru și voru conserva hartiele ce li se incredinteza.

Unu regulamentu specialu va regula mai pe largu atribuțiunile și modulu implinirei datorieloru.

Președinții, membrii și supleanții curtiloru de apelu și ai tribunaleloru județene voru putea deveni inamovibili, tote curțile sau tribunalele de o dată sau una, sau mai multe curți, unulu sau mai multe tribunale prin legiuiri speciale.

Judecătorii inamovibili nu voru putea inceta din funcțiunile loru de catu prin demisiune, sau în urmarea unei decisiuni de destituire, date în casurile prevedute de legi, sau candu a perdutu calitățile cerute prin art. 1 și 2 alu legii pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiuni judecatoresci.

Judecătorii inamovibili nu se potu stramuta de la unu locu la altulu, nici chiar sub cuventu de inaintare, fără a loru voința formalu esprimata.

Candu unu judecatoru inamovibilu va ajunge în etate de septe-deci ani împliniți, va putea fi obligatu a'și esercita drepturile la pensiune.

Candu unu judecatoru inamovibilu, de ori ce trepta, va cădea în o bola cronica, incurabila, ori în stare de smintire a mintei va inceta din funcțiune, după ce se va constata starea bolei ori a mintei sale, prin unu actu medicalu provocatu de ministerulu publicu, după ordinile Ministeriului Justiției.

Acesta încetare se va declara de curtea de casatiune, secțiunii-unite în ședința secreta, care se va pronunța după o prealabilă cercetare a acteloru medicale și a imprejurariloru, și după ce se va esecuta aperarea.

Președinții, judecătorii, supleanții, procurorii și substitutii curtiloru și tribunaleloru voru fi datori, mai înainte de a intră în funcțiune, a depune și a subscrie în pretoriu și în ședința publică, urmatorulu juramentu:

"Juru în numele lui Dumnedeu și declaru pe onorea și consciinta mea."

"Credința Domnitorului și constitutiunei terei mele."

"De a împlini cu santenie datoriele ce'mi impune funcțiunea mea."

"De a aplica legile și de a me conformă legiloru, întru tote, și pentru toți, fără pasiune, fără urna, fără favore, fără consideratiune de persona, fără nici unu interesu directu sau indirectu."

"Asa sa'mi ajute Dumnedeu."

Același juramentu se va seversi de grefierii, ajutorii loru și de portarei.

Advocatii, ca unii ce făcut parte din corpulu judiciaru, voru depune juramentulut de credința Domnitorului și legiloru și constitutiunei terei, înaintea curtei de apelu unde ei sînt înscriși, sau înaintea tribunalului, dacă curtea de apelu nu este în acea localitate.

Advocatii actuali trecuți în tablou, voru depune juramentu după promulgarea acestei legi; pe viitoru advocatii voru depune juramentulu la inceputulu stagiului loru.

Depunerea juramentului este obligatore pentru toți funcționarii judecatoresci din nou numiți sau inaintati.

Actele de autoritate publică făcute de acești funcționari mai înainte de a jura, sînt nule fără prejudiciulu penalitatiloru prescrise de legea penală (art. 163).

Cel ce este permutatu într'unu fostu de același gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu.

Tribunalele și curțile voru tine ședințe în tote dilele afară de duminici, serbatori legale sau naționale și vacantii.

Ședințele fie-carii judecătorii sau curți voru tine celu putinu sese ore pe di, sau și mai multu dacă trebuinta va cere.

Judecătorii se voru aduna în Bucuresci și Iași, celu mai tardiu la dece și jumetate ore dimineta, ședința se va deschide la unspre-dece ore. În cele-l-alte districte, se voru aduna la 9 și jumetate, era ședința se va deschide la 10 ore.

La fie-care curte și tribunalu se va afla unu registru de presenta, snuruitu, numerotatu și parafatu de președinte. - Fie-care judecatoru sau supleantu, va subscrie în acestu registru presinta sa. La un-spre dece ore în Bucuresci și Iași, la 10 ore în cele-l-alte districte, registru se va închide și se va subscrie de președinte și procuroru, sau de loco-tiitorulu loru.

Ora plecării membriloru se va subscrie totu în acestu registru.

Judecătorului sau supleantulu, care nu va fi subscrisu, sau care nu va fi justificatu legitima causa a lipsei sale mai înaintea închiderii registrului, va perde pe acea di onorariulu seu în folosulu fiscului de și a venitu mai tardiu și a luatu parte la judecati.

Grefierulu și procurorulu, voru forma, la finele lunei, procesu-verbalu de aceste lipse, spre a se regula statului lunaru.

