Articolul 1
Se aprobă delimitarea zonelor functionale cu regim diferențiat de protecție de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", potrivit anexei nr. 1.
pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării"
Guvernul României hotărăște:
Se aprobă delimitarea zonelor functionale cu regim diferențiat de protecție de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", potrivit anexei nr. 1.
Se aprobă Statutul de organizare și funcționare a Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prevăzut în anexa nr. 2.
Se numesc Consiliul științific și Colegiul executiv ale Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", în componenta prevăzută în anexa nr. 3.
Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemnează:
------------------
Ministrul apelor, pădurilor și
protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
SUPRAFAȚA TOTALĂ: din care:- 580.000 ha 5.1.Zone cu regim de protecție integrală - total: din care:- 50.600 ha - Roșca-Buhaiova- 9.625 ha - Letea- 825 ha - Răducu- 2.500 ha - Nebunu- 115 ha - Vătafu-Lunguleț- 1.625 ha - Caraorman- 2.250 ha - Sărături-Murighiol- 87 ha - Erenciuc- 50 ha - Popina- 98 ha - Sacalin-Zătoane- 21.410 ha - Periteasca-Leahova- 4.125 ha - Doloșman- 125 ha - Grindul Lupilor- 2.075 ha - Istria-Sinoie- 400 ha - Grindul Chituc- 2.300 ha - Rotundu- 228 ha - Potcoava- 652 ha - Belciug- 110 ha 5.2.Zone tampon - total: din care:- 223.300 ha - Matița-Merhei-Letea- 22.560 ha - Sontea- 12.500 ha - Caraorman- 13.830 ha - Lumina-Vătafu- 13.460 ha - Dranov- 21.760 ha - Sărături-Murighiol- 5 ha - Rotundu- 1.240 ha - Popina- 260 ha - Doloșman- 28 ha - Zmeica-Sinoie- 31.510 ha - Potcoava- 2.937 ha - Periteasca-Leahova- 210 ha - Zona tampon marină- 103.000 ha 5.3.Zone economice - total: din care:- 306.100 ha - reconstrucție ecologică - total- 11.425 ha.
DELIMITAREA
zonelor functionale cu regim diferențiat de protecție de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"
1. Introducere
1.1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", zona de importanța ecologica naționala și internationala, cuprinde Delta Dunării, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunarea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede și palustre.
1.2. Teritoriul rezervatiei este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice.
1.3. Zonele cu regim de protecție integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.
2. Zone de regim de protecție integrală
2.1. Rosca - Buhaiova (9.625 ha)
a) Delimitare
Zona Rosca-Buhaiova este situata în nordul depresiunii Matita-Merhei și este constituită dintr-un complex de lacuri, girle, japse, delimitat la nord de bratul Cernovca între confluenta cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia și confluenta cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca între bratul Cernovca și intrarea în lacul Merhei; la sud, de limita nordica a lacurilor Merhei și Merheiul Mic, canalul Rosca, canalul de legătură cu Lacul Dracului, limita nordica a lacurilor Dracului și Babina; la vest, de canalul Radacinoasele, canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia până la confluenta cu bratul Cernovca.
b) Caracterizare ecologica
Zona Rosca-Buhaiova figurează pe lista rezervațiilor naturale din România încă din anul 1970, iar începând din anul 1979 a fost declarata rezervatie a biosferei (împreună cu Padurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori și fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului marin Letea, marginea estica a grindului continental Chilia, girle naturale, terenuri inundabile, zaloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protecție integrală îl constituie lacurile Rosca și Buhaiova. În mod corespunzător, și fauna acestei zone protejate prezintă o remarcabila diversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistret etc., de fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae și paseriforme caracteristice deltei, precum și a faunei de nevertebrate.
Aceeași bogata diversitate este prezenta și sub aspectul lumii vegetale, în ciuda aparentei de monotonie conferita de specia dominantă: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb și galben), piciorul cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sarace în nitrati, din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. Flora submersa este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute și din alte ape continentale. În stufarisurile compacte se concentreaza aproape toată flora europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar și specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris.
2.2. Padurea Letea (2.825 ha)
a) Delimitare
Zona de regim de protecție integrală Letea este asezata pe grindul cu același nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitata la nord de limita sudica a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, până la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pe o linie dreapta nord-est - sud-vest, pe distanta de circa 2 km și apoi spre vest, pe o distanta de circa 2 km până la limita sudica a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestica a formatiunilor forestiere ale grindurilor Letea.
b) Caracterizare ecologica Zona forestieră naturala Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervatie naturala în anul 1938. Ocupa un relief puțin înalt față de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care gazduiesc padurea cu același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Padurea care se dezvolta în spațiul interdunelor sub forma unor fisii late de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinarile dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisae), parul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) și altele. O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor, cataratoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Padurea se extinde în mod natural prin speciile de avangarda Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (catina osie) și Hippophae ramnoides (catina alba) care în unele porțiuni, către Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se intilnesc, de asemenea, și alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și Merendera sobolifera (brindusa de nisip).
Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva raritati herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum și de circa 1.600 specii de entomofauna identificate până în prezent.
2.3. Lacul Raducu (2.500 ha)
a) Delimitare
Zona cu regim de protecție integrală Lacul Raducu este situata în partea centrala a deltei maritime și în sudul formatiunilor de grinduri Letea, fiind delimitata, la sud, de Dunarea Veche, de la Canalul Magearu până al grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întîlnirea cu grindul Raducu și, în continuare, până la girla fără nume, la nord, de girla temporară dintre grindul Raducului și grindul Parului, la nord-est, de grindul Parului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Parului până la Dunarea Veche.
b) Caracterizare ecologica
Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul braț al marelui "M", situate într-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia și Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica și Agropyrum elongatum, pajiști stepice cu Salix repens și Euphorbia secueriana, sau arii de depresionare cu apa temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu su Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifică zonei, bine reprezentată și protejata prin izolarea bazinelor respective.
2.4. Lacul Nebunu (115 ha)
a) Delimitare
Zona este situata în complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu și zona adiacenta, delimitata de girla Sontea la sud și de limitele lacului Nebunu, la vest, nord și est.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Nebunu și împrejurimile sale constituie o zona lacustra de mica întindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate în aceasta zona condiții bune de cuibarit pentru anatidae și pentru hrana limicolelor, în lunile de vara. Datorită izolarii sale, lacul asigura condiții optime de reproducere și creștere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă și adîncime mica.
