Articolul I
Art. 5, 6 și 7 din legea pentru comerțul de devize din 1 Octomvrie 1932, se modifică după cum urmează:
Art. 5. - Cei ce vor face operațiuni cu mijloace de plată străine fără autorizație prealabilă vor fi sancționați potrivit dispozițiunilor prevăzute în prezentul articol.
1. Prin mijloacele de plată străină se înțeleg:
a) monetele de metal sau hârtie, precum și biletele de bancă de orice fel, bătute și emise în străinătate;
b) ordinele de plată, acreditivele, mandatele, cecurile, biletele la ordin, cambiile, precum și orice alte efecte de comerț exprimate în monetă străină;
c) acțiunile, obligațiunile, titlurile, rentele, bonurile de tezaur, scrisorile de credit simple sau circulare, precum și orice alte titluri și valori mobiliare, inclusiv cupoanele lor exprimate în monetă străină plătite în străinătate;
d) disponibilul de conturi și creanțe în valute străine în țară și străinătate;
e) sumele în lei datorate străinătății sub orice formă și în orice mod, precum și creanțele în lei asupra străinătății;
f) bancnotele Băncii Naționale a României și valorile prevăzute la punctele b și c de mai sus exprimate în lei, în măsura în care fac obiectul unei operațiuni cu străinătatea.
2. Prin "operațiuni cu mijloace de plată străine", se înțelege orice act sau fapt de vânzare-cumpărare, schimb, depunere sau primire în gaj, lăsare sau primire în depozit, transport și în genere orice schimbare, cu orice titlu, oneros sau gratuit a proprietății sau posesiunii mijloacelor de plată străine, precum și contractarea de obligațiuni în mijloace de plată străine sau cu referire la mijloace de plată străine.
Prin transport se înțelege atît transportul ca act juridic, cât și transportul ca act material, făcut, fie de proprietar fie de alte persoane, indiferent de existența vreunui act juridic în baza căruia s'ar face transportul material.
3. Mijloacele de plată străine, provenite din exporturi vor fi cedate integral Băncii Naționale a României, ca mandatară legală a Statului Român, în termenul prevăzut de dispozițiunile legale în vigoare.
4. De asemenea mijloacele de plată străine provenite din credite obținute în străinătate din prestațiuni de servicii sau obținute prin orice alt mod, cu titlul oneros sau gratuit, fie că are caracter civil sau comercial, vor fi cedate Băncii Naționale a României ca mandatară legală a Statului, într'un termen maxim de 15 zile dela data realizării lor în devize. Dispozițiunile din acest alineat interpretează art. 12 din regulamentul de aplicare a legii pentru comerțul de devize devenit lege la 15 Aprilie 1937.
5. Exportul și importul de orice fel de mijloace de plată străine, monetă română sau orice valori mobiliare românești, precum și mărci poștale românești sau străine, fără autorizație prealabilă, este interzis.
Se exceptează cetățenii români sau străini care vor putea introduce în țară mijloacele de plată străine, prevăzute la al. 1, lit. a, precum și ordinele de plată, acreditivele, scrisorile de credit simple sau circulare, mandatele și cecurile exprimate în monetă străină, fără autorizație prealabilă, dacă le declară organelor vamale la intrarea în țară. Organele vamale vor trece aceste valori în pașaport.
6. Cetățenii străini pot exporta fără autorizație prealabilă mijloace de plată străine înscrise în pașaport de organele vamale la intrarea în țară, dacă părăsesc țara în treizeci (30) zile dela data intrării. Ei nu vor putea să schimbe aceste mijloace de plată străine decât la Banca Națională a României sau la cei autorizați de aceasta.
7. Cetățenii români sînt obligați ca în termen de 15 zile dela data intrării în țară, să cedeze Băncii Naționale a României mijloacele de plată străine trecute în pașaport.
Cetățenii străini care au reședința (domiciliul) în țară, au aceleași obligațiuni de cedare a mijloacelor de plată străine ca și cetățenii români.
8. Mijloacele de plată străine, monetă română sau orice valori mobiliare române sau străine, declarate organelor vamale de cetățenii străini, la intrarea sau ieșirea din țară, pentru care aceștia nu posedă autorizația prealabilă sau nu sînt exceptați conform dispozițiunilor dela punctul 5, alin. 2 și punctul 6, se vor reține de organele vamale, eliberându-se chitanța, iar apoi se vor depune la Banca Națională a României, care va proceda pentru fiecare caz în parte conform dispozițiunilor legale în vigoare.
