Capitolul 5 — Masurile de protecție ↑ Contents
Persoanele expuse la radiatii ca urmare a unui accident nuclear sau urgente radiologice se impart în:
a) persoane din rindul populatiei;
b) personal implicat în interventie expus ca urmare a implementarii masurilor de protecție sau a acțiunilor de aducere a sursei sub control;
c) personal expus la radiatii ca urmare a accidentului sau urgentei radiologice în timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu dar fără să fie implicat în interventie.
Stabilirea nivelurilor de interventie în vederea aplicarii masurilor de protecție pentru populatie (persoane din rindul populatiei) se va baza pe urmatoarele principii:
a) interventia va fi JUSTIFICATA în sensul că introducerea masurii de protecție va face mai mult bine decit rau;
b) nivelul la care se implementeaza interventia și nivelul la care inceteaza vor fi OPTIMIZATE, astfel ca să se produca un beneficiu net maxim;
c) se vor face toate eforturile posibile pentru evitarea efectelor nestocastice asupra sănătății prin RESTRICTIONAREA DOZELOR INDIVIDUALE la niveluri sub pragul pentru astfel de efecte și să se limiteze riscul individual și colectiv, imputabile efectelor stocastice.
Pentru personalul implicat în interventie se va aplica sistemul existent de limitare a dozelor pentru expusi profesional la radiatii.
Pentru cazurile deosebite, care pot aparea în faza initiala a accidentului, de salvare de vieti omenesti sau de aducere a instalatiei sub control, expunerea personalului implicat poate depăși, de la caz la caz, limitele menționate la alineatul precedent, dar va fi mentinuta sub pragul pentru efecte nestocastice.
Pentru personalul expus la radiatii ca urmare a accidentului în timpul sarcinilor de serviciu, dar fără să fie implicat în interventie, se aplică sistemul de limitare a expunerii pentru expusii profesional în condiții normale.
Sistemul de limitare a expunerii pentru personal se aplică numai la expunerea profesionala a acestora. Expunerea ca urmare a faptului ca fac parte din populatie nu se ia în considerare.
Din considerente de aplicare a prezentelor norme, desfășurarea în timp a accidentului se clasifica în trei faze:
a) Faza premergatoare emisiei
Aceasta faza se intinde de la momentul când se recunoaste posibilitatea aparitiei unei expuneri în afara perimetrului instalatiei și până când începe emisia, dacă apare. În timp poate dura de la câteva minute la câteva zile.
Aceasta faza poate dura de la fractiuni de ora la saptamini. În prima parte a acestei faze nu se va acorda credit masuratorilor efectuate în mediu.
În a doua parte a acestei faze, masuratorile efectuate în mediu vor fi utilizate pentru evaluarea dozelor pentru principalele cai de expunere. Acestea vor fi comparate cu nivelurile de interventie prestabilite și se va decide.
c) Faza postemisie (sau faza de recuperare)
Aceasta faza începe din momentul terminarii emisiei și poate dura până la câțiva ani. Se continua monitorizarea factorilor de mediu, apei potabile și produselor alimentare.
Prin preluarea datelor obtinute se decide, dacă este cazul, ridicarea masurilor restrictive impuse și intoarcerea la viața normala.
Criteriul cantitativ pentru introducerea masurilor de protecție, denumit nivel de interventie, este specific fiecarei măsuri și reprezinta doza care este evitata prin introducerea masurii de protecție.
Aplicarea masurilor de protecție trebuie să duca la doze inhalate sub pragul efectelor nestocastice și limitarea efectelor stocastice, astfel daunele asociate cu dozele evitate printr-o măsura de protecție sunt neafectate de alta măsura de protecție. Fiecare nivel de interventie poate fi evaluat independent din punct de vedre al justificarii și optimizarii.
