NORME SPECIALE din 11 august 2005

a) sursele de ape subterane sau de suprafață, precum și captările aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, a agenților economici din industria alimentară și farmaceutică, a unităților sanitare și social-culturale, construcțiile și instalațiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apă potabilă;

b) zăcămintele de ape minerale și captările aferente acestora utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, instalațiile de îmbuteliere și instalațiile de exploatare a nămolurilor terapeutice;

c) lacurile și nămolurile terapeutice;

d) captările de ape subterane sau de suprafață folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decât apa minerală naturală.

a) zona de protecție sanitară cu regim sever;

b) zona de protecție sanitară cu regim de restricție;

c) perimetrul de protecție hidrogeologică.

(1) Măsurile pentru instituirea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, incluse în documentațiile tehnice prevăzute la art. 2 alin. (1) din hotărâre, întocmite pentru obiectivele prevăzute la art. 2, sunt:

a) planuri de situație cu zonele de protecție delimitate conform prezentelor norme și, după caz, instrucțiunilor prevăzute la art. 12, fundamentate printr-o notă explicativă, în cazul captărilor de ape de suprafață, sau printr-un studiu hidrogeologic, în cazul captărilor de ape subterane și în cazul lacurilor și nămolurilor terapeutice;

b) lucrările de construcții-montaj necesare instituirii în teren a acestor zone de protecție, inclusiv costul acestora, care va fi cuprins în costul total al investiției;

c) o listă-îndrumar cu măsurile ce trebuie respectate în interiorul zonelor de protecție în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

(2) În cazul captărilor de ape subterane, înainte de instituirea în teren a zonelor de protecție, proiectantul va face obligatoriu o verificare finală și, dacă este cazul, o corectare a planurilor de situație prevăzute la alin. (1) lit. a), în funcție de datele rezultate din execuția lucrărilor de captare și din testele de pompare.

(3) Documentațiile de urbanism elaborate și aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu planuri de situație cu marcarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologică. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentații, ce se întocmesc potrivit legii, vor include și protecția sanitară și hidrogeologică a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii scopurilor specifice de conservare.

(4) Documentațiile de urbanism existente, în care nu au fost luate în considerare și marcate zonele de protecție sanitară și hidrogeologică, vor fi refăcute cu respectarea prezentelor norme, în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestora.

a) substanțe fitofarmaceutice provenite din combaterea dăunătorilor în agricultură și silvicultură, precum și compuși ai azotului, fosforului și potasiului rezultați din aplicarea îngrășămintelor în agricultură;

b) substanțe chimice provenite din activitatea industrială sau din utilizarea produșilor chimici ca: fenoli, gudroane, detergenți, petrol și reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranți, cianuri, metale grele și altele asemenea;

c) substanțe radioactive;

a) caracteristicile geomorfologice, geotectonice și geotehnice ale zonei;

b) structura și parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;

c) structura și parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;

d) calitatea apelor de suprafață, în cazurile când acestea sunt în legătură hidraulică cu acviferul captat;

e) regimul de exploatare a captărilor;

f) sursele punctuale și difuze de poluare existente;

g) alte aspecte constatate în teren.

(1) Dimensiunile și configurația zonelor de protecție se stabilesc de către unitățile atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice elaborate în conformitate cu instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor; zonele de protecție astfel stabilite se reprezintă cartografic pe planul de situație în sistem Stereo 70 al lucrărilor respective, la o scară corespunzătoare, cu precizarea măsurilor de protecție impuse în conformitate cu prezentele norme.

(2) Deținătorii și/sau operatorii cu orice titlu ai captărilor de ape subterane destinate alimentării centralizate cu apă potabilă vor supune studiile hidrogeologice prevăzute la alin. (1) expertizei efectuate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Fac excepție de la această prevedere captările care furnizează debite medii de până la 10 mc/zi sau care deservesc mai puțin de 50 de persoane.

a) la dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restricție se utilizează, de regulă, criteriul timpului de tranzit în subteran al unei particule de apă hidrodinamic active, folosindu-se în calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;

b) mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever se determină astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei zone și ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captărilor care exploatează acvifere freatice la care nu există suficiente date pentru aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse în instrucțiunile prevăzute la art. 12 alin. (1), dimensiunile zonei de protecție sanitară cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare și 20 m lateral, de o parte și de alta a captării, pe direcția de curgere a apelor subterane, în cazul forajelor și drenurilor, iar în cazul captărilor de izvoare, de minimum 50 m amonte și 20 m lateral, de o parte și de alta a captării;

c) mărimea zonei de protecție cu regim de restricție se determină luând în considerare un timp de tranzit în subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare până la locul captării;

d) dimensionarea perimetrului de protecție hidrogeologică se face pentru captările de izvoare, pentru drenuri și pentru forajele la freatic; această dimensionare necesită o analiză detaliată a situației hidrogeologice, având în vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate.

