HOTĂRÂRE nr. 21 din 5 ianuarie 2006

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul I

Hotărârea Guvernului nr. 1.303/1996 privind înființarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 11 decembrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Denumirea "Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN București", înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.303/1996, se înlocuiește cu denumirea "Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București".

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

Articolul 2

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București are sediul în municipiul București, șos. Pantelimon nr. 6-8, sectorul 2.

3. Articolul 4 se abrogă.

4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

Articolul 6

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București își desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările în vigoare, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

5. Articolul 9 se abrogă.

6. Anexa nr. 1 se abrogă.

7. Anexa nr. 2 se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul II

Patrimoniul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București, stabilit pe baza situațiilor financiare anuale la data de 31 decembrie 2004, este de 835.470,80 lei (RON).

Articolul III

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: p. Ministrul economiei și comerțului, Ionel Manțog, secretar de stat p. Ministrul educației și cercetării, Dumitru Miron, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

București, 5 ianuarie 2006.

Nr. 21.

ANEXĂ

REGULAMENT de organizare și funcționare a Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.303/1996)

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

(1) Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Mecanică Fină - I.N.C.D.M.F. București, denumit în continuare institut național, este persoană juridică română, cu sediul în București, șos. Pantelimon nr. 6-8, sectorul 2, aflată în coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului, denumit în continuare minister coordonator.

(2) Institutul național funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în conformitate cu prevederile legale și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum și ale prezentului regulament.

Articolul 2

Institutul național este înființat în scopul desfășurării activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul mecanicii fine și mecatronicii, tehnicilor de măsurare și management al calității, contribuie în principal la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului, potrivit hotărârii de înființare, și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin Planul național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare și Programul nucleu.

Capitolul II — Obiectul de activitate ↑ Contents

Articolul 3

(1) Obiectul de activitate al institutului național cuprinde, în principal, activități în cadrul domeniului de mecanică fină, domeniu ce reunește tehnici și procedee de măsurare, echipamente și aparate de măsurat pentru mărimi neelectrice, aparatură medicală, aparate de investigație și analiză, aparate de laborator, scule și dispozitive de precizie, elemente specifice de micromecanică și mecatronică, managementul calității, definit conform codurilor CAEN, astfel:

A. Activități de cercetare-dezvoltare (cod CAEN 7310)

a) în cadrul programelor cuprinse în Planul național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare:

– metode, tehnologii și mijloace de măsurare și control pentru verificarea caracteristicilor de calitate prin procedee specifice tehnicii de măsurare;

– sisteme informatizate de control și asigurarea calității;

– tehnici și metode destinate creșterii competitivității, fiabilității și capabilității produselor și proceselor industriale;

– colaborare la elaborarea standardelor naționale și a normelor specifice domeniului, în vederea alinierii la reglementările internaționale;

– realizări de materiale noi și tehnologii de bază și neconvenționale, specifice mecanicii fine, pentru procese industriale;

– realizarea de cercetări în domeniul ingineriei calității;

– conceperea și realizarea de standuri specifice domeniului;

b) alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică (cod CAEN 73.1014; 7414; 7415; 7420; 7430; 722; 723; 724):

– dezvoltarea tehnicilor experimentale și a măsurătorilor în laborator;

– elaborarea de tehnologii și proceduri pentru testare și investigare în cadrul proceselor de producție;

– activități informatice, realizarea de software, prelucrări de date, activități de bănci de date;

– activități de implementare a managementului calității în unități de profil;

c) pentru realizarea planurilor sectoriale și a programelor nucleu (cod CAEN 3310; 3320; 3330; 3340; 3350; 7413; 7414; 7415):

– strategii sectoriale, studii de piață și sondaje, studii de fezabilitate, studii de diagnoză și prognoză, sinteze tehnico-științifice;

– la cererea agenților economici, realizarea de produse, tehnologii și utilaje specifice domeniului de mecanică fină;

– cercetări de contact, pentru informarea permanentă privind evoluția domeniului pe plan mondial;

d) în cadrul programelor internaționale de cercetare-dezvoltare și inovare (cod CAEN 7310):

– participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare lansate de Uniunea Europeană sau de alte organisme internaționale;

– cooperarea în cadrul programelor de cercetare științifică bilaterale sau multinaționale, conform acordurilor încheiate cu România.