9. Exportatorii sau importatorii care, fie personal, fie prin intermediari vor face declarații neadevărate, vor prezenta documente inexacte sau fictive, în vederea obținerii autorizațiilor de export sau import sau nu vor respecta obligațiile ce și-au luat cu ocazia obținerii acestor autorizații, se vor pedepsi aplicându-li-se dispozițiunile pct. 14.
10. Oricine, personal sau prin persoane interpuse, face declarații neadevărate, prezintă documente inexacte sau fictive, pentru a obține orice fel de autorizație prealabilă, sau pentru a folosi o astfel de autorizație referitoare la mijloace de plată străine, se va pedepsi potrivit dispozițiunilor punctului 14.
11. Pentru evitarea evaziunilor de devize, contractele de reprezentanță cu străinătatea vor trebui să fie aprobate în prealabil de Ministerul Industriei și Comerțului în ceea ce privește clauzele referitoare la drepturile cuvenite reprezentanților din țară.
Cei care, la data publicării în Monitorul Oficial a acestei legi au contracte încheiate cu străinătatea, sînt obligați a prezenta spre viză, în termen de 15 zile, contractele de reprezentanță. Prelungirea contractelor în vigoare la data prezentei legi nu se va putea face fără autorizația Ministerului Industriei și Comerțului.
12. Societățile de transport și expediții sînt obligate a prezenta spre aprobare Ministerului Industriei și Comerțului, Direcțiunea Reglementării Plăților cu Străinătatea, în termen de 15 zile dela publicarea în Monitorul Oficial a prezentei legi, contractele ce au încheiate cu străinătatea.
În viitor, nicio societate de transporturi și expediții nu va mai putea încheia contracte internaționale de transporturi și expediții fără a obține autorizația prealabilă a Ministerului Industriei și Comerțului, Direcțiunea Reglementării Plăților cu străinătatea.
13. Pentru obținerea aprobărilor de transfer din partea Ministerului Industriei și Comerțului a sumelor datorate străinătății, societățile de transporturi și expediții sînt obligate a obține în prealabil aprobarea înregistrărilor în conturile străine din partea Băncii Naționale a României.
Compensări de sume, în conturile străine nu se pot face fără aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României.
14. Cei ce vor face operațiuni cu mijloace de plată străine, enumerate la punctul 2 de mai sus, precum și încălcarea dispozițiunilor prevăzute la punctele 3, 4, 5, 6 și 7 de mai sus, se vor pedepsi cu închisoare dela 3 - 10 ani și cu amendă de lei 5.000.000 - 10.000.000, fără a se putea acorda circumstanțe atenuante.
Valorile constituind obiectul infracțiunii vor fi confiscate cu titlu reparatoriu în folosul Statului, iar dacă aceste valori nu s'au găsit în posesia infractorilor, sau nu pot fi confiscate, indiferent din ce cauză, infractorii vor fi condamnați să plătească în folosul Statului, cu același titlu, o sumă cu de cinci ori echivalentul în lei a obiectului infracțiunii.
Pentru stabilirea contravalorii în lei a valorilor constituind obiectul infracțiunii, instanța de judecată va folosi cursul oficial de vânzare a mijloacelor de plată, străină, la care se adaugă primele și suplimentele în vigoare la Banca Națională a României, pentru moneta țării respective, la data constatării infracțiunii.
15. Acei care vor contraveni oricăror altor dispozițiuni ale legii de față, regulamentul de aplicare a legii devizelor, devenit lege la 15 Aprilie 1937, cu modificările ulterioare și ale D.L. Nr. 668 din 2 Martie 1940, privitor la stabilirea regimurilor schimburilor cu străinătatea, se vor pedepsi cu închisoare dela 6 luni la doi ani și cu amendă dela lei 5.000.000 la lei 10.000.000.000, aplicându-se și dispozițiunile art. 5, pct. 14 de mai sus, fără a se putea acorda circumstanțe atenuante.
16. Tentativa se pedepsește ca și infracțiunea săvîrșită.
Infracțiunile la prezenta lege sînt infracțiunile continue.
