ORDIN nr. 2.508 din 27 decembrie 2006

Anexa I "Rețeaua de drumuri internaționale «E»" se modifică după cum urmează:

"LISTA DRUMURILOR

A. Drumuri principale

Drumurile E 40 și E 60 se completează astfel:

E 40 Calais-Oostende-Gent-Bruxelles-Liege-Aachen-Koln-Olpe-Giessen-Bad Hersfeld-Herleshausen-Eisenach-Erfurt-Gera-Chemnitz-Dresden-Gorlitz-Legnica-Wroclaw-Opole-Gliwice-Krakow-Przemysl-Lvov-Rovno-Zhitomir-Kiev-Kharkov-Rostov-na-Donu Lougansk-Volgograd-Astrakhan-Atyrau-Beineu-Kungrad-Nukus-Dasshaus-Buchara-Nawoy-Samarkand-Dihzak-Tashkent-Shymkent-Zhambyl-Bishkek-Almaty-Sary-Ozek-Taldykorgan-Usharal-Taskesken-Ayaguz-Georgiyevka-Ust-Kamenogorsk-Ridder;

E 60 Brest-Nantes-Tours-Orleans-Courtenay-Beaune-Besanson-Belfort-Mulhouse-BaselZurich-Winterthur-St.Gallen-St.Margrethen-Lauterach-Feldkirch-Imst-Innsbruck-Worgl-Rosenheim-Salzburg-LinzWien-Nickelsdorf-Mosonmagyarovar-Gyor-Budapest-Puspokladany-Oradea-Cluj-Napoca-Turda-Târgu Mureș-Brașov-Ploiești-București-Urziceni-Slobozia-Hârșova-Constanța-Agigea ... Poti-Samtredia-Khashuri-Tbilisi-Gandja-Evlak-Baku... Turkmenbashi-Gyzylarbat-Ashgabat-Tedjen-Mary-Chardzhu-Alat-Buchara-Karshi-Guzai-Sherobod-Termis-Dushanbe-Jirgatal-Sary Tash-Irkeshtam.

Se reintroduc E 88 de la Ankara la Refahiye (Turcia) și E 96 de la Izmir la Sivrihisar (Turcia), astfel:

E 88 Ankara-Yozgat-Syvas-Refahiye;

E 96 Izmir-Ușak-Afyon-Sivrihisar.

Se extinde E 45 de la Goteborg la Karesuando (Suedia), astfel:

E 45 Karesuando-Gallivare-Storuman-Ostersund-Mora-Grums-Trollhattan-Goteborg- ... Frederikshavn-Aalborg-Arhus-Vejle-Kolding-Froslev-Flensburg-Hamburg-Hannover-Gottingen-Kassel-Flulda-Wurzburg-Nurnberg-Munchen-Rosenheim-Worgl-Insbruck-Brenner-Pass/Paso del Brenero-Fortezza-Bolzano-Trento-Verona-Modena-Cesena-Perugia-Fiano (Roma)-S.Cesareo (Roma)-Napoli-Salerno-Sicignano-Cosenza-Villa S. Giovanni ... Messina-Catania-Siracuza-Gela.

Drumurile E 38 și E 68 se completează astfel:

E 38 Glukhov-Kursk-Voronezh-Saratov-Uralsk-Aktobe-Karabutak-Aralsk-Novokazalinsk-Kyzylorda-Shymkent;

E 68 Szeged-Arad-Ilia-Deva-Sebeș-Sibiu-Veștem-Făgăraș-Brașov.

Se înlocuiește secțiunea Sozopol-Primorsko-Tcarevo a drumului E 87 (Bulgaria) cu secțiunea Marinka-Zvezdec, astfel:

E 87 Odessa-Izmail-Reni-Galați-Tulcea-Constanța-Varna-Burgas-Marinka-Zvezdec-Malko Tarnovo-Derekoy-Kirklareli-Baaeski-Havza-Keșan-Gelibolu-Eceabat .... Canakkale-Ayvalik-Iymir-Selcuk-Aydin-Denizli-Acipayam-Korkuteli-Antalya.

Se reintroduce E 97 de la Trabzon la Așkale (Turcia), astfel:

E 97 Trabzon-Gumușhane-Așkale.

