NORMĂ din 23 mai 2007

Notă Aprobată prin ORDINUL nr. 129/566/2007 , publicat în Monitorul Oficial nr. 538 din 8 august 2007.

(la 16-05-2019, Titlul actului normativ a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

Articolul 1

(1) Controalele veterinare care se efectuează asupra animalelor vii și produselor de origine animală cuprinse în legislația veterinară menționată în anexa nr. 1 sau cele incluse în anexa nr. 2 și care sunt destinate comerțului nu se mai efectuează la frontieră, ci în conformitate cu prevederile prezentei norme, fără a se aduce atingere prevederilor art. 7.

(2) Abrogat.

(la 16-05-2019, Alineatul (2) din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

(3) Prezenta normă nu se aplică controalelor veterinare pentru mișcarea animalelor de companie însoțite de și sub responsabilitatea unei persoane fizice, între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene, atunci când aceste mișcări nu sunt destinate unei tranzacții comerciale.

Articolul 2

În înțelesul prezentei norme, următorii termeni se definesc astfel:

a) control sanitar veterinar - orice control fizic și/sau procedură administrativă care se aplică animalelor sau produselor de origine animală la care se face referire în art. 1 și care sunt destinate protecției directe sau indirecte a sănătății publice ori a animalelor;

b) Abrogată.

(la 16-05-2019, Litera b) din Articolul 2 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

c) comerț - schimbul de animale vii și produse de origine animală între statele membre ale Uniunii Europene, în înțelesul art. 23 alin. (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. C 325 din 24 decembrie 2002;

d) exploatație - exploatația de animale, astfel cum este definită la lit. A pct. I subpct. 1 din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare și autorizare sanitar-veterinară a unităților și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 62/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, și în care animalele menționate în anexele nr. 1 și 2 sunt deținute sau crescute în mod obișnuit, cu excepția ecvideelor pentru care se aplică definiția prevăzută la art. 2 lit. a) din Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce guvernează mișcarea ecvideelor și importul lor din țări terțe, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 30/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 90/426/CEE ;

e) centru sau organizație - orice unitate care produce, depozitează, prelucrează sau manipulează produsele la care se referă art. 1;

f) autoritate competentă - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, competentă să efectueze controale veterinare, sau orice autoritate căreia aceasta i-a delegat competența respectivă;

(la 16-05-2019, Litera f) din Articolul 2 a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

g) medic veterinar oficial - medicul veterinar astfel cum este definit de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;

h) control fizic - un control al animalului, inclusiv o eventuală prelevare de probe și testare de laborator, și, atunci când este cazul, controale suplimentare în timpul carantinei;

i) inspecție - examinarea unităților, animalelor și alimentelor, a prelucrării acestora, a întreprinderilor din sectorul alimentar, a sistemelor de gestionare și de producție ale acestora, inclusiv a documentelor, a testelor privind produsul finit și a practicilor de nutriție a animalelor, precum și a originii și destinației intrărilor și ieșirilor, pentru a verifica dacă sunt în conformitate cu cerințele legale în toate cazurile;

j) centre de colectare - locații precum exploatații, centre de colectare și târguri de animale, în care ecvideele domestice sau animalele domestice din speciile bovine, ovine, caprine sau suine, care provin din diverse exploatații, sunt grupate în vederea constituirii loturilor, conform Regulamentului Consiliului nr. 1/2005/CE ;

k) târg de animale vii - loc împrejmuit autorizat, prevăzut cu dezinfector rutier și o singură cale de acces, dotat cu spații amenajate pentru adăpostirea animalelor aduse pentru comercializare;

l) regiune - parte a teritoriului României care este supusă inspecției autorităților competente și include ca formă administrativă județul;

m) comerciant - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără și vinde, direct ori indirect, animale sau produse de origine animală, în scop comercial.

