NORME METODOLOGICE din 15 decembrie 2003

(1) Așezămintele culturale sunt instituții de cultură, de drept public sau privat, care desfășoară activități și în domeniul educației permanente, organizate în afara sistemului național de învățământ formal, în colaborare cu acesta, având drept scop păstrarea și promovarea culturii tradiționale.

(2) În categoria așezămintelor culturale sunt incluse următoarele instituții, al căror statut este definit în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale:

a) căminul cultural;

b) casa de cultură;

c) universitatea populară;

d) școala populară de arte și meserii;

e) centrul de cultură;

f) Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale;

g) centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale;

h) formația și ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiționale;

i) Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii;

j) centrul zonal pentru educația adulților.

(1) Așezămintele culturale funcționează în subordinea autorităților administrației publice locale sau centrale, după caz.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1):

a) casa de cultură, ca instituție de interes public cu personalitate juridică, poate funcționa în orașe și municipii și în subordinea sindicatelor sau a altor organizații;

b) universitatea populară poate funcționa ca un compartiment distinct în cadrul casei de cultură sau al căminului cultural;

c) centrul zonal pentru educația adulților se poate organiza în cadrul căminelor culturale, caselor de cultură sau universităților populare;

d) formația și ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiționale este instituție de spectacol, cu personalitate juridică, de drept public sau privat.

a) principiul protejării patrimoniului cultural tradițional, a valorilor care aparțin moștenirii culturale;

b) principiul accesului liber la instruire și educație permanentă;

c) principiul identității culturale, potrivit căruia se asigură protejarea și punerea în valoare a moștenirii culturale și promovarea în circuitul național a valorilor spiritualității comunității pe care o reprezintă;

d) principiul libertății de creație;

e) principiul primordialității valorii, asigurându-se condițiile morale și materiale în vederea afirmării creativității și susținerii talentului;

f) principiul autonomiei culturii și artei;

g) principiul nediscriminării, care asigură accesul și participarea egală a tuturor cetățenilor comunității la cultură și educație permanentă, indiferent de rasă, naționalitate, vârstă, sex, etnie sau religie, precum și dezvoltarea vieții spirituale a comunităților pe care le reprezintă, în toată diversitatea lor.

a) să dețină un sediu, precum și condițiile materiale și tehnice adecvate desfășurării activităților specifice;

b) să dispună de ștampilă și cont bancar, cu excepția așezămintelor culturale prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. b) și c);

c) să aibă patrimoniu propriu;

d) activitatea să fie asigurată de personal de specialitate;

e) să facă dovada existenței surselor de finanțare proprii.

(1) Pentru obținerea statutului de așezământ cultural, subordonat unei autorități a administrației publice locale, instituția solicitantă înaintează acesteia, prin reprezentantul său legal, un dosar cuprinzând documentația care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6.

(2) În situația în care documentația depusă este insuficientă pentru a face dovada îndeplinirii condițiilor necesare pentru obținerea statutului de așezământ cultural, autoritatea locală solicită instituției solicitante completarea dosarului.

(3) Dosarul complet, vizat de către autoritatea locală, este înaintat, în termen de 10 zile de la data depunerii, inclusiv în cazul în care s-a solicitat completarea ulterioară, centrului județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea.

(1) În termen de 15 zile de la data primirii dosarelor, centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale analizează documentația și, după caz, întocmește referatul de oportunitate.

(2) În cazul instituțiilor care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea statutului de așezământ cultural, dosarele sunt restituite acestora în termenul prevăzut la alin. (1).

(1) Dosarul, însoțit de referatul de oportunitate al centrului județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, vizat de direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național, este înaintat Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

(2) În termen de 30 de zile de la data primirii documentației prevăzute la alin. (1), Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale verifică conținutul acestora și, după caz, o transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și propune eliberarea autorizației de funcționare a așezământului cultural.

(3) În termen de 10 zile de la data primirii documentației, Ministerul Culturii și Cultelor eliberează autorizația de funcționare, conform modelului prevăzut în anexa la prezentele norme metodologice.

(1) Căminul cultural și casa de cultură pot înființa filiale pe raza unității teritorial-administrative în care funcționează, în condițiile prevăzute la art. 6 - 11.

(2) Organizarea și funcționarea filialelor se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a așezământului cultural în a cărui subordine se află.

(1) Așezămintele culturale desfășoară activități pentru protejarea, conservarea și punerea în valoare a culturii tradiționale, precum și pentru asigurarea accesului egal la învățare pe toată durata vieții, în funcție de nevoile și cerințele individuale.