2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha)
a) Delimitare
Zona este situata în complexul lacustru Roșu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculet etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est și sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japsa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumina.
b) Caracterizare ecologica
Zona a fost selectionata pe considerentul ca aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formațiuni de plauri plutitori și fixati, pajiști halofile și este caracterizată, în principal, prin existenta biocenozelor adaptate la condițiile de viața eurihaline. Complexul de lacuri și grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formațiunile de plauri, flora și fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibarit pentru stircul pitic și cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae, precum și pentru conservarea pajiștilor halofile.
2.6. Padurea Caraorman (2.250 ha)
a) Delimitare
Zona forestieră Caraorman ocupa partea centrala a grindului cu același nume, grind de origine marina, fiind delimitata la est de grindul Hrusca, la sud, de o limita situata a circa 1 km distanta de lacul Erenciuc, la vest, de limita estica a dunelor mobile de nisip, limita situata la distanta de circa 750 m de linia de înaltă tensiune, la nord, de canalul Litcov.
b) Caracterizare ecologica
Zona cu regim de protecție integrală Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate și reprezentative dune denudate din delta și padurea Caraorman dezvoltata, îndeosebi în partea sudica a grindului. Nucleul valoros, în suprafața de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de lunca format din plop, frasin și stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudica a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Ca și în padurea Letea, asociațiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Ca avifauna, padurea gazduieste îndeosebi vulturul codalb (Haliaeetus albicilia) și corbul (Corvus corax).
2.7. Saraturi Murighiol (87 ha)
a) Delimitare
Zona Saraturi este situata între localitățile Murighiol și Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de soseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Saraturi Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km și o latime maxima de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zoo- și fitoplancton. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternide unde cuibareste abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) și unde mai cuibareste încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa (datorat caracterului salmastru) determina o mare concentrare a limicolelor care găsesc aici adapost și hrana abundenta.
2.8. Arinisul Erenciuc (50 ha)
a) Delimitare
Zona Erenciuc cuprinde arinisul situat de o parte și de alta a canalului de acces în lacul Erenciuc, fiind delimitata la sud, de bratul Sfântu Gheorghe, la nord, de lacul Erenciuc, limitele estica și vestica fiind limitele suprafeței forestiere.
b) Caracterizare ecologica
Aceasta zona este singura zona forestieră din delta în care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact. În arinis cuibareste vulturul codalb (Haliaetus alibicilla) care găsește condiții optime de adapost.
2.9. Insula Popina (98 ha)
a) Delimitare
Insula Popina este situata în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf și a localității Iazurile.
b) Caracterizare ecologica
Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al pasarilor migratoare și de cuibarit pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, în aceasta zona cu vegetație saraca și pitica se pot intilni păsări de mlastina (codobaturi venite din Congo), păsări de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocirlia de Baragan (Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care picheteaza bordul nordic al insulei (încă nestudiate) conferă insulei un plus de interes științific. Fauna de nevertebrate (de asemenea, insuficient studiata) cuprinde raritati ca paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodextra) și miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).
2.10. Sacalin - Zatoane (21.410 ha)
a) Delimitare
Zona Sacalin-Zatoane cuprinde complexul de lacuri, girle și grinduri, fiind situata în partea de sud a insulei Dranov, în suprafața totală de circa 19.340 ha, și zona de melea cuprinsă între insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic și limita continentala a Deltei Dunării, în suprafața de circa 2.070 ha. Zona este delimitata la nord-est de bratul Sfântu Gheorghe, de la km 5 până la insulele Sacalin, ocolind prin est și sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestica, la sud-vest, de o linie conventionala între extremitatea sud-vestica a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perisor, la vest de canalul Perisor, de la cherhanaua Perisor până la confluenta cu canalul Tarita. Limita nord-vestica este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluenta cu canalul Buhaz-Zaton și de canalul Buhaz-Zaton până la confluenta cu bratul Sfântu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei.
b) Caracterizare ecologica
Situata în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zatoane este una dintre cele mai vechi părți ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marine ținere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puțin adinci sau izolate și de o interpatrundere a apelor marine (pe girle cu deschidere directa în mare) cu cele fluviale (prin canale și girle). Cele doua lacuri principale, Zatonul Mic și Zatonul Mare, din cauza abraziunii marine își largesc continuu legătură cu Marea Neagra. Lacurile oferă condiții ideale pentru cuibaritul lebedei mute și pentru hrana speciilor limicole, abundente, de asemenea, și pe insula Sacalin, unde se afla și cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apa cît și grindurile și plaja litorala sunt locuri de maxima concentrare a ornitofaunei în timpul migratiei de primavara - toamna. Insula Sacalin, în forma de semiluna, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, saraca în vegetale de saratura, reprezintă zona cea mai importanța de nidificare, premigratie și migratie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, sin care 14 specii cuibaresc aici.
2.11. Periteasca - Leahova (4.125 ha)
a) Delimitare
Zona Periteasca-Leahova este situata în zona sudica a rezervatiei, fiind delimitata la nord-est de canalul Periteasca, între Marea Neagra și Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca până la insula Bisericuta inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuta până la Gura Portitei, la sud și sud-est, de girla Portita și tarmul Marii Negre, între cherhanalele Portita și Periteasca, exclusiv cele doua cherhanale și campingul Portita.
b) Caracterizare ecologica
Situata în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri ușor halofile și lacuri puțin adinci (Periteasca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate într-un proces de continua indulcire după închiderea Gurii Portita și consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (insula Bisericuta), cît și pentru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hranire oaspetii de iarna cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migratiei de toamna). De asemenea, este refugiul preferat în migratia diurna pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuta (insula stâncoasă, avanpost al reliefului predeltaic) domina, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita.
2.12. Capul Dolosman (125 ha)
a) Delimitare
Este reprezentată de extremitatea estica a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetatii greco-române Argamum (sec. V i.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza statiei de pompare pentru irigații Salcioara.
b) Caracterizare ecologica
Zona este importanța pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul lastunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului patat (Vormela perpegusna) și a sarpelui rau (Coluber jugularis) și a sarpelui de apa. Zona are și importanța arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizatii.