Capitolul I — Controale la origine ↑ Contents

Articolul 3

(1) Fac obiectul comerțului numai animalele și produsele de origine animală menționate la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiții:

a) respectă cerințele legislației prevăzute în anexa nr. 1, pentru animalele și produsele de origine animală la care se face referire în această anexă, și cerințele de sănătate animală din statul membru de destinație, pentru animalele și produsele de origine animală menționate în anexa nr. 2;

b) provin din exploatații, centre sau organizații care sunt supuse controalelor veterinare oficiale periodice, în conformitate cu alin. (3);

c) sunt identificate în conformitate cu cerințele regulilor comunitare și sunt înregistrate indicându-se exploatația, centrul sau organizația de origine ori de tranzit;

d) atunci când sunt transportate, acestea trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate și/sau de orice alte documente prevăzute în legislația națională transpusă, menționată în anexa nr. 1, iar pentru alte animale și produse de origine animală, de regulile statului membru de destinație; aceste certificate sau documente emise de către medicul veterinar oficial responsabil pentru exploatația, centrul sau organizația de origine trebuie să însoțească animalul/animalele și produsele de origine animală până la destinația acestuia/acestora.

(la 16-05-2019, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

e) animalele susceptibile sau produsele animalelor susceptibile nu trebuie să provină:

(i) din exploatații, centre sau organizații, zone ori regiuni care sunt supuse restricțiilor stabilite în conformitate cu regulile comunitare, atunci când este cazul, pentru animalele respective sau produsele provenite de la animalele respective, datorită unei suspiciuni, unui focar sau existenței unei boli la care se referă anexa nr. 3 sau datorită aplicării măsurilor de protecție;

(ii) dintr-o exploatație, centru, organizație, zonă sau regiune care este supusă restricțiilor oficiale datorită unei suspiciuni, unui focar sau existenței unei alte boli decât cele la care se referă anexa nr. 3 sau din cauza aplicării măsurilor de protecție;

(iii) dintr-o exploatație care nu oferă garanțiile ce pot fi solicitate de statul membru de destinație, pentru alte boli decât cele menționate în anexa nr. 3, în cazul în care acestea sunt destinate exploatațiilor, centrelor sau organizațiilor situate în statele membre care au obținut garanții în conformitate cu procedura comunitară sau într-un stat recunoscut ca fiind liber de o anumită boală conform legislației comunitare;

(iv) dintr-o exploatație, centru sau organizație și, când este cazul, dintr-o parte a teritoriului care nu oferă garanțiile suplimentare prevăzute în conformitate cu procedura comunitară, în cazul în care acestea sunt destinate unui stat membru sau unei părți a teritoriului acestuia care a beneficiat de aceste garanții. Autoritatea competentă a României, ca țară de origine, trebuie să se asigure, înaintea emiterii certificatului de sănătate sau a documentului de însoțire, că exploatațiile, centrele sau organizațiile respectă cerințele prevăzute la lit. e);

f) atunci când operațiunea de transport implică mai multe locuri de destinație, animalele și produsele de origine animală trebuie grupate împreună în tot atâtea loturi câte locuri de destinație sunt. Fiecare lot trebuie să fie însoțit de certificatele și/sau documentele la care se referă lit. d);

g) în cazul în care animalele și produsele de origine animală reglementate de legislația prevăzută în anexa nr. 1 și care respectă regulile comunitare sunt destinate exportului către o țară terță prin teritoriul altui stat membru, operațiunea de transport trebuie să rămână sub supraveghere vamală până la punctul de ieșire de pe teritoriul Comunității Europene, în conformitate cu procedura comunitară, cu excepția situațiilor speciale, când trebuie să fie autorizată de autoritatea competentă în scopul asigurării bunăstării animalelor. În cazul animalelor și produselor de origine animală care nu respectă regulile comunitare sau în cazul animalelor și produselor de origine animală la care se referă anexa nr. 2, tranzitul poate avea loc numai dacă acesta a fost autorizat de autoritatea competentă a statului membru de tranzit.