(1) Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și rețele de distribuție, se va împrejmui și se va marca prin plăcuțe avertizoare. Înălțimea și tipul împrejmuirii, marcajele și distanța între acestea se stabilesc de către deținătorul și/sau operatorul captării, construcțiilor și instalațiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodărire a apelor, astfel încât să fie oprit accesul populației, animalelor și utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire și acele zone care se găsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice datorită configurației terenului.

(2) Limitele zonei de protecție sanitară cu regim de restricție vor fi marcate de către deținătorul și/sau operatorul captării prin borne sau semne vizibile, cu mențiunea: zonă de protecție sanitară. Tipul și înălțimea marcajelor, precum și distanța dintre ele se stabilesc de către deținătorul și/sau operatorul captării, de comun acord cu autoritatea de gospodărire a apelor. Marcajele se amplasează pe teren de către deținătorul și/sau operatorul captării, împreună cu reprezentanții consiliului local și cu deținătorii terenurilor, astfel încât de la fiecare marcaj să se vadă celelalte două marcaje învecinate.

(1) Pentru captările din cursurile de apă zona de protecție sanitară cu regim sever va fi determinată după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:

a) 100 m, pe direcția amonte de priză.

b) 25 m, pe direcția aval de ultimele lucrări componente ale prizei;

c) 25 m lateral, de o parte și de alta a prizei.

(2) Când dimensiunea laterală nu poate fi respectată, vor fi executate lucrări compensatorii.

(3) Pentru captările din lacuri zona de protecție sanitară cu regim sever va avea următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare al captării:

a) 100 m radial, pe apă, față de locul în care este situat punctul de captare;

b) 25 m radial, pe malul unde este situată priza.

(4) Pentru lacurile și nămolurile terapeutice zona de protecție sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafața apei lacului, iar pe mal are 5 m lățime în jurul lacului.

(1) În perimetrele de protecție hidrogeologică măsurile de protecție au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum și evitarea poluării apelor subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice cu substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile, în special cu substanțe radioactive și cu substanțe periculoase și prioritar periculoase prevăzute în anexa A la Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.

(2) În cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodăririi apelor a tuturor lucrărilor situate în perimetrele de protecție hidrogeologică, se vor lua în considerare posibilele efecte ale acestor lucrări asupra captărilor de ape subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice, impunându-se toate măsurile de precauție necesare pentru prevenirea poluării acestora cu substanțe greu degradabile sau nedegradabile, precum și pentru prevenirea sau compensarea modificărilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apă exploatate.

(1) Pentru toate lucrările și activitățile de pe terenurile situate în perimetrele de protecție hidrogeologică este necesară evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului.

(2) Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie să prevadă toate măsurile necesare pentru prevenirea pătrunderii oricăror substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile în apele subterane sau în lacurile și nămolurile terapeutice, măsuri care vor constitui condiții impuse prin actul de reglementare.

(1) Terenurile cuprinse în zona de protecție sanitară cu regim de restricție pot fi exploatate agricol de către deținătorii acestora, dar cu interzicerea:

a) utilizării îngrășămintelor naturale și chimice;

b) utilizării substanțelor fitosanitare;

c) irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;

d) amplasării grajdurilor și cotețelor de animale și a depozitării de gunoi animalier;

e) pășunatului și însilozării nutrețurilor;

f) amplasării de sere și de iazuri piscicole.