2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha)
a) Delimitare
Zona Grindul Lupilor este situata în partea de sud a rezervatiei fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud și sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita.
b) Caracterizare ecologica
Datorită poziției sale, între lacurile Razim și Sinoie, având cotele reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) și o vegetație specifică solurilor nisipoase de origine marina, zona reprezintă un important refugiu de cuibarit și hranire a pasarilor. Îndeosebi în perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a faunei ornitologice și, în special, a oaspetilor de iarna (gâște, rate), deoarece în lacul Sinoie apa este mai sărată la sud de grindul Lupilor decît la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse și a condițiilor favorabile, zona are și o mare importanța pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama) etc.
2.14. Istria-Sinoie (400 ha)
a) Delimitare
Zona Istria-Sinoie este amplasata în partea sud-vestica a rezervatiei, în extremitatea nord-estica a grindului Saele și cuprinde promontoriul constituit din sisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Saele, situata între soseaua Cetatea Histria-Satul Nuntasi și partea estica a grindului Saele având o lungime spre sud de circa 6 km și o latime cuprinsă între 1.300 m spre nord și 300 m spre sud.
b) Caracterizare ecologica
În zona exista o mare varietate de specii de păsări: califarul alb (Tadorna tadorna), rate, gâște etc., uneori apărând și specii noi pentru țara noastră. Zona prezintă și o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înființată în anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorită, printre altele, și bogatiei în peste a acestei zone.
2.15. Grindul Chituc (2.300 ha)
a) Delimitare
Zona grindul Chituc este situata în extremitatea sudica a rezervatiei. Cuprinde partea nordica, cea mai recenta parte (în formare) a grindului cu același nume, cel mai mare grind care fragmenteaza sau delimiteaza complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica 10. Limita sud-vestica este data de o linie conventionala între borna hidrografica 10 și malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limita nord-vestica este lacul Sinoie iar limita sud-estica este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu tarmul Marii Negre, între bornele hidrografice 10 și 13.
b) Caracterizare ecologica
Zona este valoroasa pentru configurația morfologica caracterizată de succesiunea de cordoane, dune și lacuri, cu predominanta acestora din urma, orientate pe o direcție piezisa pe linia actuala a țărmului și având o dispoziție în evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat. Are importanța în migratia pasarilor și pentru iernatul acestora, apele salinizate din zona înghețând la temperaturi mai joase.
2.16. Lacul Rotundu (228 ha)
a) Delimitare
Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parches, în partea vestica a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordica a lacului Rotundu.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunării, complexul lacustru Somova-Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de îndiguiri. Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul și conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum și pentru reproducerea ciprinidelor.
2.17. Lacul Potcoava (652 ha)
a) Delimitare
Cuprinde zona dintre lacurile Babintii Mari, Babintii Mici și Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situata între lacurile Gorgova și Obretinul Mic, limita nordica fiind paralele cu bratul Sulina. La est, limita, este reprezentată de zona de zăvoaie și mlastini situate pe limita estica a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari și Barbintii Mici.
b) Caracterizare ecologica
Zona se caracterizează prin existenta unei colonii mixte de stirci și tiganusi, egrete și cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum și loc de hranire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunarean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline și mistreti. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul.
2.18. Lacul Belciug (110 ha)
a) Delimitare
Zona cu regim de protecție integrală lacul Belciug este situata în insula Dranov, în ultima meandra a bratului Sfântu Gheorghe (km 20 - km 25) și cuprinde lacul propriu-zis, în limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunării.
b) Caracterizare ecologica
Datorită izolarii și adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole în pericol de dispariție (caracuda, lin, vaduvita). S-au creat ecotipuri de pești. Zona este, de asemenea, și un important loc de hranire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stirci, egrete, rate etc. În stufarisurile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul, specie amenințată cu dispariția.
3. Zone tampon
3.1. Matita-Merhei-Letea (22.560 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protecție integrală Rosca-Buhaiova, Padurea Letea și Lacul Raducu, având următoarea delimitare:
- la est, limita vestica a amenajării piscicole Popina, până în dreptul localității Sfistofca;
- la sud, limita de nord a localității Sfistofca, drumul de legătură între aceasta și localitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localității C.A. Rosetti, drumul de legătură între aceasta și localitatea Letea, pe limita de nord și de est a acestei localități, apoi malul drept al canalului Magearu până la Dunarea Veche, pe malul drept al acestuia, până la canalul Bogdaproste și pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustra Bogdaproste - Trei Iezere - Covaliova până la canalul Eracle;
- la vest, canalul Eracle, girla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până la canalul Radacinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chilia până la bratul Cernovca;
- la nord, bratul Cernovca până la girla Sulimanca, pe la sud de localitatea Periprava până la pepiniera piscicolă Popina.
3.2. Sontea (12.500 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală Lacul Nebunu și are următoarea delimitare:
- la nord, bratul Chilia, pe malul sau drept, de la confluenta cu canalul M 36 până la intrarea în canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina și amenajarea piscicolă Stipoc până la canalul Razboinita;
- la est, canalul Razboinita;
- la sud, girla Sontea, limita nordica a lacului Furtuna, canalul Corciovata, girla Papadia, limita de nord a incintei Papadia, canalul Arhipenco, limita de nord a localității Ilganii de Sus și a pădurii adiacente bratului Sulina și bratului Tulcea până la canalul M 36;
- la vest, canalul navigabil M 36.
3.3. Caraorman (13.830 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protecție integrală Padurea Caraorman și Arinisul Erenciuc și are următoarea delimitare:
- la nord, canalul Litcov până la canalul navigabil Crisan-Caraorman;
- la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localității Caraorman, limita estica a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca până la bratul Sfântu Gheorghe;
- la sud, malul sting al bratului Sfântu Gheorghe și al canalelor de rectificare a acestuia, până la girla Perivolovca;
- la vest, girla Perivolovca-Isacova până la canalul Litcov.