(2) În vederea realizării scopurilor prevăzute la alin. (1), așezămintele culturale desfășoară următoarele tipuri de activități:

a) organizarea de programe și proiecte cultural-artistice și de educație permanentă, potrivit specificului local și național și în concordanță cu nevoile comunităților locale;

b) conservarea și transmiterea valorilor morale și artistice ale comunității locale, precum și ale patrimoniului cultural național și universal;

c) sprijinirea și afirmarea creatorilor și interpreților tradiției și creației populare autentice;

d) revitalizarea și promovarea meseriilor și îndeletnicirilor tradiționale și susținerea celor care le practică;

e) constituirea și pregătirea formațiilor artistice de amatori, prin atragerea tinerilor, în vederea participării acestora la manifestări culturale locale, zonale, naționale și internaționale;

f) stimularea creativității și talentului;

g) cultivarea valorilor și autenticității creației populare contemporane și artei interpretative din toate genurile muzică, coregrafie, teatru, artă plastică, literatură, artizanat etc.;

h) protejarea și tezaurizarea valorilor reprezentative ale culturii tradiționale și creației populare contemporane;

i) organizarea de proiecte și programe privind educația permanentă, petrecerea timpului liber, pentru valorificarea obiceiurilor tradiționale din comunitatea respectivă;

j) atragerea cetățenilor în activități de inițiere, cunoaștere și ocrotire a mediului natural și a mediului culturii populare;

k) dezvoltarea cooperării și schimburilor culturale pe plan zonal, național și internațional.

(3) Activitățile din domeniul culturii tradiționale au drept scop conservarea și punerea în valoare a tradițiilor populare și cuprind:

a) cercetarea, conservarea, valorificarea și promovarea culturii tradiționale și a creației populare contemporane;

b) acordarea statutului de zone protejate ale patrimoniului cultural material și imaterial;

c) elaborarea bazei de date naționale privind starea actuală a faptelor de cultură populară;

d) programe de revitalizare și învățare a meseriilor tradiționale: olărit, cusut, țesut, împletituri, cioplituri-sculpturi în lemn, os, corn, piatră etc.;

e) programe de revitalizare și promovare a unor domenii populare tradiționale (teatru folcloric, joc, muzică etc.);

f) elaborarea și derularea unor proiecte de editare și difuzare a materialelor și lucrărilor de specialitate, realizate pe orice fel de suport.

(4) Activitățile de educație permanentă se realizează prin:

a) cursuri de cultură generală;

b) cursuri de perfecționare;

c) programe de inițiere și dezvoltare a aptitudinilor creative individuale și de grup (artistice, tehnico-aplicative, științifice etc.);

d) cercuri de teatru, film, artă plastică etc.;

e) programe de reconversie profesională;

f) cercuri tehnico-aplicative;

g) seminarii, ateliere de lucru, mese rotunde;

h) activități pentru persoane defavorizate;

i) cursuri de perfecționare etc.;

j) alte forme de pregătire/perfecționare în instituții similare din țară și din străinătate.

(1) În cadrul așezămintelor culturale activitățile de educație permanentă sunt organizate și susținute de personal de specialitate, personal didactic din învățământul preuniversitar și universitar, experți din țară și din străinătate.

(2) Personalul de specialitate este încadrat și salarizat conform legislației în vigoare, în funcție de pregătirea profesională.

(3) Personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar, care desfășoară activități de educație permanentă și cultură tradițională în așezămintele culturale, beneficiază de drepturile care îi revin conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Personalul de specialitate și, după caz, cel auxiliar, încadrat în așezămintele culturale, cu excepția celui din școlile populare de arte și meserii, au obligația de a absolvi un curs de perfecționare o dată la 3 ani.

(2) Pentru așezămintele culturale care funcționează la nivel național, județean sau al municipiului București cursurile de perfecționare sunt organizate de Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, cu avizul compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii și Cultelor.

(3) Pentru așezămintele culturale care funcționează la nivel local (cămine culturale, case de cultură, universități populare, centre de cultură - altele decât cele naționale și județene -, ansambluri și formații folclorice etc.), cursurile de perfecționare sunt organizate de centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, cu avizul direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național.

(1) Cursurile de perfecționare sunt finanțate de așezământul cultural al cărui personal beneficiază de perfecționare; angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de pregătire profesională, dacă aceste programe se desfășoară în altă localitate decât cea în care salariatul are locul de muncă.