17. Se vor aplica maximum pedepselor prevăzute în legea de față, dacă:
a) infractorul este recidivist pentru asemenea infracțiuni sau pentru infracțiuni la legea circulației metalelor prețioase;
b) prin faptul comis sau sustras dela cedarea către Banca Națională a României a mijloacelor de plată străine, în valoare de cel puțin lei 1 miliard la cursul oficial, inclusiv primele și suplimentele.
Art. 6. - Persoanele fizice, împuternicite în virtutea oricărui titlu, cu conducerea, administrarea sau reprezentarea unei întreprinderi, precum și orice prepuși sau funcționari ai întreprinderii, care comit o infracțiune la legea de față în interesul întreprinderii, vor fi pasibili de pedepsele prevăzute la art. 5, pct. 14.
Întreprinderea în favoarea căreia s'a comis infracțiunea, va fi condamnată prin aceeași hotărîre la o amendă civilă dela lei 50.000.000 la lei 10.000.000.000.
Complicii, instigatorii, tăinuitorii și acei care favorizează asemenea infracțiuni, se pedepsesc cu aceleași pedepse ca și infractorii.
Sînt apărați de pedeapsă acei care denunță pe autorii infracțiunilor mai înainte de orice urmărire.
Băncile, întreprinderile de transport, expediție sau vămuire, care nu-și vor îndeplini în total obligațiunile decurgînd din garanțiile date pentru operațiunea de export sau import, organele de conducere și personalul în subordine dela aceste întreprinderi, care au omis să ia măsurile necesare pentru asigurarea îndepliniri acestor obligațiuni sau în orice fel au activat pentru neîndeplinirea acestor obligațiuni, se vor pedepsi conform dispozițiunilor art. 5, pct. 15.
La cererea Băncii Naționale a României, deținătorii sub orice formă de mijloace de plată străine, în țară sau în străinătate, sînt obligați să justifice titlul licit al deținerii lor; justificarea trebuie făcută în termen de 15 zile dela cererea Băncii Naționale a României.
Art. 7. - Reclamațiunile și denunțurile, privitoare la infracțiunile care reglementează regimul devizelor și schimburilor cu străinătatea, se cercetează, instruesc și se judecă potrivit dispozițiunilor codului de procedură penală, cu derogările de mai jos:
1. Aceste infracțiuni se constată și prin procese-verbale, dresate de ofițerii de poliție judiciară, chiar în afară de circumscripția lor, de personalul delegat în acest scop de Banca Națională a României, de orice alte organe împuternicite a constata astfel de infracțiuni, precum și de organele vamale și polițienești, care sînt îndatorate a da concursul lor organelor Băncii Naționale a României.
2. Pentru constatarea infracțiunilor, organele de constatare pot lua interogatorii presupușilor infractori și audia martorii, putându-i cita în acest scop.
3. Organele care constată o infracțiune la prezenta lege, sînt obligate, sub sancțiunea refuzului de serviciu datorat legalmente, să le semnaleze, în termen de 24 ore dela constatare, sediului Băncii Naționale a României celui mai apropiat, căruia i se va remite în același timp de pe procesul-verbal de constatare și declarațiile date, precum și mijloacele de plată străine, cu un borderou în care se vor specifică amănunțit elementele necesare identificării lor.
4. Mijloacele de plată străine, găsite asupra infractorilor, se vor trece în procesul-verbal de constatare, specificându-se cât mai amănunțit elementele necesare identificării lor, ca: felul, calitatea, numărul și seriile bancnotelor străine, data emisiunii, etc., iar apoi se vor depune la Banca Națională a României cu o copie de pe procesul-verbal dresat în cauză, constituindu-se depozit pînă la terminarea definitivă a procesului.
5. Organele Băncii Naționale a României, delegate cu controlul aplicării dispozițiunilor prezentei legi, în exercitarea atribuțiunilor lor, au calitatea de ofițeri ai poliției judiciare.
6. Cercetările în această materie se pot face și în zilele de sărbători legale.
7. Procesele-verbale de infracțiuni la legea de față sînt crezute pînă la înscrierea în fals, cînd constată fapte materiale flagrante, iar în celelalte cazuri pînă la proba contrarie.
Ele nu vor putea fi anulate de instanțele judecătorești pentru vicii de formă.
Pe baza lor, ministerul public va deschide acțiune publică.
Prin derogare dela art. 144 cod. pr. pen., declarațiile infractorilor, date în fața organelor de constatare, fac dovada deplină împotriva lor, pînă la proba contrarie.