3.4. Lumina - Vatafu (13.460 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală Vatafu-Lungulet și are următoarea delimitare:
- la nord, limita nordica a lacului Iacub, canalul Litcov-Imputita și girla Imputita - malul de nord până la canalul Busurca;
- la est, canalul Roșu-Imputita, limita de nord a lacului Roșu, canalul Puiu-Roșu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prin est, până la canalul nou Crisan-Caraorman;
- la vest, limita de vest a lacului Iacub.
3.5. Dranov (21.760 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protecție integrală Sacalin-Zatoane și lacul Belciug și are următoarea delimitare:
- la nord-est, malul drept al bratului Sfântu Gheorghe, de la gura canalului Dranov și al canalelor de rectificarea a bratului Sfântu Gheorghe până la canalul Buhaz-Zaton și apoi, în continuare, incluzind Ostrovul Mare, până la Marea Neagra zona de tampon marina;
- la sud, canalul Buhaz-Zaton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarita până la canalul Perisor;
- la vest, canalul Dranov până la priza cu bratul Sfântu Gheorghe.
3.6. Saraturi-Murighiol (5 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală cu același nume și este formată dintr-o bandă având lățimea de 10 m în jurul lacului.
3.7. Lacul Rotundu (1.240 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală lacul Rotundu și are următoarea delimitare:
- la nord, limita sudica a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (girla noua);
- la est, girla noua și limita de est a ghiolului Saun;
- la sud și vest, contactul Podisului Dobrogean cu zona palustra Saun până la limita sudica a pădurii.
3.8. Insula Popina (260 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală cu același nume și cuprinde o bandă ce inconjoara insula spre lacul Razim, având o latime de circa 500 m distanta de malul insulei.
3.9. Capul Dolosman (28 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală cu același nume, având următoarea delimitare:
- la nord-est, zona cu regim de protecție integrală Capul Dolosman;
- la sud, malul lacului Razim;
- la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman.
3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare:
- la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podisul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curba până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Marii negre;
- la est, litoralul Marii Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc);
- la sud, grindul Plantației, limita sudica a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limita sudica a lacului Tuzla;
- la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului Istria, zona "Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre până la movila Sinoie (punctul "la Stanca") și, în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica și al lacului Golovita (capul Negru) și malul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localității Ceamurlia de Jos.
3.11. Lacul Potcoava (2.937 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală cu același nume, având următoarele limite:
- la nord, malul drept al bratului Sulina;
- la est, canalul Malafeica;
- la sud, canalul Litcov, de la confluenta cu canalul Malafeica la girla Babinti;
- la vest, girla Babinti până la bratul Sulina.
3.12. Periteasca-Leahova (210 ha)
Protejeaza zona cu regim de protecție integrală, cu același nume, având următoarele limite:
- la est, malul estic al canalului Periteasca, de la lacul Razim la tarmul Marii Negre;
- la sud, zona tampon marina;
- la vest și nord, o bandă având lățimea de circa 100 m spre lacul Golovita și spre lacul Razim până la canalul Periteasca.
3.13. Zona tampon marina (103.000 ha)
Cuprinde zona dintre tarmul Marii Negre și izobata de 20 m. Limita de nord a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentată de o linie paralela cu Paralela, cu baza în grindul Chituc, în dreptul extremitatii de sud a lacului Sinoie ce intilneste izobata de 20 m.
4. Zone economice
Zonele economice cuprind suprafețele amenajate în diverse scopuri și cele din regim liber de inundații care nu sunt menționate în grupele 2 și 3 (respectiv zonele cu regim de protecție integrală și tampon) și care sunt incluse în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".
5. Recapitulatia suprafețelor
STATUTUL
organizare și funcționare a Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"
În baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" se înființează Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Administrația rezervatiei, instituție publică cu personalitate juridică , aflată în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, pentru administrarea patrimoniului natural, refacerea și protecția unităților fizico-geografice ce intră în componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare rezervatie.
Activitatea Administrației rezervatiei se desfășoară în temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", ale legislației în vigoare și al convențiilor internaționale la care România este parte privind protecția factorilor de mediu, a florei și faunei, a cadrului natural și resurselor naturale regenerabile, precum și pe baza prevederilor prezentului statut.
Valoarea patrimoniului natural al rezervatiei este recunoscută prin includerea acestuia în rețeaua internationala a rezervațiilor biosferei, în cadrul programului "Omul și Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanța internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa. Convenția Ramsar (septembrie 1991), și prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).
Administrația rezervatiei deține în patrimoniul sau clădiri, mijloace de transport pe apa și pe uscat, alte mijloace fixe și fonduri circulante, care îi permit desfășurarea întregii activități.
Obiectul de activitate al Administrației rezervatiei îl constituie crearea și aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea și protecția diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale rezervatiei, pentru dezvoltarea așezărilor umane și organizarea activităților economice în corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme.