Principalele măsuri de protecție
Măsura de protecțiePrincipala cale de expunere evitată 1.AdăpostireaIradierea externă datorită instalației, norului radioactiv sau depunerii pe sol Inhalarea materialului radioactiv din nor Contaminarea pielii și a hainelor 2.Administrarea de compuși ai iodului stabilFixarea iodului radioactiv în tiroidă 3.EvacuareaIradierea externă datorită instalației, norului radioactiv sau depunerii pe sol Inhalarea materialului radioactiv din nor Contaminarea pielii și a îmbrăcăminții 4.(Mutarea) DislocareaIradierea externă datorită depunerilor pe sol Inhalarea materialului radioactiv din resuspensii 5.Protejarea căilor respiratoriiÎncorporarea de radionuclizi 6.Decontaminarea persoanelor și a hainelorContaminarea internă și contaminarea pielii 7.Controlul alimentelor și al apei, restricționarea și interzicerea unor alimenteIngestia apei și a alimentelor contaminate 8.Controlul accesuluiIradierea externă datorită depunerilor pe sol Inhalarea materialului din resuspensii 9.Controlul șeptelului contaminatIngestia radionuclizilor 10.Restricționarea în hrana animalelorIngestia radionuclizilor 11.Restricționarea sau interzicerea utilizării produselor contaminate ale biosferei (pentru fertilizare, ardere, îmbunătățirea solului etc.)Încorporarea radionuclizilor 12.Decontaminarea solului, clădirilor și drumurilorIradierea externă datorită depunerilor pe sol Inhalarea materialului resuspendat 13.Decontaminarea proprietăților (bunuri personale, vehicule etc.)Iradierea externă datorită depunerilor Ingestia și inhalarea radionuclizilor 14.Decontaminarea vehiculelor de transport și a mijloacelor de transport în comun (trenuri, avioane etc.)Iradierea externă datorită depunerilor Ingestia și inhalarea radionuclizilor Transferul materialului radioactiv în zone necontaminate
Masurile principale de protecție recomandate pentru situațiile de urgenta sunt cele enumerate în tabelul următor:
Adapostirea consta în raminerea în interiorul cladirilor cu usile și geamurile închise și cu sistemul de ventilatie oprit. Adapostirea este o măsura de scurta durata (ore, până la 1-2 zile). Aceasta măsura este recomandata în cazurile când:
a) emisia consta, în principal, din gaze nobile;
b) emisia duce la doze relativ mici;
c) emisia duce la doze mari în termen scurt și evacuarea nu a putut fi efectuata inaintea emisiei;
d) exista circumstanțe în care evacuarea este fie imposibila, fie duce la riscuri considerabile.
Evacuarea consta în scoaterea populatiei sau a personalului dintr-o anumita zona pentru a evita expuneri mari pe termen scurt. Aceasta măsura, dacă este aplicata în faza premergatoare emisiei, previne orice fel de expunere la radiatii.
Aceasta măsura este recomandata:
a) ca măsura de precautie la pericolul potențial al unei emisii;
b) ca răspuns la o emisie serioasa cu durata sau marime previzibila, în special când evacuarea se poate face inaintea începerii emisiei;
c) ca răspuns la un accident care duce la o emisie în atmosfera prelungita și a carei marime este greu de prevăzut și probabil mare;
d) după încetarea unei emisii în atmosfera, pentru a evita expunerea la radionuclizii de viața scurta depusi pe sol;
e) după încetarea oricarei emisii, pentru a evita expunerea externa în timp ce se executa decontaminari locale, de scurta durata.
Dislocarea consta în scoaterea populatiei dintr-o zona afectată pentru o perioadă lunga de timp. Aceasta măsura poate aparea ca urmare a extinderii duratei evacuarii sau poate fi utilizata în faza postemisie pentru a limita dozele pe termen lung sau pentru a permite, în timp, decontaminarea solului sau aplicarea altor măsuri de remediere.
Administrarea de iod stabil.
Prin această măsură se blocheaza retinerea de radioiod de către tiroida. Se recomanda administrarea de iod stabil cu cel puțin o ora înainte de contaminare. Iodul stabil se poate administra și în cazul unei contaminari ulterioare.
Restrictii în consumul de alimente și apa.
Aceste măsuri se aplică în ZPU pentru ingestie și pot avea o durată mare în timp.
Masurile pot fi clasificate în două categorii:
a) măsuri pentru controlul consumului de alimente și al apei potabile;
b) măsuri pentru reducerea contaminarii apei potabile și alimentelor.
La elaborarea planului de interventie se recomanda luarea în considerare a aplicarii mai multor măsuri de protecție, în acelasi timp, dacă se potenteaza reciproc.
Recomandari privind stabilirea nivelurilor de interventie
Nivelurile de interventie pentru masurile de protecție prevăzute în planul de interventie se stabilesc, pentru un grup de populatie, pentru limitarea daunelor intirziate asupra sănătății, prin optimizare. Din considerente de ordin radiologic și social, și aplicind principiile interventiei, se recomanda ca grupul de populatie pentru care se stabilesc nivelurile de interventie să fie format din copii (0-1 ani).