Anul judecatorescu pentru curțile de apelu se va deschide dupe vacantele mari, printr'o ședința solemna a tutuloru secțiuniloru unite. În acesta ședința procurorulu generalu va face unu cuventu asupra unei materii de dreptu, de jurisprudinta, de disciplina judecatoresca, sau de biografia fostiloru magistrați, sau omeni de legi.

Poliția audienteloru este încredințată președintelui, care o va esercita conformu reguleloru prescrise de procedura.

Diferitele hârtii și acte se voru citi, înaintea tribunaleloru sau curtiloru de către grefieru sau de unulu din portarei.

Ori ce functionaru, sau agentu judecatorescu este opritu de a pleda sau de a representa pe părți înaintea justiției, afară de casulu candu va fi vorba de propria sa causa sau de acea a celoru puși sub tutela sau curatela sa, sau de acea a sotiei, a ascedintiloru sau descedintiloru sei, sau a fratiloru ori a suroriloru sale. În aceste casuri însă, causa nu se va infatisa la același tribunalu sau secțiune a curții din care face parte acelu functionaru, ci va trece la alta secțiune a tribunalului sau la altu tribunalu vecinu, sau la cea-l-alta secțiune a curții, afară dacă partea adversa va priimi a se judeca la același tribunalu sau secțiune a curții.

Nici unu judecatoru, supleantu, procuroru sau substitutu, nu poate face comerciu, afară de judecătorii comercianți aleși în circonscriptiunea tribubunalului sau curții din care face parte.

Ei nu potu cumpara sau priimi în daru, sau sub ori-ce altu titlu, procese străine în propriulu loru folosu. Se escepta însă acelea cari le potu veni prin moscenire sau legatu. Tote acestea fără prejuditiulu ART. 1309, din Codulu Civilu.

Ministrulu Justiției are dreptulu de priveghere și disciplina asupra tutuloru tribunaleloru și curtiloru.

Fie-care curte are dreptulu de priveghere și disciplina asupra tribunaleloru din ocolul seu.

Fie-care tribunalu și curte are dreptulu de disciplina asupra membriloru ce le compune.

Membrii ministerului publicu sînt su puși sub directa privighere și disciplina a Ministrului Justiției.

Pedepsele simple disciplinarii sînt: prevenirea, censura, mustrarea, suspendarea provisorie, destitutiunea.

Prevenirea este o incunosciintare facuta verbalu sau prin scrisore formala, ori secreta unui functionaru sau corpu judecatorescu spre a'lu descepta asupra negligentei sau acteloru care'i compromitu demnitatea.

Censura este o declarare de reprobare adresată inscrisu unui judecatoru sau corpu judecatorescu.

Mustrarea pe lîngă reprobarea ce coprinde, atrage cu sine perderea onorarului pe o luna.

Suspendarca provisorie atrage cu sine perderea onorarului pe catu timpul tine. Timpulu suspendării va tine de la cinci-spre-dece dile pînă la doue luni.

Candu unu judecatoru se va abate de la împlinirea datoriiloru sale, sau va compromite demnitatea caracterului seu, președintele tribunalului respectivu sau președintele curții respective, ilu poate preveni formalu, mai 'nainte de a i se aplică pedepsa disciplinară.

Acesta prevenire se poate face, sau directu de către președinte, sau după inițiativa luată de ministerulu publicu, sau de Ministerulu Justiției.

Dacă abaterea se va continua, chestiunea se va pune înaintea tribunalului sau curții respective, care va judeca în camera de consiliu, cu votu secretu și fără presinta inculpatului, și va pronunța după importanța casului, una din pedepsele disciplinarii susu citate.

Otarirea însă se va pronunța numai după ce mai anteiu se va audi judecătorului inculpatu și conclusiunile înscris ale ministerului publicu.

Dacă o hotărîre de disciplina data de unu tribunalu va conține pedepsa de censura, ea se va aplica îndată incunosciintandu-se numai Ministerulu Justiției.

Dacă ea va coprinde o penalitate mai însemnată otarirea tribunalului, mai înainte de a veni esecutore se va supune prin procurorulu curții respective la chibsuirea curții.

Curtea se va pronunța în termenu de optu dile celu multu, și hotărîrea să se va comunică de procurorulu curții, Ministerului Justiției spre aprobare.

Inculpabilulu va avea tot-d'auna dreptulu de aperare înaintea curtei, sau a Ministerului.

Candu curtea va pronunța asupra unuia, din membrii sei pedepsa de mustrare sau suspendare, acesta pedepsa va deveni esecutorie, numai după ce se va aproba de Ministerulu Justiției, care va asculta pe inculpatu, cînd acesta va cere; suspendarea se va pronunța prin decretu Domnescu.

În casu de suspendare, judecătorului inculpatu va inceta îndată din funcțiunea sa, pînă ce va interveni decretulu Domnescu.