În realizarea obiectului sau de activitate, Administrația rezervatiei exercita și atribuțiile de autoritate teritorială de mediu, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Administrația rezervatiei are următoarele atribuții:
a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizează cercetarea științifică, elaborează strategia de conservare și redresare și asigura măsurile necesare conservării și protecției genofondului și biodiversitatii;
b) stabilește și aplica măsurile de refacere a ecosistemelor deltaice deranjate sau distruse prin:
- executarea proiectelor de reconstrucție ecologica;
- emiterea ordinelor de prohibitie locale sau pe întreaga rezervatie;
- elaborarea listei speciilor periclitate, în vederea protecției acestora și a fondului existent în rezervatie;
- identificarea și protecția zonelor populate de specii sălbatice din flora și fauna amenințată și a zonelor preferate de speciile migratoare;
- combaterea acțiunilor de capturare, deținere și ucidere a faunei sălbatice în perioadele de prohibitie;
- protecția zonelor de reproducere, repaus și hranire a faunei;
- prevenirea utilizării mijloacelor neselective de capturare a faunei;
c) identifica, delimiteaza și propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei și introduce marcaje și semnale avertizoare pentru limitarea acțiunilor perturbatoare;
d) elaborează propuneri de reglementări în domeniul protecției mediului și al valorificării resurselor naturale din rezervatie;
e) îndeplinește funcția de autoritate de mediu pe teritoriul rezervatiei și emite acordul și autorizația de mediu privind desfășurarea activităților economice și sociale;
f) colaborează cu autoritățile administrației publice pentru protejarea intereselor localnicilor, pentru conservarea patrimoniului cultural al populației locale, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizatie;
g) avizează, sub raportul protecției ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism ale localităților de pe teritoriul rezervatiei;
h) cooperează cu organismele internaționale și instituțiile interesate din țara și din străinătate, promovează activități de cooperare în cercetarea științifică, în realizarea de schimburi de informații și activități comune de protecție și refacere a întregului sistem Dunăre - Delta Dunării și a zonelor invecinate din Marea Neagra;
i) organizează acțiunile de informare, educație și propaganda ecologica;
j) stabilește locurile și condițiile de desfășurare a activității de vinatoare și pescuit sportiv, autorizeaza desfășurarea acestor activități și limitează perioadele de practicare a vinatorii cu capcane selective și zonele în care se pot utiliza acestea;
k) stabilește regulile de acces și de deplasare a barcilor, a ambarcatiunilor și a navelor fluviale pe canalele, girlele și lacurile rezervatiei, a mijloacelor de transport terestru pe căile rutiere din perimetrul rezervatiei de către aeronave, din punct de vedere al protecției mediului;
l) efectuează controlul în porturi și la instalațiile portuare aflate pe teritoriul rezervatiei privind respectarea normelor de protecție a mediului precum și a celor stabilite la lit. d), e) și j);
m) organizează sistemul de informare asupra apariției unor poluari accidentale sau intenționate;
n) organizează sistemul operativ de supraveghere a calității factorilor de mediu;
o) controlează gestionarea deșeurilor, îndeosebi a celor toxice și periculoase, și depozitarea, tratarea, neutralizarea sau îndepărtarea lor din perimetrul rezervatiei, precum și eliminarea, de pe teritoriul rezervatiei, a utilajelor terestre și navale deteriorate, abandonate sau scoase din uz;
p) propune spre aprobare Consiliului Județean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activităților economice (cu excepția navigației și a activităților conexe acesteia de pe cele trei brate ale Dunării), de turism și agrement de către populația locală, persoanele fizice sau juridice interesate, pe teritoriul aflat în patrimoniul Administrației rezervatiei, pe care le și aplica;
r) propune spre aprobare Consiliului Județean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activităților economice (cu excepția navigației și a activităților conexe acesteia pe cele trei brate ale Dunării), de turism și agrement de către persoane fizice sau juridice, pe teritoriul aparținând domeniului public ori privat, local sau județean;
s) organizează, potrivit legii, concesionarea valorificării resurselor naturale regenerabile;
t) atrage populația locală, societățile comerciale și alte instituții în activitățile de protecție, conservare și reconstrucție ecologica;
u) colaborează cu autoritățile administrației locale, cu comisiile interdepartamentale, cu Regia Autonomă a Apelor, "Apele Române" și cu Regia Autonomă a Pădurilor "Romsilva" în realizarea obiectivelor sale și apărarea împotriva calamităților sau catastrofelor;
v) exercita controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", a legislației în vigoare privind protecția mediului, a florei și faunei terestre și acvatice, a prezentului statut și a prevederilor actelor de reglementare emise de Administrația rezervatiei și aplica sancțiunile prevăzute de acestea pe teritoriul rezervatiei;
x) propune spre aprobare Consiliului Județean Tulcea tarifele de autorizare pentru a acorda populației locale dreptul de valorificare a resurselor naturale regenerabile (practicarea agriculturii, a albinaritului, a pasunatului, a recoltarii finului etc.) de pe terenurile ieșite temporar de sub ape, aflate în patrimoniul Administrației rezervatiei, pe care le și aplica.
Administrația rezervatiei este condusă de Consiliul științific în subordinea căruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărîrilor Consiliului științific. Președintele Consiliului științific și al Colegiului executiv este guvernatorul rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu avizul prefectului județului Tulcea și al Academiei Române.
Președinte- guvernatorul rezervației; 2 membri- oameni de știință numiți de Academia Română; 2 membri- specialiști din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului; 1 membru- specialist numit de Ministerul Apărării Naționale; 1 membru- specialist numit de Ministerul Transporturilor; 1 membru- specialist numit de Ministerul Turismului; 1 membru- specialist numit de Ministerul Cercetării și Tehnologiei; 1 membru- directorul tehnic al Administrației rezervației; 1 membru- șef serviciu în cadrul Administrației rezervației; 1 membru- specialist din cadrul Administrației rezervației; 13 membri- specialiști din institute de cercetare, proiectare, muzee de științe naturale, instituții de învățământ superior și din Ministerul Sănătății; 2 membri- conducători și specialiști din cadrul unor instituții și societăți comerciale cu activități în rezervație; 3 membri- personalități din teritoriu propuse de Consiliul Județean Tulcea.
Consiliul științific are 30 de membri, în următoarea structura:
Membrii Consiliului științific sunt numiți de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu avizul prefectului județului Tulcea și al Academiei Române.
Calitatea de membru al Consiliului științific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de către Guvern.
Consiliul științific se reuneste trimestrial în ședințe ordinare, iar guvernatorul rezervatiei poate convoca ședințe extraordinare ale Consiliului științific ori de cîte ori este nevoie. Ședințele extraordinare ale Consiliului științific pot fi convocate de către guvernatorul rezervatiei și la solicitarea unei treimi din numărul membrilor acestuia.
Consiliul științific al Administrației rezervatiei are următoarele atribuții;
a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) și ecofondului;
b) stabilește perimetrele zonelor cu regim de protecție integrală, a zonelor tampon și a zonelor de tranzitie;
c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice și a lucrărilor de investiții necesare a fi realizate în acest scop;
d) aproba planul de management al rezervatiei;
e) stabilește speciile de plante și animale ce necesita protecție totală pe teritoriul rezervatiei;
f) analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte și stabilește măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;
g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile de valorificare a acestora și zonele de valorificare;
h) aproba cerințele de cercetare pentru cunoașterea mediului deltaic, precum și realizarea temelor de cercetare, indiferent de instituția care le efectuează și de sursa de finanțare;
i) receptioneaza, analizează și stabilește modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfășurate, în scopul îndeplinirii obiectivelor rezervatiei;
j) aproba programul unitar de cercetare științifică a fenomenelor deltaice;
k) analizează modul de respectare și de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor și altor documente încheiate între Administrația rezervatiei și organismele guvernamentale și neguvernamentale interne și externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;
l) aproba raportul anual de activitate, programul și propunerea de buget pentru anul următor ale Administrației rezervatiei;
m) avizează propunerile de completare a componentei Consiliului științific și face propuneri de modificare a structurii acestuia.