(2) Autoritatea competentă dispune ca:

a) animalele și produsele de origine animală la care se referă art. 1, care ar putea fi tăiate în baza unui program național de eradicare a bolilor care nu sunt menționate în anexa nr. 3, să nu fie expediate către teritoriul altui stat membru;

b) animalele și produsele de origine animală la care se face referire în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 2 să nu facă obiectul comerțului cu alt stat membru dacă acestea nu pot fi comercializate pe propriul teritoriu din motive de sănătate publică sau animală justificate de art. 30 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.

(3) Fără a se aduce atingere sarcinilor de control atribuite medicului veterinar oficial în baza legislației comunitare, autoritatea competentă trebuie să efectueze controale în exploatații, târguri de animale și centre de colectare autorizate, centre sau organizații, pentru a se asigura că animalele și produsele de origine animală destinate comerțului respectă cerințele comunitare și, în special, îndeplinesc condițiile stabilite la alin. (1) lit. c) și d) cu privire la identificare. În cazul în care există suspiciuni în ceea ce privește nerespectarea cerințelor comunitare, autoritatea competentă efectuează controalele necesare, iar dacă suspiciunea se confirmă, ia măsuri corespunzătoare care pot include izolarea exploatației, a centrului sau a organizației respective.

Articolul 4

(1) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

a) deținătorii de animale și produse de origine animală menționate la art. 1 respectă cerințele de sănătate naționale sau la nivelul Uniunii Europene, prevăzute de prezenta normă în toate etapele de producție și comercializare;

(la 16-05-2019, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 4 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

b) animalele și produsele de origine animală la care se referă anexa nr. 1 sunt supuse controlului sanitar veterinar, cu excepția unei derogări specifice prevăzute de regulile comunitare;

c) animalele sunt transportate în mijloace de transport corespunzătoare care respectă normele de igienă.

(2) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de origine, care a emis certificatul sau documentul care însoțește animalele sau produsele de origine animală de la locul de origine, informează, în ziua în care acestea sunt emise și prin intermediul sistemului TRACES, autoritatea competentă centrală a statului membru de destinație și autoritatea competentă de la locul de destinație.

(3) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a sancționa, conform prevederilor legale în domeniu, orice încălcare a legislației veterinare de către persoane fizice sau juridice, atunci când se constată că normele Uniunii Europene au fost încălcate și, în special, atunci când se constată că documentele sau mărcile de identificare nu corespund statusului animalelor ori exploatațiilor de origine sau caracteristicilor reale ale produselor de origine animală.

(la 16-05-2019, Alineatul (3) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

Capitolul II — Controale la destinație ↑ Contents

Articolul 5

(1) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, implementează următoarele măsuri de inspecție:

a) la locurile de destinație a animalelor și produselor de origine animală stabilește, prin intermediul controalelor sanitare veterinare efectuate prin sondaj, fără discriminare, dacă au fost respectate cerințele art. 3; în același timp, aceasta poate preleva probe;

b) poate efectua controale în timpul transportului animalelor și produselor de origine animală pe teritoriul său, atunci când autoritatea competentă a statului membru de tranzit sau a României deține informații care conduc la suspiciunea unei nereguli;

c) atunci când animalele la care se referă art. 1 și care provin dintr-un alt stat membru sunt destinate:

(i) unui târg de animale sau unui centru de colectare autorizat, astfel cum este definit de regulile comunitare, operatorul din acele locuri este responsabil pentru admiterea animalelor care nu îndeplinesc cerințele art. 3 alin. (1). Autoritatea competentă verifică dacă animalele respectă cerințele menționate, prin intermediul controlului certificatelor sau al documentelor care însoțesc animalele;

(ii) unui abator care se află sub supravegherea unui medic veterinar oficial care trebuie să se asigure, în special pe baza certificatului sau a documentului de însoțire, că sunt tăiate numai animale care îndeplinesc cerințele art. 3 alin. (1). Operatorul abatorului este responsabil pentru tăierea animalelor care nu îndeplinesc cerințele art. 3 alin. (1) lit. c) și d);