Drumul E 85 se completează astfel:

E 85 Klaipeda-Kaunas-Vilnius-Lida-Slonim-Kobrin-Luck-Cernovcy-Siret-Suceava-Săbăoani-Roman-Bacău-Mărășești-Tișița-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu-Ruse-Bjala-Veliko Tarnovo-Stara Zagora-Haskovo-Svilengrad-Ormenio-Kastanies-Didymoteicho-Alexandropouli.

Drumul E 81 se completează astfel:

E 81 Mukacevo-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Pitești-București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța.

Se introduce un nou drum european - E 99:

E 99 Șanliurfa-Diyarbakir-Bitlis-Dogubeyazit-Igdir-Dilucu-Sadarak.

B. Drumuri de ramificație, de legătură și conexiuni

Se introduc noi drumuri europene - E 263, E 577 și E 881, astfel:

E 263 Tallinn-Tartu-Luhamaa;

E 577 Ploiești-Buzău;

E 881 Izmit-Bursa-Balikesir-Manisa-Izmir-Ceșme.

Se modifică rețelele următoarelor drumuri europene: E 441, E 581, E 583, E 673, E 675, E 691 și E 002, astfel:

E 441 Chemnitz-Plauen-Hof;

E 581 Tișița (în loc de Mărășești)-Tecuci-Albița-Leucheni-Kishinev-Odessa;

E 583 Săbăoani (în loc de Roman)-Iași-Sculeni-Beltzy-Mohelerpodolsc-Vinnitza-Zhitomir;

E 673 Lugoj-Ilia (în loc de Deva);

E 675 Agigea (în loc de Constanța)-Negru Vodă/Kardam;

E 691 Ashtarak-Gumri-Ashotsk-Vale-Turkgozu-Posof-Kars-Horasan;

E 002 Alyat-Saatli-Mehgri-Ordubad-Djulfa-Nakhchivan-Sadarak."

Anexa II "Condiții pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulație internațională" se modifică după cum urmează:

1. Cuprinsul se modifică după cum urmează:

1.1. Se introduce un nou capitol, capitolul V (capitolele V și VI devin capitolele VI și, respectiv, VII), cu următorul cuprins:

"V. GESTIONAREA TUNELELOR, ECHIPAMENTE DE SIGURANȚĂ ȘI DISPOZIȚII GENERALE REFERITOARE LA TUNELE

1. Sisteme de management al traficului

2. Centrul de control

3. Ieșiri de siguranță și căi de acces pentru serviciile de intervenție în caz de urgență

4. Dotarea tunelelor

4.1. Dispozitive de iluminat, alimentare cu energie electrică și circuite electrice

4.2. Dispozitive pentru situații de urgență

4.3. Sisteme de ventilare

4.4. Alte dispozitive și sisteme pentru îmbunătățirea siguranței circulației

5. Rezistența structurii la foc".

1.2. Capitolul VI va avea următorul cuprins:

"VI. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI AMENAJAREA PEISAJULUI

1. Considerații generale

2. Integrarea drumurilor în mediul înconjurător

3. Principalele efecte adverse ale drumurilor asupra mediului înconjurător

3.1. Poluarea apei

3.1.1. Poluarea în timpul lucrărilor de drumuri

3.1.2. Poluarea sezonieră

3.1.3. Poluarea accidentală

3.1.4. Poluarea permanentă

3.2. Zgomotul

3.2.1. Factori de care trebuie să se țină seama

3.2.2. Măsuri de întreprins

4. Analiza problemelor privind efectele asupra peisajului și mediului cultural".

1.3. Capitolul VI "ÎNTREȚINERE" va fi renumerotat ca VII.

2. Textul anexei II se modifică după cum urmează:

2.1. Capitolul I "Generalități"

Paragraful al II-lea se completează după cum urmează:

"Prevederile prezentei anexe referitoare la tunele se aplică tunelelor cu lungimi mai mari de 500 m. Unele prevederi ale acestor dispoziții se referă însă numai la tunele lungi."

2.2. Capitolul II "Clasificarea drumurilor internaționale"

Punctul II.2 "Drumuri expres" va avea următorul cuprins:

"Un drum expres este un drum rezervat pentru circulația autovehiculelor, accesibil numai dintr-un nod rutier sau o intersecție controlată pe care:

(i) se interzic oprirea și parcarea pe partea/părțile carosabilă/carosabile; și care

(îi) nu se intersectează la nivel cu nicio cale ferată, linie de tramvai sau trecere pentru pietoni."