Ședințele de lucru ale Consiliului științific se convoacă de către președintele consiliului cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită, prin scrisoare, telex sau fax care conțin informații privind ordinea de zi, data, locul, ora ținerii ședinței și modul în care se pot consulta documentele supuse dezbaterii.
Consiliul științific este legal constituit și poate adopta hotărâri dacă numărul membrilor prezenți este de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor.
Consiliul științific adopta hotărâri cu votul favorabil al majorității simple a membrilor consiliului.
Hotărârile cu privire la propunerile de modificare a statutului Administrației rezervatiei, a perimetrelor zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a 2/3 din numărul membrilor consiliului.
Colegiul executiv are următoarele atribuții:
a) organizează și urmărește aplicarea și respectarea hotărîrilor Consiliului științific;
b) supune aprobării Consiliului științific și conducerii Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului proiectul de buget pentru anul următor și propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs;
c) propune concesionarea, în conformitate cu prevederile legale, a unor zone din patrimoniul natural de interes național în scopul valorificării resurselor regenerabile în condițiile legii și cu respectarea tehnologiilor de exploatare stabilite;
d) adopta măsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare și împrejmuire a zonelor cu regim de protecție integrală, de respectare a normelor de protecție a rezervatiei;
e) identifica posibilitățile de valorificare a rezultatelor cercetărilor științifice finanțate de Administrația rezervatiei;
f) aproba și urmărește îndeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice și a lucrărilor de investiții necesare a fi realizate în acest scop;
g) urmărește periodic modul de încadrare a activităților desfășurate de Administrația rezervatiei în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli și ia măsuri pentru încadrarea în nivelurile planificate;
h) stabilește măsuri de organizare și desfășurare a activităților din sistemul informațional intern, organizarea circulației documentelor, gestionarea și păstrarea lor;
i) analizează periodic modul de respectare și de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor și altor documente încheiate între Administrația rezervatiei și organismele guvernamentale și neguvernamentale interne și externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;
j) examinează raportul anual privind activitatea Administrației rezervatiei, programul de activitate și proiectul de buget pentru anul următor;
k) aproba norme interne de consumuri și normative care nu sunt în competența de aprobare a altor organe;
l) studiază proiectele de norme tehnice privind desfășurarea activităților economico-productive, de turism și agrement pe teritoriul rezervatiei și le supune aprobării Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Colegiul executiv își desfășoară activitatea în ședința de lucru lunare, ordinare sau în ședințe extraordinare.
Colegiul executiv este legal constituit și poate adopta hotărâri în prezenta a minimum 2/3 din numărul membrilor săi.
Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorității absolute.
Ședințele Colegiului executiv se organizează și se convoacă de președintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru.
Ședințele extraordinare se pot convoca la cererea președintelui sau a 1/3 din numărul membrilor colegiului, cu condiția prezentării ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce trebuie analizate și care să între în competența de soluționare a Colegiului executiv.
Dezbaterile din cadrul ședințelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este ținut de secretarul acestuia, desemnat în prima ședința a Colegiului executiv dintre salariații Administrației rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei ședințe se păstrează în copii, în dosarul respectivei ședințe, de către secretarul colegiului.
Hotărârile adoptate se comunică celor vizati prin secretarul colegiului, iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri al Colegiului executiv.
Guvernatorul rezervatiei are următoarele atribuții:
a) asigura conducerea curenta a activității Administrației rezervatiei;
b) reprezintă Administrația rezervatiei în raporturile acesteia cu persoane juridice și fizice, cu autoritățile locale și centrale ale autorității publice, cu organizațiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate;
c) emite decizii pentru aplicarea hotărîrilor Consiliului științific și ale Colegiului executiv;
d) propune modificarea sau îmbunătățirea organizării activității, a organigramei, a statului de funcții și a structurii de personal;
e) propune îmbunătățirea dotării Administrației rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfășurării activității;
f) analizează și urmărește activitatea de contractare, finanțare și realizare a lucrărilor de cercetare științifică;
g) face propuneri conducerii Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru numiri în funcțiile de conducere din subordine;
h) ia măsuri pentru încasarea veniturilor din activitatea de administrare a patrimoniului și vărsarea acestora la bugetul de stat;
i) analizează și propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor și tarifelor.
Guvernatorul poate delega unele dintre atribuțiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv, altor cadre de conducere sau execuție care lucrează în cadrul Administrației rezervatiei, în vederea îndeplinirii unor prerogative ce îi revin.
Din structura organizatorică a Administrației rezervatiei fac parte următoarele direcții:
a) strategie, programare, dezvoltare, contencios, reglementări;
b) relații externe, informare, educație;
c) management ecologic;
d) inspecție și paza ecologica;
e) economică.
Atribuțiile direcțiilor prevăzute la art. 21 se vor stabili prin regulament de organizare și funcționare propriu, aprobat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Controlul aplicării prevederilor acordului și autorizațiilor de mediu, a modului de valorificare a resurselor, de practicare a prestărilor de servicii și de exercitare a unor drepturi acordate populației locale se realizează de Corpul de inspecție și paza și de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, împuternicite de conducerea Administrației rezervatiei.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul împuternicit este asimilat cu personalul ce îndeplinește funcții care implica exercițiul autorității de stat.
Personalul Corpului de inspecție și paza va purta, pe durata exercitării atribuțiilor de serviciu, uniforma și armamentul aprobate prin ordin comun al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului și ministrului de interne.
Obiectele de uniforma se atribuie celor în drept, potrivit legii.
Personalul care are dreptul sa poarte obiectele de uniforma pe timpul exercitării atribuțiilor de serviciu trebuie să posede și sa poarte asupra sa legitimatia de serviciu și/sau de control, după caz, eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare.