(iii) unui comerciant înregistrat care divizează loturile de transport sau unei unități care nu este supusă unei supravegheri permanente, un astfel de comerciant sau o astfel de unitate este considerată de autoritatea competentă drept destinatarul animalelor și se aplică condițiile stabilite la lit. d);

(iv) exploatațiilor, inclusiv centrelor sau organizațiilor, unde lotul de transport este parțial descărcat pe durata transportului, fiecare animal sau grup de animale trebuie să fie însoțit, în conformitate cu art. 3, de originalul certificatului de sănătate sau al documentului de însoțire până când ajunge la destinatarul menționat în acestea;

d) destinatarii menționați la lit. c) pct. (iii) și (iv) au obligația să verifice, înainte ca lotul de transport să fie divizat sau comercializat ulterior, prezența mărcilor de identificare, a certificatelor sau documentelor la care se referă art. 3 alin. (1) lit. c) și d), să notifice autorității competente orice neregulă sau abatere și, în acest ultim caz, să izoleze animalele respective până la luarea unei decizii în privința acestora de către autoritatea competentă;

e) garanțiile care trebuie să fie furnizate de către destinatarii menționați la lit. c) pct. (iii) și (iv) trebuie să fie specificate într-un protocol încheiat cu autoritatea competentă, ce trebuie să fie semnat în momentul înregistrării prealabile prevăzute la art. 12. Autoritatea competentă trebuie să efectueze controale randomizate pentru a verifica conformitatea cu aceste garanții.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în același mod și destinatarilor produselor de origine animală la care se referă art. 1.

(3) Toți destinatarii menționați în certificatul sau în documentul prevăzut în art. 3 alin. (1) lit. d) sunt obligați:

a) la cererea autorității competente a României, ca stat membru de destinație, și pentru realizarea controalelor menționate la alin. (1), să raporteze în avans sosirea animalelor și produselor de origine animală dintr-un alt stat membru și, în special, natura lotului de transport și data anticipată a sosirii. Limita de timp pentru notificare nu trebuie să fie, în general, mai mare de 24 de ore, deși, în circumstanțe excepționale, statele membre ale Uniunii Europene pot solicita ca notificarea să se facă cu două zile înainte. Această notificare nu este solicitată pentru caii înregistrați care sunt însoțiți de un document de identificare prevăzut de Normele privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii și comerțul cu ecvidee de rasă pură, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 464/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce transpun directivele Consiliului 90/427/CEE , 90/428/CEE și deciziile Comisiei 92/216/CEE , 92/353/CEE , 92/354/CEE , 93/623/CEE , 96/78/CE , 96/79/CE și 2004/158/CE ;

b) să păstreze, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, certificatele sau documentele menționate la art. 3, pentru a le prezenta autorității competente, dacă aceasta din urmă le solicită.

Articolul 6

(1) Atunci când regulile comunitare solicită ca animalele să fie puse în carantină, aceasta are loc în mod obișnuit în exploatația de destinație.

(2) Poate fi utilizată o unitate de carantină dacă aceasta se justifică din punct de vedere sanitar veterinar. Această unitate de carantină trebuie să fie considerată ca loc de destinație a lotului de transport. Autoritatea competentă a României notifică Comisiei Europene motivele aplicării unei astfel de măsuri.

(3) Obligațiile referitoare la carantină și localizarea acesteia din urmă trebuie să fie specificate conform cerințelor veterinare la care se referă art. 3 alin. (1) lit. a).