8. Instanța competentă a judeca infracțiunile prevăzute la legea de față în prima și ultima instanță este Curtea de Apel.
Aceasta va judeca de urgență și cu precădere, fără drept de opoziție, ca instanță de fond în primă și ultimă instanță, cu drept de recurs la înalta Curte de Casație.
În procesele născute în baza legii de față, instanțele nu pot da fără motivare specială termene mai mari de 30 zile.
Ele se judecă de tribunale și curți, chiar în timpul vacanțelor judecătorești. Absența martorilor nu poate împiedica judecarea infracțiunii, dacă instanța de judecată găsește că are destule elemente de convingere.
Acestor procese li se aplică dispozițiunile legii pentru apărarea patrimoniului public, în măsura în care nu sînt contrarii legii de față.
9. În toate procesele ce se judecă conform prezentei legi, Banca Națională a României, va fi citată din oficiu ca parte civilă, atît în nume propriu, cât și ca mandatară a Statului român, putând susține și latura penală în fața instanțelor de judecată și aceasta chiar și în cazul cînd nu s'a constituit parte civilă.
10. În toate procesele născute în baza legii de devize din 1 Octomvrie 1932, cu modificările ei ulterioare, precum și în baza D.L. Nr. 668 din 2 Martie 1940, privitor la stabilirea regimului schimburilor cu străinătatea, pendinte la data prezentei legi, Banca Națională a României, va fi introdusă în cauză în locul Ministerului Industriei și Comerțului, în calitate de mandatară legală a Statului.
Dispozițiunile art. 47 din D.L. Nr. 668 din 2 Martie 1940, se abrogă, repunându-se în vigoare dispozițiunile de atribuțiune de poliție judiciară conferite Băncii Naționale a României de legea din 1 Octomvrie 1932, cu modificările ulterioare, precum și calitatea de mandatară a Statului român, acordată Băncii Naționale a României, prin legea din 15 Aprilie 1937.
11. În cauzele trimise spre cercetare judecătorului de instrucție, instrucția va trebui să fie terminată în cel mult 30 zile.
În cazuri excepționale, camera de punere sub acuzare poate autoriza o prelungire.
Termenul de judecată se va fixa în cel mult 15 zile dela primirea dosarului la grefa Curții de Apel.
Dosarele vor fi trimise Înaltei Curți de Casație, în caz de recurs, în termen de cel mult 20 zile dela pronunțarea hotărîrii.
12. Cînd instrucția sau judecata ar avea nevoie de părerea unor experți, aceștia pot fi citați cu procedura prevăzută de art. 338 din pr. pen. pentru martori.
Atît organele de instrucție, cât și cele de judecată pot cere expertului, ori de câte ori cauza o permite, și în vederea accelerării judecății, numai un raport verbal, care va fi consemnat de grefierul respectiv, după procedura întrebuințată la audierea martorilor.
13. În procesele care se judecă conform prezentei legi, odată ce procedura a fost completă față de inculpat la unele din termenele de judecată, ea va fi considerată ca atare și la toate termenele următoare, afară de cazul cînd inculpatul ar fi arestat.
14. Pentru lipsă de apărare, procesul nu poate fi amânat decât o singură dată în fața unei instanțe.
15. Atît timp cât inculpatului nu i s'a luat interogatoriu, se va emite împotriva lui, pe lîngă citație, și un mandat de aducere, fără ca eventuala neemitere sau neîndeplinire a mandatului de aducere să fie considerată ca viciu de procedură.
16. Facerea expertizei constitue pentru experții numiți un oficiu public obligatoriu.
Partea căreia i s'a admis o expertiză este obligată sub sancțiunea decăderii, să depună onorariul fixat în termen de 5 zile dela admitere.
Cînd procesul se amână din cauza unei expertize nedepuse la timp, sau din neprezentarea martorilor sau a experților chemați pentru explicațiuni, fără justificare prin petiții și dovezi depuse la dosar înainte de termenul de înfățișare, instanța va aplica maximum-ul amenzilor prevăzute de art. 160 și 165 din codul pr. pen. și se vor lua și celelalte măsuri prevăzute acolo, atît martorii cât și experții vor fi condamnați și la cheltuieli cauzate de amânarea procesului.
Justificarea se va putea face și ulterior, conf. art 160, aliniat final, din codul pr. pen., numai dacă împiedicarea a fost de așa natură încît nu a putut fi justificată înainte de termenul de judecată.