(2) În vederea respectării prevederilor alin. (1) deținătorii și/sau operatorii captărilor de ape subterane, cu excepția celor prevăzute la art. 14, vor întocmi și vor ține la zi un inventar al folosinței terenurilor aflate în zona de protecție sanitară cu regim de restricție a captărilor respective.

a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferată, baze auto;

b) amplasarea de bazine neetanșe pentru ape reziduale, puțuri absorbante, haznale cu groapă simplă;

c) amplasarea de locuințe, spitale, aeroporturi, unități militare, dacă nu dispun de un sistem de canalizare care să transporte apele reziduale și pluviale, în condiții de deplină siguranță, în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

d) amplasarea de cimitire umane și de animale, cimitire de mașini, containere de deșeuri;

e) vidanjarea și spălarea cisternelor care transportă ape fecaloid-menajere;

f) infiltrarea sau injectarea de ape de zăcământ și/sau de răcire;

g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatări de turbă, cariere de piatră, execuția lucrărilor de drenaj sau a oricăror alte lucrări prin care se diminuează stratul acoperitor, protector al acviferului;

h) executarea de construcții pentru activități industriale și agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite de îngrășăminte și de substanțe fitosanitare, depozite de carburanți, lubrifianți, combustibili solizi;

i) amplasarea de campinguri și de ștranduri, dacă nu dispun de un sistem de canalizare care să transporte apele reziduale și pluviale, în condiții de deplină siguranță, în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

j) spălarea mașinilor și efectuarea schimburilor de ulei;

k) transportul pe conducte al substanțelor poluante de orice fel, cu excepția conductelor de canalizare a obiectivelor situate în interiorul zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, pentru care trebuie prevăzute măsuri stricte de asigurare a etanșeității.

a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clădirilor de locuit și a obiectivelor economice și social-culturale;

b) captarea apelor de șiroire prin canale adecvate și dirijarea lor în afara zonei de protecție sanitară cu regim de restricție;

c) desființarea puțurilor absorbante, a haznalelor și a latrinelor.

a) amplasarea de construcții sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei și a instalațiilor;

b) efectuarea de explozii, săpături și excavații de orice fel;

c) depozitarea de materiale, cu excepția celor strict necesare exploatării sursei și a instalațiilor. În aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanțe poluante;

d) traversarea zonei de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepția celor ce se colectează prin canalizarea aferentă obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua măsuri de asigurare a etanșeității sistemelor de canalizare.

a) deversarea de ape uzate, chiar dacă sunt epurate;

b) navigarea și acostarea de ambarcațiuni, oprirea acestora și acostarea plutelor și a lemnului flotant, în alte condiții decât cele stabilite la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim sever;

c) pescuitul și scăldatul;

d) recoltatul gheții și morăritul pe apă, precum și adăparea animalelor.

a) nu sunt permise nici un fel de intervenții asupra stratului de sol activ și depozitelor acoperitoare ale acviferului;

b) terenul aferent zonei de protecție sanitară cu regim sever va fi protejat împotriva eroziunii și inundațiilor, toate lucrările vechi de excavații deschise și galerii, canale, puțuri, foraje, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potențial poluant.

(1) Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecție sanitară cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante păioase și de pomi fructiferi, în condiții care să nu provoace degradarea lucrărilor de alimentare cu apă.

(2) Pe terenurile agricole din zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise:

a) utilizarea îngrășămintelor animale sau chimice și a substanțelor fitofarmaceutice;

b) irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate;

c) culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracțiunii animale;

d) pășunatul.

a) stații de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

b) instalații de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalației;

c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

d) aducțiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

e) alte conducte din rețelele de distribuție, 3 m.

(1) La intersecția aducțiunilor de apă potabilă sau de ape minerale pentru cura internă ori pentru îmbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, aducțiunile de apă potabilă, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei, asigurându-se o distanță între ele de minimum 0,40 m pe verticală.

(2) În zonele de traversare prevăzute la alin. (1) aducțiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte și de alta a punctului de intersecție.

(1) În cazul în care rețelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puțin de 3 m de acestea, rețeaua de apă potabilă se va așeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiția de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea înghețului.

(2) Atunci când, din cauze obiective, nu se pot îndeplini condițiile prevăzute la alin. (1), se vor lua măsuri speciale care să prevină exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate.