Articolul 7

(1) Pe parcursul controalelor efectuate de autoritatea competentă la locurile unde animalele și produsele de origine animală menționate în anexa nr. 1, provenite dintr-o țară terță, intră pe teritoriul României, în porturi, aeroporturi, posturi de inspecție la frontieră, se iau următoarele măsuri pentru:

a) verificarea certificatelor și a documentelor care însoțesc animalele și produsele de origine animală;

b) respectarea regulilor de control stabilite în art. 5 pentru animalele și produsele de origine animală;

c) respectarea regulilor stabilite de Norma sanitară veterinară care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din țări terțe, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 97/78/CE pentru produsele de origine animală provenite din țări terțe;

d) respectarea regulilor stabilite de Norma sanitară veterinară privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intră în Comunitatea Europeană din țări terțe, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 243/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 6 noiembrie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 91/496/CEE pentru animalele provenite din țări terțe.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), toate animalele și produsele de origine animală transportate cu mijloace de transport ce asigură o legătură permanentă și directă între două puncte geografice din Comunitatea Europeană trebuie să fie supuse regulilor de control prevăzute în art. 5 din Directiva Consiliului 90/425/CE , transpusă în legislația națională prin prezenta normă.

Articolul 8

(1) Dacă în timpul unui control efectuat la locul de destinație a lotului sau în timpul transportului autoritatea competentă constată:

a) prezența agenților care produc una dintre bolile la care se referă Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 82/894/CEE , cu modificările și completările ulterioare, o zoonoză, o boală sau orice altă cauză similară ce poate constitui un risc major pentru animale și oameni, sau că produsele de origine animală provin dintr-o regiune contaminată de o boală epizootică, aceasta trebuie să dispună ca animalul sau transportul de animale să fie pus în carantină în cea mai apropiată unitate de carantină sau să fie tăiat și/sau distrus. Costurile aferente măsurilor menționate anterior sunt suportate de către expeditor sau de către reprezentantul său ori de persoana responsabilă pentru produsele de origine animală sau animalele respective. Autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, notifică, în scris, prin mijloace corespunzătoare, autorităților competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene constatările făcute, deciziile luate și motivele acestor decizii. Se pot aplica măsurile de protecție prevăzute în art. 10;

b) că, fără a se aduce atingere prevederilor lit. a), animalele și produsele de origine animală nu îndeplinesc cerințele stabilite de legislația națională care transpune prevederi comunitare sau de reglementările naționale referitoare la sănătatea animalelor ori, în cazul în care România obține garanții în conformitate cu procedura comunitară, autoritatea competentă a României poate, în cazul în care condițiile de sănătate publică sau animală permit acest lucru, să dea expeditorului sau reprezentantului său posibilitatea de a alege între:

(i) menținerea animalelor și a produselor de origine animală sub supraveghere în cazul prezenței reziduurilor, până la confirmarea respectării regulilor comunitare, și, în cazul nerespectării acestor reguli, aplicarea măsurilor prevăzute de legislația comunitară;

(ii) tăierea animalelor sau distrugerea produselor de origine animală;

(iii) returnarea animalului sau a lotului de transport, cu autorizarea autorității competente a statului membru de expediere și notificarea anterioară a statului/statelor membru/membre de tranzit.

(2) Dacă se constată că documentele sau certificatele conțin nereguli, proprietarului sau reprezentantului său i se va acorda o perioadă de grație înaintea recurgerii la aplicarea acestor măsuri.

Articolul 9

(1) În situațiile prevăzute la art. 8, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, trebuie să contacteze fără întârziere autoritatea competentă a statului membru de expediere. În situația în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentă a României trebuie să ia toate măsurile necesare și să notifice autorității competente a statului membru de destinație natura controalelor efectuate, deciziile luate și motivele pentru astfel de decizii.

(2) Dacă autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, consideră că astfel de măsuri sunt inadecvate, aceasta împreună cu autoritatea competentă a statului membru de expediere trebuie să caute modalități și mijloace de remediere a situației; dacă este cazul, aceasta poate efectua o inspecție la fața locului. În situația în care România este stat membru de expediere, autoritatea competentă a României trebuie să colaboreze cu autoritatea competentă a statului membru de destinație în identificarea mijloacelor de remediere a situației.