În cazul cînd s'a aplicat față de experți măsura prevăzută în primul aliniat al acestui articol, tribunalul poate fie să schimbe pe experți, fie să dea un termen scurt pentru depunerea expertizei. La acest nou termen, dacă expertiza nu este depusă, se va pronunța împotriva expertului o amendă dela lei 500.000 la lei 10.000.000.
17. În cazul în care procesul nu se poate judeca din lipsă de procedură sau din orice altă cauză și se constată că această amânare este datorită unui funcționar, instanța va aplica acestui funcționar o amendă dela lei 100.000 la lei 1.000.000, condamnându-l totodată și la plata cheltuielilor ocazionate părților sau Statului din această amânare.
18. În cazul în care unul sau mai mulți martori sau experți se prezintă și procesul se amână din alte cauze, dar procedura este completă, martorii sau experții vor fi audiați chiar în lipsa părților.
Instanța va amâna procesul pentru ascultarea celorlalți martori sau experți, numai dacă constată că soluționarea lui nu poate fi dată numai pe baza audierii făcute.
19. Cînd inculpatul este în stare de libertate, instanța care pronunță o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 6 luni dispune prin aceeași hotărîre arestarea preventivă a inculpatului condamnat.
20. Partea civilă va putea face recurs și pentru aplicarea pedepsei.
Banca Națională a României, în calitate de parte civilă, prin derogare dela dispozițiunile art. 448 pr. pen, poate exercita în toate cazurile căile de atac prevăzute de acest articol. Căile de atac exercitate de Banca Națională a României investesc instanța cu dreptul de a se putea pronunța și asupra pedepsei, chiar în cazul cînd Ministerul public nu a atacat hotărîrea.
De asemenea, prin derogare dela art. 224, alin. 4 din cod pr. pen., în cazul cînd s'a dresat în cauză un proces-verbal de infracțiune la prezenta lege ministerul public dacă nu trimite cauza direct instanței competente spre judecare, o va trimite judecătorului de instrucție cu rechizitorul introductiv, neputând decide singur clasarea pricinei.
În contra ordonanței definitive, dată de judecătorul de instrucție, Banca Națională a României, poate uza de toate căile de atac prevăzute de pr. pen., atît pentru partea civilă, cât și pentru ministerul public.
21. În toate infracțiunile la legea de față, sechestrul provizoriu prevăzut de art. 120 și 121 din cod pr. pen., va fi ordonat de ministerul public, de judecătorul de instrucție sau de instanțele de judecată, la cererea părții civile.
Pentru cheltuielile de control și urmărire a aplicării dispozițiunilor legii de față, se va constitui la Banca Națională a României un fond al Poliției devizelor, alimentat astfel:
a) Din cotele atribuite Băncii Naționale a României, prevăzute la punctul 23 al prezentului articol;
b) Dintr'o cotă de 2 0/00, calculată asupra sumelor realizate din vînzarea devizelor.
Din acest fond, comisiunea prevăzută în legea de față va putea propune acordarea de recompense celor care se disting prin descoperirea și constatarea infracțiunilor, pentru stimularea zelului și vigilenței acestor organe, printr'un referat motivat al Poliției devizelor.
Guvernatorul Băncii Naționale a României sau un membru al consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, desemnat de aceasta, va decide acordarea recompenselor.
23. Mijloacele de plată străine, confiscate în folosul Statului, conform art. 5, pct. 14, vor vor fi lichidate pentru Stat la cursul oficial, plus primele și suplimentele în vigoare la data lichidării.
Banca Națională a României va reține, din contravaloarea în lei a mijloacelor de plată străine, 25% pentru cheltuielile sale de urmărire și 20% pentru a fi distribuite drept prime, din care: 10% denunțătorului și 10% constatatorului, afară de cazul cînd agenții constatatori sînt funcționari ai Băncii Naționale a României sau membri ai corpului judecătoresc, în care caz prima cuvenită lor se va vărsa la fondul pentru Poliția devizelor din Banca Națională a României.
Cînd nu există denunțător, cota de 10 la sută se reține de Banca Națională a României pentru acoperirea cheltuielilor provocate de urmărirea infracțiunilor la legea de față.