B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare, desfășurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare și, după caz, cu autorizarea instituțiilor abilitate, constând în (cod CAEN 7413; 8030; 8042; 9111; 9112; 9113; 7522):

a) participarea la elaborarea de strategii în domeniul de activitate;

b) formare și specializare profesională:

– formarea și specializarea personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare;

– pregătire profesională și specializare de nivel mediu în profil de mecanică fină;

– pregătire profesională la nivel postuniversitar (cursuri postuniversitare, studii aprofundate, stagii de doctorat), în colaborare cu unități de învățământ în domeniul propiu de activitate;

c) consultanță și asistență de specialitate (cod CAEN 7221; 7222; 7230; 7240; 7260):

– asistență tehnică și consultanță de specialitate pentru proiectarea și execuția de obiective specifice domeniului;

– expertize tehnice privind gradul de funcționalitate și siguranța operațională a instalațiilor și echipamentelor de măsurare și control;

– soluții și programe de calcul, metodologii de experimentare, proiectare și execuție de produse din domeniu;

– oferte, documentații pentru participare la licitații;

– certificare de produse și tehnologii, rapoarte de calitate conform testărilor efectuate;

d) editare și tipărire a publicațiilor de specialitate (cod CAEN 2211; 2213; 2214; 2222; 2223; 2224; 2225; 2232; 2233):

– Revista română de mecanică fină, optică și mecatronică;

– colecțiile "Tehnica măsurării și ingineria calității" și "Marketing și ofertare în mecanică fină";

– cataloage cu fișe de prezentare a rezultatelor cercetării în domeniu;

– buletine de informare pentru mecanică fină;

– studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice și alte publicații în domeniul propriu de activitate;

e) prestări de servicii, service, reparații pentru produse din profilul de activitate (cod CAEN 7480; 3310; 3520; 3330; 3340; 3350);

f) participarea la realizarea transferului tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării prin deservirea directă a fabricației de profil, organizări și participări la expoziții și manifestări tehnico-științifice interne și internaționale (cod CAEN 7487; 7415; 7420);

g) execuție de unicate și serii mici, în cadrul activității de microproducție (cod CAEN 3310; 3320; 3330; 3340; 3350).

(2) Institutul național poate efectua activități de comerț interior și activități de import-export, potrivit legii, exclusiv pentru realizarea obiectului său de activitate.

(3) În cadrul obiectului său de activitate institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau poate desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Capitolul III — Patrimoniul ↑ Contents

Articolul 4

(1) Patrimoniul institutului național, stabilit pe baza situațiilor financiare anuale la data de 31 decembrie 2004, este de 835.470,80 lei (RON).

(2) Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică și privată a statului, administrate de institutul național, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează în patrimoniul acestuia.

(3) Rezultatele cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, precum și ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale și necorporale, obținute în baza derulării unor contracte finanțate din fonduri private, precum și rezultatele obținute din activități desfășurate în asocierea în participațiune sau în entități cu personalitate juridică, născute în urma altor forme de asociere, aparțin institutului național în calitate de persoană juridică executantă.

(4) Administrarea, înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, ale Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, și ale reglementărilor contabile aplicabile.

(5) În exercitarea drepturilor sale, institutul național posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acestea, în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(6) Institutul național poate realiza prestări de servicii sau activități de microproducție și comerț, în mod direct și prin asociere în participațiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea ministerului coordonator.

(7) Patrimoniul institutului național poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

Capitolul IV — Structura organizatorică și funcțională ↑ Contents

Articolul 5

(1) Institutul național poate avea în structură subunități, cu sau fără personalitate juridică, care conduc și organizează contabilitatea potrivit legii, departamente, secții, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

(2) Structura organizatorică a institutului național se aprobă prin ordin al conducătorului ministerului coordonator.

(3) În funcție de specificul activității, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate.

Capitolul V — Organele de conducere ↑ Contents

Articolul 6

Conducerea institutului național este asigurată de:

a) consiliul de administrație;

b) comitetul de direcție;

c) directorul general.

Articolul 7

Orientarea și coordonarea activității tehnico-științifice din institutul național sunt asigurate de consiliul științific.

Articolul 8

(1) Relațiile dintre subunitățile aflate în structura institutului național, precum și relațiile acestora cu terții sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului național, cu avizul consiliului de administrație.

(2) Conducătorii subunităților din structura institutului național răspund în fața consiliului de administrație și a directorului general de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de aceștia.

Secțiunea 1 — Consiliul de administrație

Articolul 9

(1) Consiliul de administrație este format din 7 membri, cetățeni români, numiți prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea institutului național și cu aprobarea conducerii autorității de la care aceștia provin, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit.

(2) Din consiliul de administrație fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului național, care este președintele consiliului de administrație;

b) președintele consiliului științific al institutului național;

c) un reprezentant al autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

f) un reprezentant al ministerului coordonator;

g) un specialist în domeniu.

(3) Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Articolul 10

(1) Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfășurată, membrii consiliului de administrație beneficiază de o indemnizație lunară stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili calității de membru al consiliului de administrație cei care, personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la alte unități cu același profil sau cu care institutul național se află în relații comerciale directe.