(3) Atunci când controalele prevăzute la art. 8 indică nereguli repetate, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, trebuie să informeze Comisia Europeană și autoritățile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

(4) Până la concluziile Comisiei Europene, autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, trebuie, la cererea statului membru de destinație, să intensifice controalele asupra animalelor și produselor de origine animală care provin din exploatația, centrul, organizația, târgul de animale, centrul de colectare autorizate sau din regiunea respectivă și, dacă există motive serioase de risc pentru sănătatea publică sau a animalelor, să suspende eliberarea oricăror certificate sau documente de mișcare.

(5) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, intensifică controalele asupra animalelor care provin din aceeași exploatație, centru, organizație, târg de animale sau centru de colectare autorizate ori regiune.

(6) Deciziile autorității competente pot fi contestate potrivit legii în vigoare, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (9).

(7) Deciziile luate de autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, și motivațiile pentru astfel de decizii trebuie să fie notificate expeditorului sau reprezentantului său și autorității competente a statului membru de expediere.

(8) Dacă expeditorul ori reprezentantul său solicită acest lucru, îi vor fi transmise în scris deciziile și motivele menționate, împreună cu detalii privind drepturile de contestație de care dispune în baza legislației în vigoare în România, ca stat membru de destinație, procedura și limitele de timp aplicabile.

(9) În eventualitatea unei neînțelegeri, cele două părți implicate au posibilitatea, dacă vor cădea de acord, ca, în decurs de maximum o lună, să supună această neînțelegere evaluării unui expert al cărui nume figurează pe o listă a experților comunitari întocmită de Comisia Europeană. Costul consultării expertului este suportat de Comunitatea Europeană.

(10) Experții respectivi își dau avizul în decurs de maximum 72 de ore sau după primirea rezultatelor oricăror analize. Părțile respectă avizul expertului cu privire la legislația veterinară comunitară.

(11) Costurile de returnare a lotului de transport, de deținere sau izolare a animalelor ori, dacă este cazul, de tăiere sau distrugere a acestora trebuie să fie suportate de expeditor, de reprezentantul său ori de persoana responsabilă pentru animalele sau produsele de origine animală.

Capitolul III — Prevederi comune ↑ Contents

Articolul 10

(1) Autoritatea competentă a României trebuie să notifice imediat celorlalte state membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene orice focar de boală de pe teritoriul său, pe lângă focarele de boală menționate în norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 77/2005, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 82/894/CEE , zoonozele, bolile sau alte cauze similare care pot constitui un risc serios pentru sănătatea publică sau a animalelor.

(2) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de expediere, aplică imediat măsurile de control și de protecție prevăzute de regulile comunitare, în special determinarea zonelor-tampon prevăzute de regulile respective, sau adoptă orice altă măsură pe care o consideră corespunzătoare.

(3) Autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație sau de tranzit, care în cursul unui control prevăzut la art. 5 a stabilit existența uneia dintre bolile sau cauzele la care se referă alin. (1), dispune, dacă este necesar, măsurile de precauție prevăzute de regulile comunitare, inclusiv carantinarea animalelor.

(4) Până la luarea măsurilor de către Comisia Europeană, autoritatea competentă a României, ca stat membru de destinație, poate lua, dacă există motive serioase de risc pentru sănătatea publică sau a animalelor, măsuri de protecție interimare cu privire la exploatațiile, centrele sau organizațiile respective ori, în cazul unei boli epizootice, cu privire la zona-tampon prevăzută de regulile comunitare.

(5) Măsurile luate de autoritatea competentă a României trebuie să fie notificate fără întârziere Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

(6) La solicitarea autorității competente a României sau la inițiativa Comisiei Europene, unul sau mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene se pot deplasa în România pentru a examina, în colaborare cu autoritățile competente, măsurile care au fost luate și emit un aviz cu privire la măsurile respective.