2.3. Capitolul III "Caracteristici geometrice"

III.1 Considerații generale

Antepenultimul paragraf se completează după cum urmează:

"Drumurile internaționale trebuie să aibă caracteristici omogene pe tronsoane suficient de lungi. Schimbarea categoriei se va face în punctele unde acestea pot fi percepute cu claritate de utilizatori (apropierea de o zonă construită, de intersecții, de puncte pentru încasarea taxei de peaj și puncte de frontieră sau la modificarea reliefului), iar zonelor cu curbe de tranziție trebuie să li se acorde o atenție deosebită."

III.2.1 Parametrii de bază

Tabelul privind valorile minime recomandate pentru parametrii traseului în plan și în profil longitudinal va avea următorul cuprins:

Ultimul paragraf va avea următorul cuprins:

"Curbele în plan orizontal vor fi, după caz, introduse prin curbe de tranziție."

III.3. Profil transversal între intersecții

Partea finală se completează după cum urmează:

"În acest scop, tunelele și podurile, structuri care sunt parte integrantă a drumului, trebuie, pe cât posibil, să aibă același număr de benzi de circulație cu cele existente înainte sau după aceste structuri, cu excepția benzilor pentru staționare în caz de urgență. Orice modificare a numărului de benzi de circulație trebuie executată la o distanță suficientă de la intrarea pe aceste structuri.

Principalele criterii care se iau în considerare pentru tunele în vederea adoptării unei decizii privind numărul de tuburi ce se vor construi (un sigur tub sau două tuburi) sunt traficul prognozat și siguranța circulației (ținându-se, în special, seama de ponderea traficului greu, de panta și lungimea tunelului).

Zonele de oprire în caz de urgență (refugii) trebuie să fie prevăzute la fiecare 1.000 m în tunelele bidirecționale înguste și cu trafic greu.

Noile tuneluri, care nu dispun de benzi de staționare pentru situații de urgență, trebuie prevăzute, pe cât posibil, cu trotuare de urgență, supraînălțate sau nu, pentru a fi folosite de utilizatorii tunelelor în cazul unui incident rutier. În tunelele existente care nu sunt prevăzute nici cu bandă de staționare pentru situații de urgență, nici cu trotuar trebuie întreprinse măsuri suplimentare și/sau de modernizare pentru asigurarea siguranței circulației."

III.3.1. Numărul și lățimea benzilor de circulație

Paragrafele 2 și 3 se elimină.

III.5. Intersecții

Înaintea pct. III.5.1 se introduce următoarea definiție:

"Intersecția este un punct în care se întâlnesc 2 sau mai mulți curenți de trafic."

III.5.1. Alegerea tipului de intersecție

Ultimul paragraf se completează după cum urmează:

"Utilizarea intersecțiilor cu semafor (sisteme cu 3 culori) în afara zonelor construite poate fi prevăzută cu condiția ca vizibilitatea și buna lor funcționare să fie asigurate fără nici un risc pentru utilizatori."

III.5.3.2. Caracteristici geometrice

Prima frază din cel de-al treilea paragraf va avea următorul cuprins:

"Curbele în plan orizontal vor fi prevăzute cu curbe de racordare cu lungime corespunzătoare."

La ultimul paragraf se introduce o nouă literă, litera (c), cu următorul cuprins:

"(c) În cazul în care se reduce numărul de benzi de circulație care converg, trebuie ca această reducere să se realizeze la o distanță suficientă față de punctul de convergență."

2.4. Capitolul IV "Dotări"

IV.3.1. Glisiere și bariere de siguranță

Paragraful al 4-lea se completează după cum urmează:

"Aceste dispozitive se pot instala pe lucrările de artă și în zonele din vecinătatea lor."

Punctul IV.5. Iluminarea drumului se completează după cum urmează:

"În unele zone specifice, cum sunt punctele de frontieră, tunelele, zonele-anexe, nodurile rutiere cu alte drumuri «E», zonele unde se percep taxe de peaj etc. este recomandabilă iluminarea drumului. În situația în care volumul traficului justifică instalarea și exploatarea iluminării, aceasta se recomandă a fi omogenă și satisfăcătoare, dacă drumul traversează sau se află în vecinătatea unei zone unde iluminarea ar putea să jeneze circulația de pe drumul internațional (aeroporturi, zone industriale sau puternic urbanizate etc.)."