În cazul cînd constatatorii sînt sesizați de un denunțător acoperit, sînt obligați să încheie un proces-verbal prevăzut de art. 186 din procedura penală, în care denunțătorul va arăta împrejurările în care a luat cunoștință de faptele enunțate.
Acest proces-verbal nu va fi alăturat actelor de cercetare, ci va fi trimis în interval de 24 ore dela încheierea lui - confidențial - Poliției Devizelor din Banca Națională a României, care va face plata primei cuvenită denunțătorului, pe baza acestui proces-verbal, la lichidarea mijloacelor de plată străine confiscate.
Nu poate avea calitatea de denunțător acel care, prin funcțiunea sau atribuțiunile pe care le are, este obligat a aduce la cunoștință autorităților în drept călcările dispozițiunilor prezentei legi și nici cei care fac denunțul în timpul unei cercetări penale la care sînt supuși.
24. Denunțătorii a căror calitate rezultă dintr'un denunț scris și semnat sau din orice indicațiuni precise care conduc la descoperirea infracțiunilor, vor primi și o cotă de 10 la sută din sumele provenite din încasarea amenzilor precum și din cele rezultate din despăgubirile civile pronunțate de instanțele judecătorești.
25. La Banca Națională a României se va institui printr-o deciziune a consiliului de administrație B.N.R., în termen de 10 zile dela data publicării în Monitorul Oficial a prezentei legi, o comisiune permanentă, care se va ocupa cu organizarea, coordonarea și aplicarea măsurilor avînd de obiect combaterea infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și alte atribuțiuni date prin alte legi și regulamente.
La sesizarea ei de către Banca Națională a României sau de către Ministerul Industriei și Comerțului, sau din oficiu, comisiunea va da deciziune de interpretare a dispozițiunilor legii de față, interpretare avînd putere de regulament.
Aceste deciziuni intră în vigoare dela data publicării lor în Monitorul Oficial.
Comisiunea va elabora instrucțiuni tehnice și de colaborare, pentru aplicarea dispozițiunilor și îndeosebi, pentru constatarea și reprimarea infracțiunilor prevăzute de prezenta lege.
Instrucțiunile sînt obligatorii pentru toate organele publice cu atribuțiuni în aplicarea acestei legi.
Neexecutarea cu rea credință a instrucțiunilor va fi sancționată cu pedeapsa prevăzută de codul penal pentru delictul de refuz de serviciu legalmente datorat, independent de aplicarea vreunei sancțiuni disciplinare funcționarului vinovat.
La cererea comisiunii, Ministerul de Interne va înființa secții speciale de poliție a devizelor, care vor lucra în strânsă colaborare cu organele Băncii Naționale a României.
De asemenea, la cererea comisiunii, Ministerul de Finanțe va înființa în birourile vamale secții de poliție de devize, care vor lucra în strânsă colaborare cu organele Direcțiunii Generale a Controlului Economic din M.I.C., și organele Băncii Naționale a României.
Comisiunea își va da avizul asupra tuturor chestiunilor ce-i vor fi supuse de către M.I.C., în legătură cu cele prevăzute în legea de față.
Comisiunea se va compune din 7 membri:
a) Un magistrat membru al Curți de Apel din București, desemnat de Ministerul de Justiție, ca președinte;
b) Un delegat al Ministerului Industriei și Comerțului (funcționar superior);
c) Un delegat al Ministerului Finanțelor, funcționar superior din Direcțiunea Generală a Vămilor;
d) Un delegat al Ministerului de Interne, funcționar superior din Direcțiunea Generală a Poliției;
e) Șeful Serviciului Controlul Devizelor din Banca Națională a României;
f) Șeful Serviciului Aurului din Banca Națională a României;
g) Un avocat din Serviciul Contencios al Băncii Naționale a României.
Comisiunea va lucra valabil, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu condiția ca deciziile sau avizele ei să fie date cu majoritatea de patru voturi.
Comisiunea va avea un secretariat condus de un secretar și personalul ajutător, care vor fi desemnați din cadrul salariaților Băncii Naționale a României.
Membrii comisiunii, secretarul și personalul secretariatului vor primi o indemnizație fixă lunară, stabilită prin deciziunea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și care va fi plătită de Banca Națională a României din fondul Poliției Devizelor creat prin dispozițiunile art. 7, pct. 31, prin derogare dela legile și dispozițiunile în vigoare.
În deciziunea de numire se vor prevedea și supleanții pentru fiecare membru al comisiunii.