(1) Pentru asigurarea folosirii raționale și a protecției resurselor de apă subterană împotriva supraexploatării și poluării, în cazul captărilor destinate alimentării cu apă potabilă care furnizează în medie peste 100 mc de apă pe zi, deținătorii acestora au obligația de a efectua în forajele captării observații și măsurători privind evoluția debitelor exploatate și evoluția nivelurilor apelor subterane și a calității acestora, pe baza unui program stabilit prin autorizația de gospodărire a apelor, de a ține o evidență la zi a datelor obținute în cadrul programului și de a transmite aceste date unității bazinale de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cazul lucrărilor de captare destinate alimentării cu apă potabilă care furnizează în medie peste 5.000 mc de apă pe zi, deținătorii acestora vor amplasa și executa, în interiorul zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, un număr de foraje de monitorizare dependent de dimensiunile captării, foraje ale căror amplasament și caracteristici tehnice vor fi aprobate prin avizul, respectiv autorizația de gospodărire a apelor; programul de observații și măsurători prevăzut la alin. (1) va fi efectuat atât în forajele captării, cât și în forajele de monitorizare.

(3) Administrația Națională "Apele Române" întocmește și ține la zi evidența computerizată a zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de protecție hidrogeologică din fiecare bazin hidrografic și o transmite la sfârșitul fiecărui an calendaristic direcției de specialitate din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate.

a) proiectarea și executarea obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b), fără a avea în vedere protecția sanitară a acestora pe baza documentației prevăzute la art. 8 alin. (1);

b) punerea în funcțiune, respectiv exploatarea obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b), fără instituirea în teren a zonelor de protecție sanitară prevăzute de prezentele norme, delimitate conform documentației prevăzute la art. 8 alin. (1);

c) refuzul deținătorilor obiectivelor prevăzute la art. 2 lit. a) și b) de a pune la dispoziția persoanelor cu drept de control documentația de instituire a zonelor de protecție sanitară și/sau accesul la obiective și terenuri în scopul verificării concordanței între zonele instituite propriu-zis în teren și cele prevăzute în documentație;

d) inexistența împrejmuirii și a plăcuțelor avertizoare la limita zonei de protecție sanitară cu regim sever a unei captări, precum și nerespectarea măsurilor prevăzute pentru această zonă;

e) inexistența bornării și semnalizării zonei de protecție sanitară cu regim de restricție, prevăzute în documentația întocmită conform prezentelor norme;

f) refuzul deținătorului captărilor de ape subterane, cu excepția celor prevăzute la art. 14, de a prezenta inventarul folosinței terenurilor aflate în zona de protecție sanitară cu regim de restricție în vederea respectării măsurilor corespunzătoare prevăzute de prezentele norme, precum și lipsa acestor documente;

g) nerealizarea forajelor de monitorizare prevăzute la art. 35 și 43, conform condițiilor prevăzute în avizul, respectiv autorizația de gospodărire a apelor;

h) nerealizarea programului de observații și măsurători prevăzut la art. 35 și 42, netransmiterea datelor către unitățile bazinale de gospodărire a apelor, în conformitate cu prevederile autorizației de gospodărire a apelor, lipsa unei evidențe la zi a datelor obținute în cadrul programului sau refuzul de a prezenta această evidență persoanelor cu drept de control.

(1) Contravențiile prevăzute la art. 37 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 6.000 lei (RON) la 12.000 lei (RON), faptele prevăzute la art. 37 lit. b), d) și g);

b) cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), faptele prevăzute la art. 37 lit. a), c), e), f) și h).

(2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) pentru fapta săvârșită.

a) inspectorii Inspecției de stat a apelor din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor și inspectorii din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";

b) comisarii Gărzii Naționale de Mediu;

c) inspectorii compartimentelor de inspecție teritorială pentru resurse minerale ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale;

d) alte persoane împuternicite de conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor sau al autorității administrației publice locale.

(1) În situația restrângerii sau încetării funcționării unor lucrări existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face numai după închiderea lor conform instrucțiunilor aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, pentru a se evita utilizarea acestor lucrări la evacuarea de reziduuri în subteran și pentru a se reface continuitatea acviferului.

(2) Pentru avizarea de către autoritățile de gospodărire a apelor a unor noi lucrări de captare ale aceluiași beneficiar documentația va conține obligatoriu costul și operațiunile necesare închiderii lucrărilor de captare abandonate conform instrucțiunilor prevăzute la alin. (1).

(3) Autorizația de gospodărire a apelor pentru noile lucrări de captare nu poate fi eliberată fără realizarea efectivă a operațiunilor de închidere a vechilor lucrări de captare, prevăzute în documentația avizată.