Titlul punctului IV.6.3. Protecția față de animale va avea următorul cuprins:

"IV.6.3. Dispozitive de protecție față de animale și a animalelor"

2.5. Se introduce un nou capitol, capitolul V (capitolele V și VI devin capitolele VI și, respectiv, VII), cu următorul cuprins:

"V. GESTIONAREA TUNELELOR, ECHIPAMENTE DE SIGURANȚĂ ȘI DISPOZIȚII GENERALE REFERITOARE LA TUNELE

V.1. Sisteme de management al traficului

Tunelele cu volume mari de trafic trebuie echipate cu sisteme de gestionare a traficului pentru a se evita congestionarea circulației, în special în cazul unui incident rutier.

În cazul închiderii circulației în tunele, pe termen scurt sau lung, trebuie să se prevadă cele mai bune rute alternative posibile pentru evitarea tunelelor respective și să se facă cunoscut utilizatorilor punctele de redirijare a traficului, situate înainte de drumul de acces spre tunel.

În cazul unor accidente grave, toate tuburile tunelului trebuie imediat închise circulației. Traficul trebuie dirijat astfel încât vehiculele neafectate să poată ieși rapid din tunel.

V.2. Centrul de control

Tunelele lungi cu volume mari de trafic trebuie prevăzute cu un centru de control. Supravegherea traficului din mai multe tunele se poate efectua centralizat, la un singur centru de control.

Pentru tunelele situate în puncte de trecere a frontierei dintre două state sau care fac parte din diferite zone naționale de control va exista un singur centru de control cu funcționare permanentă.

V.3. Ieșiri de siguranță și căi de acces pentru serviciile de intervenție în caz de urgență

Necesitatea amenajării ieșirilor de siguranță și distanțele care ar trebui să fie între ele se stabilesc pe baza unei analize a riscurilor existente în tunelul respectiv. Totuși, pentru tunelele noi, se prevăd ieșiri de siguranță în cazul în care volumul traficului mediu zilnic anual este mai mare de 2.000 de vehicule pe o bandă de circulație.

Distanța maximă între două ieșiri de siguranță nu trebuie să fie mai mare de 500 m.

La construcția viitoarelor tunele trebuie să se evite realizarea de adăposturi care nu dispun de o ieșire spre căile de evacuare spre exterior.

În tunele bitubulare, în cazul unui incident rutier în unul dintre tuburi, celălalt tub poate fi utilizat ca o cale de evacuare și de siguranță. În acest scop, tuburile trebuie să fie conectate între ele, la intervale regulate, prin galerii de trecere pentru pietoni și galerii care să poată fi utilizate de serviciile de siguranță. În absența acestor facilități trebuie să se prevadă, în fiecare tub, căi directe de acces spre exterior sau spre o galerie de siguranță.

Pentru tunelele bitubulare este recomandabil să se prevadă o traversare a zonei centrale (banda mediană) la fiecare intrare și ieșire din tunel, când aceast lucru este posibil din punct de vedere geografic, pentru a se permite serviciilor de siguranță să aibă acces imediat în fiecare tub.

V.4. Dotarea tunelelor

Toate instalațiile și echipamentele pentru siguranța utilizatorilor tunelului, în special telefoane pentru apel de urgență, extinctoare incendiu, ieșiri de siguranță, refugii, indicarea frecvențelor radio sau utilizarea radioului, trebuie să fie semnalizate prin mijloace și panouri foarte vizibile. Indicatoarele și panourile care se utilizează sunt cele descrise în Convenția privind indicatoarele rutiere și semnalizare, încheiată la Viena în 1968.

Dotările de siguranță necesare în tunele se stabilesc pe baza unei analize a riscurilor pentru tunelul respectiv. O listă a acestor dotări este redată mai jos. Unele dintre aceste dotări sunt destinate în special pentru tunele lungi și/sau tunele cu trafic greu.