Tote aceste pedepse se potu aplica sau gradualu, sau ori-care dintr'însele și fără prevenire după importanța casului.

Procurorii sau Ministerulu Justiției potu provoca aplicarea loru.

Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va putea pronunța, conformu art. 42 din legea sa organică, voru fi: avertismentulu, mustrarea care va trage perderea onorariului de la o luna pînă la doue luni, sau suspendarea provisorie de la o luna pînă la patru luni.

În casu de delicte, relative la funcțiune, curtea de casatiune va aplica pedepsele prevedute prin legea penală.

Avertismentulu se va da inscrisu cînd curtea de casatiane, sau dupe inițiativa ministeriului publicu, sau dupe plângerile partiloru, sau de la sine în cursulu unui procesu, descopere neregularități din partea vre unui judecatoru sau corpu judecatorescu.

Acestu avertismentu se va putea pronunța și fără înfățișarea partei și dupe o simpla incheere în camera de consiliu a sesiunei care se va afla în esaminarea procesului.

Curtea de casatiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgenta. Se voru publică în buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronunțate de acesta curte.

În tote casurile de susbendare pronunțate de tribunale, curți sau curtea de casatiune, Minieteriulu Justiției va putea chema pe una din persoanele ce va poseda condițiunile de admisibilitate, ca sa inlocuesca pe celu suspendatu pe timpulu catu va tine pedepsa.

Timpulu suspendării nu se va tine în sema la socotela aniloru de pensinne.

Ministeriulu Justiției, ca capu supremu alu justiției, va avea o rigurosa privighere asupra implinirei datorieloru judecatoriloru și agentiloru judecatoresci, și va denunta la curtea de casatiune, prin procurorulu generalu pe cei caduti în abateri de disciplina sau în delicte, spre a se judeca și a 'și lua pedepsele prevedute de legi.

Curțile și tribunalele, nu au dreptulu de disciplina, asupra membriloru ministerului publicu.

Cu tote acestea, candu președintele curții sau tribunalului, va vedea ca acești membri se abatu de la datoriele loru, sau le neglije și compromitu onorea și demnitatea functiunei loru, va vesti de acesta pe Ministerulu Justiției.

Curțile și tribunalele, voru avea încă prin președinții și procurorii loru dreptulu de privighere asupra grefieriloru și celoru-l-alți agenți judecatoresci, și asupra judecatoriloru de plasi, coprinsi în ocolulu loru, ci voru anunta pe Ministerulu Justiției despre abaterile ce se voru urma.

Pedepsele disciplinarii se voru aplica atitu magistratiloru amovibili, catu și celoru inamovibili.

Destituirea unui magistratu inamovibilu nu se va pronunța de catu prin o sentinta judecatoresca data în formele și în casurile candu legea pronunța pedepsa destituirei.

Curtea de casatiune va esercita aceeași disciplina asupra membriloru sei, și va putea a le aplica pedepsele prescrise prin art. 133.

Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va pronunța sau în contram membriloru sei, sau în contra celoru-l-alți funcționari judecatoresci, se voru esecuta fără alta aprobare a Ministerului Justiției, incunosciintandu-se numai acestui Ministeru, afară de casulu de suspendare sau destituire, care se va esecuta în urma decretului Domnescu.

Pe fie-care anu, în cele d'anteiu cinci-spre-dece dile ale lunei Fevruarie, tote tribunalele și curțile voru trimite Ministerului Justiției unu tablou despre operațiunile loru din anul trecutu.

Acestu tablou va coprinde între altele: numerulu causeloru intrate, natura loru, acelea care s'au terminatu prin impacaciune, acelea care s'au terminatu prin judecata, numerulu causeloru ce mai remanu a se judeca.

Aceste tablori voru servi Ministeriului spre a forma statistice judecatoresci în tera.

Fie-care tablou va fi insotitu de o espunere a lucrariloru tribunalului sau curtei.

În asta espunere va insemna și serviciurile sau lipsele, ce esperienta a doveditu ca se afla în procedura și în legile relative la justiția.

Procurorulu generalu va inainta asemenea Ministeriului unu resumatu de observațiunile sale de peste anu, și o statistica de numerulu causeloru criminale și coreclionale din ocolulu curții.

La fie-care sese luni, fie care procuroru de lîngă tribunalu va trimite procurorului generalu respectivu, unu raportu despre starea și lucrările tribunalului cu observațiunile ce va avea să facă asupra aplicarei legiloru și indeplinirei datorieloru agentiloru judecatoresci. Resumatulu acestoru raporturi se va trimite de procurorulu generalu Ministerului Justiției, împreună cu observațiunile sale.

Membrii de curți de apelu și de tribunale voru putea lipsi pentru cause bine-cuventate cu voia președintelui pînă în dece dile celu multu.

Președinții își voru cere congediu de la Ministerulu Justiției.