În planurile de interventie vor fi stabilite nivelurile de interventie optime pentru localizarile, scenariile și circumstantele particulare pentru care este conceput planul respectiv.
Decizia privind stabilirea unui anumit nivel de interventie va fi luata tinind cont de urmatorii factori:
- riscul individual evitat ca urmare a dozei evitate;
- riscul colectiv evitat ca urmare a dozei evitate;
- riscul individual introdus de măsura de protecție;
- riscul suferit de personalul care aplica măsura de protecție;
- costul diverselor operațiuni;
- increderea datorata aplicarii masurilor de protecție;
- anxietatea cauzata de introducerea masurilor de protecție;
- disconfortul individual;
Măsura de protecțieCantitatea care se compară cu nivelul de intervenție (mSv)Nivelul de intervenție (mSv) Întregul corp Doza efectivăTiroidă, plămâni, piele Doza echivalentă InferiorSuperiorInferiorSuperior AdăpostireaDoza externă plus doza angajată din încorporarea din primele 24 ore33030300 EvacuareaDoza externă plus doza angajată din încorporarea din primele 24 ore303003003000 Administrarea de iodDoza angajată din încorporarea din primele 24 ore--30300
Pentru implementarea masurilor de protecție necesare în primele doua faze ale accidentului sunt recomandate nivelurile de interventie din tabelul 2.
Pentru introducerea restrictiilor în consumul de apa și alimente se recomanda o doza angajata pentru primul an de 5 mSv.
Planurile de interventie trebuie să conțină niveluri de interventie derivate, exprimate în acele marimi și unități care sunt masurate (debite de doza, concentratii, activități specifice etc.). Vor fi specificate modelul și ipotezele folosite la obtinerea nivelurilor de interventie derivate.
Pentru controlul alimentelor și al apei potabile se stabilesc niveluri de interventie separate cel puțin pentru urmatoarele categorii:
c) cereale și produse de panificatie;
Marimea care se compara cu nivelul de interventie este doza angajata ca urmare a incorporarii pe timp de un an.
Alimente pentru consumul general Factorul de doză (Sv. Bq-1)Radionuclizii reprezentativiNivelul (Bq. Kg-1) 10-6Am - 241; Pu - 23910 10-7Sr - 90100 10-8I - 131; Cs - 134; Cs - 1371000 Lapte și alimente pentru sugari Factorul de doză (Sv. Bq-1)Radionuclizii reprezentativiNivelul (Bq. Kg-1) 10-5Am - 241; Pu - 2391 10-7I - 131; Sr - 90100 10-8Cs - 134; Cs - 1371000
Pentru nivelurile de contaminare a alimentelor sub cele prevăzute în tabelele 3a și 3b se recomanda, pe o perioadă de un an după accident, sa nu se introduca măsuri de protecție.
În cazul prezentei simultane a mai multor radionuclizi, nivelurile se calculeaza proportional cu procentul fiecarui radionuclid.
Anexa A1
Nivel/descriereIncidența în afara perimetrului instalațieiIncidența în perimetrul instalațieiDegradarea apărării în adâncime 7Emisie majoră - efecte importante asupra sănătății și mediului-- Accident major 6Emisie importantă - aplicarea integrală a planurilor de intervenție locale-- Accident grav 5Emisie limitată - aplicarea parțială a planurilor de intervenție localeAfectarea parțială a miezului reactorului- Accident antrenând riscuri în afara instalației 4Emisie minoră - iradierea populației în limitele autorizateAfectarea parțială a miezului reactorului Efecte importante asupra sănătății personalului- Accident afectând în principal instalația 3Emisii foarte mici - iradierea populației reprezintă o fracțiune din limitele autorizateContaminarea majoră Supraexpunerea personaluluiAccident evitat Pierderea apărării în adâncime Incident grav 2--Incident având consecințe potențiale pentru securitate Incident 1--Îndepărtarea de la domeniul de funcționare autorizat Anomalie
SCARA INTERNATIONALA A EVENIMENTELOR NUCLEARE
functie de importanța lor din punct de vedere al securitatii
A. 1.1. Scara permite clasificarea evenimentelor care se referă exclusiv la securitatea nucleara sau radiologica. Accidentele industriale sau alte evenimente care nu sunt legate de securitatea nucleara se clasifica în afara scarii.
A. 1.2. Evenimentele se clasifica în functie de trei criterii generale, conform tabelului:
A. 1.3. Evenimentele care prezinta caracteristici corespunzind la mai multe criterii se vor clasifica la nivelul cel mai ridicat cerut de oricare din aceste criterii.