V.4.1. Dispozitive de iluminat, alimentare cu energie electrică și circuite electrice:

- iluminare normală pentru a se asigura șoferilor o vizibilitate corespunzătoare, ziua și noaptea;

- iluminare de siguranță care să permită o vizibilitate minimă în cazul unei întreruperi în alimentarea cu energie electrică;

- iluminare de evacuare, cum sunt indicatoarele reflectorizante, montate la o înălțime de maximum 1,5 m pentru dirijarea utilizatorilor în scopul evacuării tunelului ca pietoni, în caz de urgență;

- alimentarea de siguranță cu energie electrică, pentru a se asigura funcționarea echipamentelor de securitate indispensabile pentru evacuarea utilizatorilor tunelului;

- proiectarea circuitelor electrice, de măsură și control, astfel încât un deranjament local (datorat, de exemplu, unui incendiu) să nu afecteze circuitele rămase intacte.

V.4.2. Măsuri pentru situații de urgență:

- posturi pentru urgențe, echipate cel puțin cu un telefon de apel în caz de urgență și cu două stingătoare de incendiu, care să fie instalate la intrarea și ieșirea din tunele și în interiorul acestora, la intervale regulate. Aceste intervale sunt de maximum 150 m pentru tunele noi și 250 m pentru tunele existente;

- în plus, trebuie să se asigure alimentarea cu apă pentru pompieri în apropierea intrării și ieșirii din tunel și în interiorul acestuia, la intervale de cel mult 250 m.

V.4.3. Sisteme de ventilare

Pentru asigurarea controlului poluanților emiși de autovehicule în condiții normale și în cazul unui incident rutier, precum și al aerului și fumului în cazul unui incendiu, trebuie să se prevadă sisteme corespunzătoare de ventilare. În cazul în care este necesară o ventilație mecanică, trebuie respectate următoarele recomandări:

- în tunele cu circulație bidirecțională sau unidirecțională congestionată, ventilația longitudinală se utilizează numai în situația în care, din analiza riscurilor pentru tunelul respectiv, rezultă că această soluție este acceptabilă și/sau că s-au întreprins măsuri corespunzătoare;

- în alte cazuri se utilizează sisteme de ventilație transversală sau semitransversală;

- în tunele bidirecționale cu ventilație transversală sau semitransversală, dotate cu un centru de control, trebuie să se instaleze trape pentru extragerea aerului și fumului, care pot fi comandate individual sau în grup, cu condiția ca lungimea tunelului și volumul traficului să justifice această soluție. În plus, viteza longitudinală a aerului și fumului trebuie monitorizată permanent, iar procesul de comandă a sistemului de ventilație să fie reglat în consecință;

- în tunele bitubulare trebuie implementate mijloace corespunzătoare pentru a se împiedica propagarea fumului și a gazelor dintr-un tub în altul, în cazul unui incendiu.

V.4.4. Alte dispozitive și sisteme pentru îmbunătățirea siguranței circulației:

- instalații pentru emisiuni radio utilizabile de către serviciile de siguranță;

- sisteme pentru supraveghere video și detectarea automată a incidentelor rutiere și/sau a incendiilor;

- sisteme de informare a utilizatorului (radio, difuzoare, panouri cu mesaje variabile);

- semafoare, bariere și alte echipamente pentru oprirea, dacă este cazul, a vehiculelor înainte de intrarea în tunel și, după caz, indicatoare rutiere și alte mijloace corespunzătoare în interiorul tunelului;

- sisteme de detectare a supraîncălzirii vehiculelor care transportă mărfuri (se instalează în exteriorul tunelului);

- semnalizare rutieră și/sau marcaj rutier pentru facilitarea menținerii de către șoferi a unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul din față;

- sisteme automate pentru detectarea nerespectării regulilor de circulație, în special în privința limitelor de viteză și a distanțelor între vehicule.

V.5. Rezistența structurii la foc

Structura principală a tunelelor trebuie să asigure un nivel suficient de rezistență la foc, deoarece, în cazul unei prăbușiri locale, aceasta poate avea consecințe catastrofale (de exemplu, un tunel ce traversează sub firul unei ape sau un tunel care poate provoca prăbușirea unei structuri vecine importante)."

2.6. Capitolul VI "Mediul înconjurător și amenajarea peisajului" va avea următorul cuprins:

"VI.1. Considerații generale

Drumurile reprezintă un instrument la dispoziția utilizatorilor, construit în cadrul procesului de amenajare a teritoriului unui oraș sau al unei țări. Ele permit deplasarea și transportul de persoane și de mărfuri și asigură accesul la locurile de muncă, de odihnă sau de distracție. Cu toate acestea, în unele cazuri, ele creează diverse poluări (zgomote, poluanți, vibrații) atât în interiorul, cât și în afara zonelor urbane, poluări care au astăzi noi dimensiuni datorită creșterii considerabile a traficului. Având în vedere impactul unui drum asupra mediului înconjurător, acesta trebuie studiat cu atenție pentru a se obține efecte pozitive maxime, respectiv corectarea efectelor negative, pentru diminuarea acestui impact.