(2) Tarifele de înscriere și participare la cursuri, în situațiile prevăzute la art. 18 alin. (2), sunt stabilite de Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și sunt aprobate prin ordin al ministrului culturii și cultelor.

(3) Tarifele de înscriere și participare la cursuri, în situațiile prevăzute la art. 18 alin. (3), sunt stabilite de centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local.

(1) Conducerea așezămintelor de cultură este asigurată de un director, numit prin concurs organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2003 și ale regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

(2) Candidații pentru ocuparea funcției de director trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) studii medii sau superioare, după caz;

b) cetățenia română;

c) domiciliul stabil în orașul sau municipiul în care funcționează așezământul cultural (numai pentru așezămintele culturale din mediul urban);

d) avizul pentru participarea la concurs al direcției județene pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național.

(1) Coordonarea și îndrumarea metodologică a activităților se fac de către Ministerul Culturii și Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, alcătuite din 5 membri, desemnate de serviciile publice descentralizate.

(2) Comisiile mixte sunt alcătuite la nivelul fiecărui județ din specialiști ai Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, ai centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și ai direcțiilor județene pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național, numiți prin ordin al ministrului culturii și cultelor.

(3) Mandatul membrilor comisiilor mixte este de 4 ani.

(1) Finanțarea activității de formare profesională continuă și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile de cultură, se face potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 375/2002.

(2) Pentru finanțarea sistemului de educație permanentă prin instituțiile publice de cultură se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanțare din taxele și impozitele locale acordate de consiliile locale, în funcție de strategiile specifice de dezvoltare economico-socială.

(3) Sursele suplimentare locale destinate finanțării activităților de educație permanentă pot fi utilizate pentru:

a) cheltuieli privind organizarea unor manifestări cultural-educative de interes local;

b) cheltuieli pentru activități organizate în colaborare cu alte instituții din țară și din străinătate.

a) tarifele pentru cursuri, inclusiv cele de perfecționare, și cercurile tehnico-aplicative organizate;

b) tarifele cursurilor de reconversie profesională;

c) valorificarea produselor realizate prin activitățile specifice;

d) organizarea de spectacole și alte manifestări culturale;

e) activitățile de petrecere a timpului liber;

f) asigurarea de servicii necesare comunității cu diverse ocazii: filmări video, sonorizare, efectuarea de fotografii digitale etc.;

g) editarea și difuzarea unor publicații din domeniul culturii populare, educației permanente - științifice și culturale, cu respectarea legislației în vigoare;

h) închirierile de spații și bunuri de înregistrare și difuzare a unor spectacole proprii ori ale formațiilor, ansamblurilor și orchestrelor etc.;

i) taxele de organizare a unor manifestări culturale (tabere de creație, expoziții, târguri etc.);

j) realizarea și difuzarea unor oferte zonale;

k) valorificarea informațiilor din baza de date;

l) încasările din valorificarea, pe orice formă de suport, a obiceiurilor, tradițiilor, creațiilor populare locale, catalogate sau protejate;

m) prestarea altor servicii și/sau activități culturale ori de educație permanentă, în conformitate cu obiectivele și atribuțiile așezământului cultural;

n) alte activități realizate de așezămintele culturale, în condițiile legii.

(1) Așezămintele culturale sunt evaluate o dată la 3 ani de către comisiile mixte prevăzute la art. 21.

(2) În scopul evaluării, comisiile mixte verifică:

a) respectarea condițiilor de înființare, organizare și funcționare a așezământului cultural, în conformitate cu dispozițiile legale și cu propriul regulament de organizare și funcționare;

b) desfășurarea activităților specifice în conformitate cu dispozițiile prezentelor norme metodologice;

c) existența unui program de activitate anual și trimestrial, consemnat în registrul de evidență a activităților;

d) gestionarea unei baze de date privind situația socioeconomică a comunității.

(1) Autorizația poate fi retrasă dacă se constată nerespectarea condițiilor în temeiul cărora așezământul cultural a fost autorizat și nerespectarea dispozițiilor prezentelor norme metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice.

(2) Așezământul cultural căruia i s-a retras autorizarea poate să solicite o nouă autorizare numai după un an de la data comunicării retragerii.

(1) Așezămintele culturale care funcționează în prezent trebuie să îndeplinească condițiile de autorizare prevăzute în anexa la prezentele norme metodologice.

(2) Instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația de a face toate demersurile necesare pentru obținerea autorizației, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.