Zonele cu regim de protecție integrală de pe teritoriul rezervatiei cuprind:
a) formațiunile fizice și biologice sau gruparile de asemenea formațiuni care au o valoare universala excepționala din punct de vedere științific sau estetic;
b) habitatele speciilor de animale și vegetale amenintate care au o valoare universala excepționala din punct de vedere științific sau al conservării lor;
c) siturile naturale care au o valoare excepționala din punct de vedere științific și istoric, al conservării sau al frumuseții lor.
Zonele cu regim de protecție integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului științific al Administrației rezervatiei, cu avizul Academiei Române și al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
Pentru declararea ca zona cu regim de protecție integrală, zona va trebui sa îndeplinească una dintre condițiile prezentate în art. 27 al prezentului statut.
În cadrul zonelor cu regim de protecție integrală se pot desfășura activități care au următoarele obiective:
a) cercetarea evoluției zonei, menținerea și conservarea calităților acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluție;
b) cercetarea biologiei zonei;
c) realizarea acțiunilor de paza și control asupra zonei de către personalul Administrației rezervatiei.
Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecție integrală și desfășurarea activităților prevăzute la art. 29 se realizează numai în baza autorizației emise de Administrația rezervatiei.
Zonele tampon de pe teritoriul rezervatiei cuprind suprafețe de teren sau ape de inconjoara zonele cu regim de protecție integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind funcția de limitare a impactului activităților umane asupra zonelor cu regim de protecție integrală.
Declararea unei suprafețe ca zona tampon aferentă unei zone cu regim de protecție integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecție integrală căreia i se asociaza.
Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfășura, pa baza autorităților emise de Administrația rezervatiei, următoarele activități:
a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;
b) practicarea pescuitului industrial cu mijloace și tehnologii traditionale;
c) pasunatul animalelor;
d) practicarea turismului ecologic;
e) realizarea de activități de cercetare științifică a fenomenelor deltaice;
f) realizarea de filme.
Accesul în zonele tampon și practicarea activităților prevăzute la art. 33 se vor face în baza autorizației de valorificare a resurselor zonei, emisă de Administrația rezervatiei. Pentru practicarea activităților autorizate în aceste zone, beneficiarul autorizației va plati o taxa stabilită conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".
Zonele economice cuprind teritoriul rămas din rezervatie după delimitarea zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor economice se desfășoară activități economico-sociale în concordanta cu normele de protecție și conservare a valorilor patrimoniului natural al rezervatiei.
În zonele economice ce cuprind terenurile aflate în domeniul privat sau public de interes local sau județean se pot desfășura, cu autorizația de valorificare sau autorizația de mediu emise de Administrația rezervatiei, următoarele activități:
a) toate genurile de activități economice și sociale desfășurate în intravilanul localităților cuprinse pe teritoriul rezervatiei;
b) practicarea agriculturii și creșterii animalelor de către persoanele fizice și juridice, deținătoare de terenuri agricole în proprietate, arendate sau obținute prin contracte de concesionare;
c) practicarea pisciculturii în amenajările piscicole de către societățile comerciale, persoanele fizice sau juridice deținătoare de amenajări piscicole;
d) executarea de lucrări de construcții-montaj și de obiective de investiții de către societăți comerciale specializate;
e) practicarea silviculturii și exploatarea masei lemnoase în amenajările silvice de către societățile comerciale, persoanele fizice sau juridice;
f) practicarea de activități prestatoare de servicii care deservesc activitățile economice sau sociale ale persoanelor fizice sau juridice;
g) practicarea activităților de prestații în turism și de agrement de către persoanele fizice sau juridice;
h) orice alte activități care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al rezervatiei.
În zonele economice care cuprind domeniul public de interes național se desfășoară activități de valorificare a resurselor naturale regenerabile, în limitele de suport ale ecosistemelor naturale, după cum urmează:
a) valorificarea faunei acvatice prin pescuit industrial și sportiv;
b) valorificarea resurselor forestiere și ale produselor accesorii;
c) valorificarea vegetatiei acvatice (stuf, papura, alte specii);
d) valorificarea produselor cinegetice;
e) valorificarea potențialului melifer al florei spontane;
f) valorificarea ciupercilor;
g) pasunatul animalelor, recoltarea finului și a altor furaje.
Populația locală poate desfășura unele activități de valorificare a resurselor naturale regenerabile prin mijloace traditionale, nepoluante, după cum urmează:
a) recoltarea manuală a stufului, papurei și finului sau a altor produse vegetale;
b) pescuitul sau recoltarea altor animale acvatice;
c) cultivarea sau pasunatul unor suprafețe ieșite temporar de sub ape;
d) extragerea de agregate minerale;
e) alte activități traditionale, prestări de servicii, inclusiv transportul pe apa cu ambarcatiuni de până la 45 CP.
Pentru recoltarea unei cantități totale de 2 tone de stuf și papura de familie pe an de către populația care locuiește în perimetrul rezervatiei nu se vor percepe taxe.
Populația care locuiește în perimetrul rezervatiei și care desfășoară activitate de pescuit are dreptul sa pescuiasca, fără taxe, cu mijloace proprii traditionale, o cantitate de peste destinată consumului propriu, în perioadele și din speciile admise.
Acordarea dreptului de practicare a activităților stabilite la art. 36, 37 și 38 din prezentul statut se face de către Administrația rezervatiei, în următoarele condiții:
a) prin concesionarea, în condițiile legii, a unor zone cu resurse naturale regenerabile ce îndeplinesc condițiile necesare valorificării;
b) prin atribuirea dreptului de valorificare a unor resurse regenerabile în scop gospodăresc populației locale în următoarele condiții:
- prezentarea cererii de valorificare a resursei conținând datele de identificare a persoanei fizice, cerere vizata de primarul localității de reședința, anexarea unei schite cuprinzând zona din care dorește sa valorifice resursa și traseul de transport al produsului;
- prezentarea actului doveditor al plății tarifului legal.