Preocuparea permanentă pentru conservarea calității (vizuale și ecologice) a mediului înconjurător implică și necesitatea proiectării drumurilor în armonie cu peisajul.

De aceea, este important ca fiecare administrație să se preocupe de cunoașterea elementelor mediului înconjurător respectiv și, în consecință, să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru informarea utilizatorilor asupra acestor elemente și asupra regulilor pentru protejarea lor.

VI.2. Integrarea drumurilor în mediul înconjurător

Pentru drumuri noi sau modernizarea celor existente trebuie să se examineze efectele directe și indirecte ale drumului și circulației asupra:

- persoanelor, faunei și florei;

- solului, subsolului, apei, aerului, microclimatului;

- peisajului, bunurilor materiale și patrimoniului cultural.

În acest scop, este necesar să se ia în considerare următoarele:

- buna coordonare a traseului în plan și a profilului longitudinal în raport cu elementele peisajului trebuie să asigure nu numai integrarea armonioasă a traseului în topografia locului și în strategia de amenajare a teritoriului, ci și prevenirea impactului nefavorabil asupra siguranței utilizatorilor rutieri;

- poluarea sonoră, vibrațiile și poluarea aerului și a apei determinate de trafic, precum și întreținerea și exploatarea drumurilor trebuie să fie limitate, cât mai mult posibil, prin mijloace corespunzătoare, conform regulilor și reglementărilor țărilor interesate.

În situația în care un drum nou și lucrările pe care acesta le comportă influențează în mod considerabil peisajul, este preferabil să se asigure calitatea mediului înconjurător prin crearea unui nou peisaj și nu prin mascarea celui existent.

VI.3. Principalele efecte adverse ale drumurilor asupra mediului înconjurător

Cele mai acute probleme sunt determinate, în general, de poluarea apei și prin zgomot. Poluarea apei poate afecta omul și mediul său înconjurător, în timp ce zgomotul influențează direct ritmul vieții sale și în special odihna sa.

VI.3.1. Poluarea apei

Există patru tipuri de poluare a apei din cauza drumului.

Întrucât sistemele de scurgere convenționale nu evacuează decât o mică parte din poluanții ce se depun pe calea de rulare, este necesar să se prevadă soluții specifice pentru fiecare tip de poluare.

VI.3.1.1. Poluare în timpul lucrărilor de drumuri

Pe de o parte, există eroziunea solului și terasamentelor de către apa de ploaie care transportă particule fine de material. Pentru eliminarea acestui fenomen este important să se defrișeze sau decapeze numai suprafețele necesare lucrărilor respective. Instalarea temporară de bazine de decantare sau de infiltrare permite reducerea și reținerea materialelor rezultate în locurile cele mai susceptibile de producerea lor. Pe de altă parte, utilajele pentru lucrările de drumuri lasă urme de ulei și alte materiale în suspensie.

VI.3.1.2. Poluarea sezonieră

Poluarea sezonieră este cauzată de dizolvarea și împrăștierea produselor antiderapante utilizate pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă, majoritatea acestor produse fiind, în general, bazate pe clorură de sodiu. Acest tip de poluare poate fi diminuat prin reducerea cantităților de sare împrăștiată pe suprafața drumului. Se recomandă, cu insistență, acoperirea corespunzătoare a stocurilor de substanțe antiderapante pentru a se evita scurgerea permanentă a saramurilor.

VI.3.1.3. Poluarea accidentală

Poluarea accidentală este determinată de scurgerile care au loc în cazul unui accident rutier în care au fost implicate vehicule care transportă mărfuri periculoase. Din statistici rezultă că ele se produc în special în afara zonelor construite. Hidrocarburile constituie cauzele principale ale acestui tip de poluare. Soluțiile utilizate nu se referă numai la măsuri privind infrastructura, ci și la aspecte referitoare la exploatare. Zonele cele mai susceptibile pot fi protejate prin instalarea de glisiere sau rambleuri ori prin realizarea unui sistem etanș de scurgere.