Anexa A2
Schema planificarii și pregatirii pentru urgente
----------------------------------------------------------- | Planificarea și pregătirea pentru urgente | ----------------------------------------------------------- -------------------------------|---------------------------------- | | | | | 1 2 3 4 5 | | | | | ----------- | | | | | | | ------------------------------ | | 6 7 | | | | | | | | |-----| | | 13 14 15 16 17 | | 8 9 | | | | | | | | | |-----| | | 18--| | 20--| 22--| | 25--| | | 19--| | 21--| 23--| | 26--| 10--| | | 24--| | 11--| | | | | -------------------------- | | | | | | | | | | | | | | 27 28 29 30 --------- | | | | | | 31 32 | | 33 | | 34 |---------------------------| | 35 | | | | 36 37 38 | | | | |-------| |---------| | 39 40 41 42 | |--43 |--44 |--45
1. Identificarea situațiilor potentiale de accident;
2. Evaluarea situațiilor de accident identificate;
3. Elaborarea eventualelor planuri;
4. Exercitii pentru testarea eventualelor planuri;
5. Revizuirile periodice ale situației;
8. Inauntrul perimetrului;
9. În afara perimetrului;
10. Defectarea echipamentului;
11. Foc, furt, deteriorare mecanica;
13. Definirea situațiilor potentiale de accident și a riscurilor identificabile;
14. Prevederi pentru comunicatii corespunzătoare;
15. Conduita de actiune recomandata pentru fiecare situație identificabila;
16. Disponibilitatea echipamentului de interventie;
17. Proceduri pentru anuntarea altor organizații;
18. Lista cu personalul cheie;
19. Lista expertilor externi;
20. Inventarul dotarilor;
21. Încercări periodice, calibrari, inlocuiri;
22. Servicii de interventie;
24. Autoritatea competența;
27. Definirea responsabilitatilor;
28. Actiunea pentru prevenirea extinderii;
29. Actiunea pentru restaurarea situației;
30. Niveluri de interventie;
33. În cadrul organizației;
34. Implicarea expertilor externi;
35. Implicarea serviciilor de interventie;
36. Identificarea riscului;
37. Identificarea personalului la risc;
38. Identificarea consecintelor;
43. Acordarea asistentei medicale;
44. Izolarea/evacuarea zonelor;
45. Revenirea la condițiile normale;
Anexa A3
Organ afectatEfectDoza (prag)Doza în Gy D. 50 (50% efecte) Embrion (2 săpt.)Moarte0,51,2 Teratogen0,11,2 GonadeSterilitate0,150,85 (tranzit) StomacVomă0,52 StomacDiaree23 MăduvăAplazie13,5 PlămânPneumonie69 TiroidăHipotiroidie și aplazie10300 (prin I-131) la 3 săptămâni - idem -1,560 (extern o zi) PieleEritem36 (epilare) OchiCataractă13 Organism întregMoarte1 (1-2%)3,5 (în 60 zile) 5,5 (în 30 zile) 10 (în 10 zile)
Toate evenimentele care conduc la pierderea controlului asupra unei instalații sau surse de radiatii și care provoaca, din aceasta cauza, iradieri anormal de mari în raport cu cele care se produc în condiții normale.
A.3.2. Urgenta radiologica
Accidentele care apar la reactorii nucleari din afara frontierei tarii sau la instalații care conțin cantitati mari de materiale radioactive sau/și în timpul transportului de materiale radioactive.
A.3.4. Efecte nestocastice ale radiatiilor asupra sănătății
Sunt acele efecte asupra sănătății pentru care probabilitatea de aparitie crește rapid de la zero la unu de îndată ce doza a depasit un anumit prag. Severitatea efectului crește, de asemenea, cu doza peste doza prag.
Dozele prag sub care nu apar efecte nestocastice în anumite organe pentru o populatie normala sunt date în tabelul următor:
Ieșirea materialului radioactiv din invelisul originar. Emisia poate fi instantanee sau dependenta de timp.
În contextul prezentelor norme orice localizare continind material radioactiv.
Descrierea cantitativa a unei emisii de material radioactiv ca urmare a unui accident. Aceasta descriere cuprinde starea fizica și chimica a nuclizilor eliberati și data care caracterizeaza dispersia, cum ar fi: energia norului, altitudinea atinsa de emisie și durata în timp.
Calea prin intermediul careia organismele pot fi expuse la iradieri externe sau interne.