Articolul 11

(1) Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare ale institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național, înființarea, desființarea și comasarea de subunități din structura acestuia;

c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează și avizează situațiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul național și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru ale bugetului de venituri și cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează a fi realizate de institutul național;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 și stabilește modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilităților în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile și comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului național.

(2) Consiliul de administrație exercită orice alte atribuții stabilite, potrivit prevederilor legale.

Articolul 12

Consiliul de administrație își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăște în problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.

Articolul 13

(1) Consiliul de administrație se întrunește de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, la convocarea președintelui sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administrație.

(2) Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședintele ales de membrii consiliului.

Articolul 14

(1) Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeași ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar nu mai puțin de 4 membri.

Articolul 15

La ședințele consiliului de administrație participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Articolul 16

Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Articolul 17

(1) Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.

(2) Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de ședințe al consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile art. 10 alin. (3) și (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.

Articolul 18

În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administrație prezintă ministerului coordonator un raport asupra activității desfășurate în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Articolul 19

Secretariatul consiliului de administrație este asigurat de institutul național. Atribuțiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al consiliului de administrație.

Secțiunea a 2-a — Comitetul de direcție

Articolul 20

(1) Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție compus din directorul general și din conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului național.

(2) La ședințele comitetului de direcție participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Articolul 21

(1) Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general și aprobate de consiliul de administrație.

(2) Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare ale institutului național;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri și cheltuieli;

d) programul de investiții;

e) sistemul de asigurare a calității;

f) alte obligații.

Articolul 22

Comitetul de direcție se întrunește decadal și ori de câte ori interesele institutului național o impun, la convocarea directorului general sau, după caz, a înlocuitorului acestuia.

Articolul 23

(1) La nivelul subunităților din institutul național se organizează și funcționează comitetul de conducere, care își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de consiliul de administrație al institutului național și este prezidat de directorul subunității respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor stabilite de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.

Secțiunea a 3-a — Directorul general

Articolul 24

(1) Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecție, organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcție de performanțele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Articolul 25

Directorul general are, în principal, următoarele atribuții și responsabilități:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului național în relațiile cu celelalte organe, organizații și operatori economici, precum și cu persoane fizice și/sau juridice din țară și din străinătate;

b) stabilește atribuțiile, competențele și relațiile la nivelul subunităților și departamentelor institutului național, precum și relațiile acestora cu terții, cu avizul consiliului de administrație;

c) propune consiliului de administrație modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;

d) numește directorii și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcție, și îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administrație;

e) angajează și concediază personalul institutului național, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului național și a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcție; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri și urmărește realizarea operațiunilor de comerț interior și de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) este ordonator de credite pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat;

k) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național;

l) exercită orice alte atribuții ce îi sunt delegate de consiliul de administrație.

Secțiunea a 4-a — Consiliul științific

Articolul 26

(1) Consiliul științific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului național care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul științific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariați ai institutului național, aleși pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul național.

(3) Din consiliul științific fac parte, de drept, directorul general și directorul științific al institutului național.

(4) Consiliul științific este condus de un președinte și de un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific.

(5) Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administrație.

Articolul 27

Atribuțiile principale ale consiliului științific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare a domeniului și la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administrație programul anual de cercetare-dezvoltare și inovare al institutului național;

d) avizează hotărârile consiliului de administrație care implică politica de cercetare a institutului național și a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfecționarea profesională și pentru încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează și coordonează desfășurarea manifestărilor cu caracter științific;

g) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific;

h) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în țară și în străinătate.

Capitolul VI — Bugetul de venituri și cheltuieli și execuția acestuia. Relații financiare ↑ Contents

Articolul 28

(1) Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli și situații financiare anuale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Situațiile financiare anuale se aprobă de ministerul coordonator, în condițiile legii.

Articolul 29

(1) Veniturile și cheltuielile institutului național se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.

(2) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de ministerul coordonator și se aprobă prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Articolul 30

Institutul național determină anual volumul de venituri de realizat și de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Articolul 31

(1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli stabilit potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Articolul 32

(1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care în cursul unui an resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.

Articolul 33

(1) Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și din credite bancare, precum și din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.

(2) Ministerul coordonator poate cuprinde în bugetul său de venituri și cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiții, dotări, achiziționări de aparatură, echipamente și instalații pentru institutul național, în limita fondurilor disponibile.

(3) Execuția investițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se adjudecă potrivit legii.

Articolul 34

(1) Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează prin conturi deschise la bănci cu sediul în România și prin unități de trezorerie.

(2) Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate cu sediul în România.

Articolul 35

Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv propriu și auditul financiar potrivit legii.