VI.3.1.4. Poluarea permanentă

Poluarea cronică cuprinde toate formele de poluare determinate de circulația vehiculelor: uzura căii de rulare, coroziunea elementelor metalice, uzura pneurilor și emisiile gazelor de eșapament. Trebuie menționat că numai o mică parte din cantitățile emise este antrenată de apele de ploaie spre punctele de colectare. Totuși, în cazul unei ploi puternice sau al unei inundații de mică amploare, acestea pot prelua o parte importantă de emisii, provocând astfel o anumită poluare. În consecință se recomandă sporirea capacității maxime de epurare prin canalele de scurgere și prin sol.

VI.3.2. Zgomotul

Zgomotul rutier este o combinație a unor sunete neplăcute și nedorite provocate de circulația autoturismelor și/sau autocamioanelor. Nivelul zgomotului, măsurat în decibeli (dBA), poate afecta viața cotidiană a oamenilor și odihnă acestora.

Relațiile dintre nivelul zgomotului constatat și poluare permite definirea limitelor maxime după care ar trebui intervenit prin adoptarea unor măsuri. Aceste limite, care se stabilesc la nivel național sau - în lipsa acestora - de administratori, variază de la țară la țară.

VI.3.2.1. Factori de care trebuie să se țină seama

În cadrul studiilor privind evaluarea impactului sonor asupra mediului se examinează următorii parametri:

- informațiile privind traficul estimat pe timpul zilei și noaptea și la anumite ore, precum și structura acestuia (ponderea vehiculelor grele);

- zone locuite sau sensibile, dacă este cazul;

- informații privind relieful;

- natura proiectului: nou, existent sau modernizare;

- informații privind îmbrăcămintea rutieră;

- natura clădirilor care se protejează; măsurile diferă pentru spitale, locuințe și fabrici;

- categoria drumului respectiv și limite de viteză maxim admise etc.

VI.3.2.2. Măsuri de întreprins

Se au în vedere următoarele măsuri:

- evitarea zonelor locuite sau sensibile (școli, spitale);

- instalarea de dispozitive de protecție (bariere contra zgomotului);

- utilizarea de îmbrăcăminți mai puțin zgomotoase, unde este posibil;

- izolarea acustică a fațadelor;

- examinarea surselor de poluare sonoră existente în documentația de urbanism.

VI.4. Analiza problemelor privind efectele asupra peisajului și mediului cultural

Elementele peisajului care sunt vizibile de pe drum vor contribui la siguranța circulației și a confortului utilizatorilor rutieri. Ele vor suplimenta și întări orientarea vizuală și vor adăuga interes parcursului.

Posibilitatea vizualizării orașelor, râurilor, dealurilor etc. permite utilizatorilor să se orienteze și trebuie menținută cât mai mult posibil.

Vegetațiile (de-a lungul traseului sau în alte forme) pot contribui la îmbunătățirea orientării vizuale și ruperea monotoniei parcursului, cu condiția ca amplasarea lor să nu determine riscuri suplimentare asupra siguranței circulației.

Amenajarea peisajului poate contribui și la protejarea contra orbirii și contra intemperiilor (vânt, zăpadă etc.).

La instalarea barierelor antizgomot trebuie să se acorde o atenție specială construirii lor pentru a se asigura că ele se integrează la maxim în peisaj și că informațiile care astfel nu ar mai fi vizibile utilizatorilor vor fi totuși asigurate acestora.

Este de dorit ca patrimoniul cultural din regiunile traversate să fie semnalizat utilizatorilor rutieri prin mijloace corespunzătoare: panouri, centre de informare în zonele de servicii și odihnă etc.

Din considerente legate direct de siguranță circulației, publicitatea comercială în vecinătatea drumului trebuie evitată."

2.7. Capitolul VI "Întreținere" se renumerotează ca VII.

VII.1. Considerații generale

Paragraful al doilea se completează după cum urmează:

"Este de dorit să se prevadă, încă din faza de proiectare și construcție, operațiunile viitoare de întreținere pentru siguranța traficului și reducerea costurilor și efectelor negative ale curenților de circulație."

Se introduce un nou paragraf cu următorul cuprins:

"Închiderea totală ori parțială a benzilor de circulație din cauza lucrărilor de construcții sau de întreținere planificate anterior trebuie să înceapă întotdeauna în exteriorul tunelelor."

-------