Candu cererea de congediu a judecatoriloru va trece peste dece dile ea se va da de către Ministerulu Justiției, dacă acea cerere va fi însoțită și de declararea președintelui, ca serviciului nu va suferi.

Procurorulu generalu își va cere congediu de la Ministerulu Justiției, procurorii de secțiuni ai curtiloru își voru cere congediu pentru dece dile de la procurorulu generalu; peste dece dile congediu se va da de Ministerulu Justiției, dacă cererea de congediu va fi sprijinita de procurorulu generalu.

Procurorii de județu își voru cere congediu pentru cinci-spre-dece dile de la procurorulu generalu, de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției.

Substitutii de tribunale sau procurorii de secțiuni își voru cere congediulu pentru doue-deci dile de la primulu procuror, ori de la procurorulu lor respectivu, congediulu ce va trece peste doue-deci dile se va acorda de Ministerulu Jnstitiei, după cererea sa sprijinita de procuroru.

Judecătorii de plati își voru cere congediu pînă la cinci-spre-dece dile de la președintele tribunalului respectivu; de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției.

Grefierii, portăreii, aprodii și cei-lalti impiegati, nu potu lipsi fără voia președintelui respectivu.

Cererea de ori-ce congediu câtă sa fia motivată și legitimata pe o neaperata și în fiinta trebuinta.

Nici unu congediu nu va putea trece peste o luna.

Congediele acordate în curgerea unui anu, insumandu-se nu potu trece peste o luna.

La casuri estraordinare de neaperata trebuinta Ministerulu va putea acorda congedii și încă pînă la o alta luna, pentru care însă nu se va priimi remunerarea, afară de casulu de bola legitimata.

Procurorii respectivi și președinții de curți și tribunale voru raporta Ministerului Justiției despre tote lipsele cu congediu sau fără congediu.

Cei-ce voru lipsi fără a 'și lua congediu în formele hotărîte, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei.

Dacă acesta lipsa va trece peste o luna, se va putea considera ca o demisiune.

Procurorulu generalu va putea însă, după dece dile de absenta fără congediu, a prevesti pe cei ce lipsescu, sa vie la postulu loru, și nefiindu următori elu va raporta Ministerului Justiției.

Magistrații inamovibili ai curtiloru de apelu, cari voru lipsi doue luni fără congediu voru inceta din funcțiune ca demisionați, după care însă acesta încetare se va pronunța prin o hotărîre a curtei de casatiune data în secțiuni unite, după ascultarea partei, sau chemarea ei formalu și conclusiunile ministerului publice.

Vacantiile tribunalului și ale curtiloru sînt cele urmatore.

Vacanta mare de la 1 Iulie pînă la 15 Augustu. Vacantii mici la Craciunu optu dile, cu începere din ajunu; la Pasci doue săptămâni, a patimiloru și cea luminata.

Pe lîngă dumineci și serbatori Naționale, voru mai fi vacantii în cele 12 serbatori dominicale.

În timpulu vacantiiloru mari și mici va fi în permanenta unu membru la tribunale și curți, asistatu de grefieru sau adjutoru, pentru espedierea lucrariloru corente și priimirea, actiuniloru și apeluriloru.

Curțile și juratii nu au vacantii mari ci numai vacantii mici și duminicile și serbatorile.

Judecătorii instructori și procurorii nu au vacanti, și se voru ocupa cu regularea causeloru criminale sau corecționale.

În ori-ce casu însă de congediu, basatu pe o neaperata trebuinta, în curgerea anului, catu și în timpulu vacantiiloru, judecătorului instructoru se va putea înlocui cu unu altu judecatoru, prin Ministerulu Justiției.

Tote legile, decretele și regulamentele anteriore atingatore de materiile cuprinse în acesta lege, sînt și remanu abrogate; iar dispositiunile legei curtei de casatiune cari nu s'au modificatu, prin legea de fața sînt și remanu în vigore.

Curțile criminale, ce se afla în fiinta, voru inceta de a fonctiona de odată cu promulgarea legii de fața.

Tribunalele politienesci acolo unde sînt se voru desfiinta, de odată cu înlocuirea loru prin judecătorii de ocole sau plasi.

Tribunalele cu atributiuni de juridictiuni graciose, ce esista astadi în Bucuresci și Iași sub numele de tribunale secția III, se voru desfiinta de odată cu punerea în lucrare acestei legi și a procedurei civile.

Tribunalele de plasi sau ocole se vor înființa la votarea budgetului anului 1866.

Infracțiunile comise în România de peste Milcovu, sub imperiulu legei penale vechi și care după legea penală din România de dincoce de Milcovu, sînt de natura delicteloru, se voru judeca de instanțele civile, remaindu a se judeca de jurați numai crimele.