Pentru valorificarea unei cantități de stuf și papura mai mari decît cea stabilită la art. 38, solicitantul va face dovada plății tarifului de valorificare stabilit conform prevederilor legale;
c) prin atribuirea dreptului de practicare a activităților specificate la art. 37, în următoarele condiții:
- prezentarea cererii de practicare a activității, cu specificarea datelor de identificare a solicitantului, denumirea activității, volumul de activitate anuală, programul de lucru, mijloacele tehnice utilizate, zonele de practicare a activității și căile de acces la acestea;
- prezentarea actului doveditor al plății tarifului legal aplicat pentru practicarea activității.
Activitățile menționate nu vor afecta senalul navigabil al celor trei brate ale Dunării în condițiile convențiilor internaționale la care România este parte.
Zonele de reconstrucție ecologica sunt suprafețe de teren situate în teritoriul rezervatiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, apariția unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice și în cadrul cărora Administrația rezervatiei desfășoară activități de refacere a echilibrului ecologic și de renaturare a zonei afectate folosind mijloace tehnice și tehnologii adecvate.
În zonele de reconstrucție ecologica se pot desfășura activitățile specifice zonelor tampon sau economice, în funcție de zona de baza în care se executa lucrările de reconstrucție ecologica, cu aplicarea restrictiilor impuse de starea ecosistemului și de normele tehnologice aplicate în procesul de renaturare a zonei stabilite de Administrația rezervatiei.
Declararea unei zone ca zona de reconstrucție ecologica se face de către Consiliul științific al Administrației rezervatiei pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, a datelor de monitoring prelucrate sau a studiilor de impact.
Cheltuielile Administrației rezervatiei vor fi acoperite din subvenții de la bugetul de stat, din donații și din surse proprii.
Administrația rezervatiei poate deschide un cont în lei și un cont în valută pentru constituirea unor fonduri în vederea finanțării unor acțiuni de interes pentru rezervatie.
Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobată de către Colegiul executiv, Administrația rezervatiei fiind abilitata să efectueze și operațiuni cu valută.
Administrația rezervatiei este abilitata sa deruleze programe referitoare la rezervatie ce sunt finanțate de instituții financiare și bancare internaționale.
Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al rezervatiei, precum și a hartilor rezervatiei este permisă numai în baza avizului obținut de la Administrația rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate.
Administrația rezervatiei are dreptul de editare a unor publicații ce tratează problemele rezervatiei.
Producerea de filme documentare cu privire la evoluția, structura și funcționarea ecosistemelor rezervatiei, la comportamentul vieții sălbatice din rezervatie se va realiza numai cu acordul și sub asistența Administrației rezervatiei.
Prezentarea filmelor și intrarea lor în circuitul comercial se vor face numai pe baza avizului Administrației rezervatiei.
Administrația rezervatiei organizează sesiuni de lucru, comunicări științifice și schimburi de experienta cu participare naționala și internationala în domeniul protecției și conservării patrimoniului natural.
Președinte1.Ing. Eugen Tarhon- Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" Vicepreședinte2.Ing. Grigore Baboianu- director tehnic, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" Secretar3.Ing. Virgil Munteanu- șef serviciu, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" Membri:4.Dr. Marian Ianculescu- secretar de stat în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului 5.Acad. Nicolae Botnariuc- Academia Română 6.Dr. Nicolae Toniuc- Academia Română 7.Simion Hâncu- prof. dr. doc., șeful Catedrei de îmbunătățiri funciare și protecția mediului - I.A.N.B. 8.Angheluță Vădineanu- prof. univ., președintele Comitetului Național Român pentru M.A.B.- UNESCO 9.Dr. doc. Petre Gâștescu- cercetător științific principal la Institutul de Geografie București 10.Dr. Constantin Bondar- șef laborator, Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie 11.Ing. Constantin Pecheanu- director, Centrul de Cercetări pentru Pescuit, Piscicultură și Industrializarea Peștelui Galați 12.Ing. Speranța Ianculescu- director, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului - Vicepreședinte al Comisiei de cercetare pentru ecologie, protecția mediului și gospodărirea apelor 13.Căpitan rangul I Rudenco Cornel- Ministerul Apărării Naționale 14.Lupică Nicolae- Ministerul Transporturilor, director general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - Galați 15.Vasile Glăvan- Ministerul Turismului, director, Institutul de Cercetări pentru Turism 16.Dr. Ion Munteanu- cercetător științific principal, Institutul de Cercetări Pedologice și Agrochimice București 17.Dr. Gavrilă Simion- director, Institutul de Cercetări Ecomuzeale de la Dunărea de Jos - Tulcea 18.Ing. Romulus Știucă- director, Institutul de Cercetări și Proiectări "Delta Dunării" 19.Dumitru Ion- director general, Ministerul Cercetării și Tehnologiei 20.Dr. ing. Ștefan Bologa- director științific, Institutul Român de Cercetări Marine Constanța 21.Ing. Ion Utanu- director, Agenția de Protecție a Mediului Tulcea 22.Ing. Eugen Secară- director, Regia Autonomă a Apelor "Apele Române" - Filiala Constanța 23.Dr. Mihai Romilă- director, Direcția sanitară Tulcea 24.Dr. Mircea Oltean- șef laborator, Institutul de Biologie București 25.Prof. Mihai Albotă- inspector general, Inspectoratul școlar Tulcea 26.Dr. Gheorghe Hârjeu- inginer proiectant principal, Societatea Comercială "Aqua - Proiect" - S.A. București 27.Dr. Ioan Munteanu- biolog, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" 28.Pârcălăbescu Constantin- șeful Filialei Tulcea a Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" 29.Staras Mircea- director științific, Institutul de Cercetări și Proiectări "Delta Dunării" Tulcea 30.Ivanov Cornel- director, Societatea Comercială "Ecodelta" - S.A. Tulcea Președinte1.Eugen Tarhon- guvernator Vicepreședinte2.Grigore Baboianu- director tehnic Secretar3.Virgil Munteanu- șef serviciu Membri:4.Ioan Papuc- director economic 5.Ianos Botond Kiss- inspector șef 6.Nicolae Constantin- șef serviciu 7.Dan Teodoru- șef serviciu 8.Pimon Macarov- inspector 9.Condac Marius- inspector.
COMPONENTA
Consiliului științific și a Colegiului executiv al Administrației Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"
A. Consiliul științific
B. Colegiul executiv
---------------------------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.