Articolul 11

Autoritatea competentă a României desemnează departamentele veterinare responsabile de efectuarea controalelor veterinare și de colaborarea cu departamentele de control ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Articolul 12

(1) Toți comercianții implicați în comerțul intracomunitar cu animale și/sau cu produse de origine animală la care se face referire în art. 1 sunt obligați:

a) să se înregistreze în prealabil într-un registru oficial, la cererea autorității competente;

b) să păstreze un registru unde sunt înscrise livrările, iar pentru destinatarii la care se referă art. 5 alin. (1) lit. c) pct. (iii), destinația ulterioară a animalelor și produselor de origine animală.

(2) Registrul menționat trebuie să fie păstrat pe o perioadă de 3 ani, astfel încât să poată fi prezentat autorității competente, la cererea acesteia.

Articolul 13

(1) Oficialii departamentelor veterinare și, după caz, în colaborare cu oficialii altor departamente din instituții cu atribuții în acest scop sunt autorizați:

a) să efectueze inspecții ale exploatațiilor, instalațiilor, mijloacelor de transport și procedeelor utilizate pentru marcarea și identificarea animalelor;

b) să verifice, în cazul produselor de origine animală la care se referă anexa nr. 1, dacă personalul respectă cerințele stabilite de aceasta;

c) să recolteze probe de la:

(i) animalele ținute în vederea vânzării, comercializării sau a transportului;

(ii) produsele de origine animală ținute în vederea stocării sau vânzării, comercializării sau a transportului;

d) să examineze materialul documentar sau de prelucrare a datelor util pentru controalele efectuate ca urmare a măsurilor luate în baza prevederilor prezentei norme.

(2) Autoritatea competentă trebuie să solicite exploatațiilor, centrelor sau organizațiilor care sunt controlate colaborarea necesară pentru îndeplinirea sarcinilor menționate anterior.

Capitolul IV — Prevederi tranzitorii și finale ↑ Contents

Articolul 14

(1) Până la adoptarea regulilor comunitare și fără a se aduce atingere menținerii reglementărilor naționale stabilite pentru identificarea loturilor, comerțul cu animalele și produsele de origine animală menționate în anexa nr. 2 este supus regulilor de control stabilite de prezenta normă, în special celor menționate la art. 3 alin. (1) lit. a).

(2) Autoritatea competentă a României trebuie să comunice Comisiei Europene și celorlalte state membre ale Uniunii Europene condițiile și procedurile aplicabile comerțului cu animalele și produsele de origine animală care sunt prevăzute la alin. (1).

(3) Regulile de control prevăzute pentru animalele și produsele de origine animală la care se referă anexa nr. 1 trebuie să fie extinse și la animalele și produsele de origine animală care nu sunt încă incluse în această anexă, atunci când sunt adoptate regulile comunitare armonizate ce reglementează comerțul acestora.

Articolul 15

Autoritatea competentă a României trebuie să trimită Comisiei Europene informațiile relevante privind controalele efectuate conform prezentei norme, utilizând un model armonizat.

Articolul 16

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează Comisia Europeană cu privire la actele normative și prevederile administrative necesare pentru implementarea prezentei norme.

Articolul 17

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta normă.

Anexa nr. 1

la normă

Capitolul I — Legislație veterinară ↑ Contents

Secțiunea 1

1. Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 61/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 și 289 bis din 30 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 64/432/CEE

2. Norma sanitară veterinară care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 205/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 88/407/CEE .

3. Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de embrioni proveniți de la animale domestice din specia bovine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 134/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 și 617 bis din 18 iulie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 89/556/CEE

4. Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce guvernează mișcarea ecvideelor și importul lor din țări terțe, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 30/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 90/426/CEE

5. Norma sanitară veterinară care stabilește cerințele de sănătate a animalelor, aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 217/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 90/429/CEE

6. Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 144/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 și 641 bis din 25 iulie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 90/539/CEE

7. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1.774/2002 ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 273 din10 octombrie 2002, p. 1

8. Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează punerea pe piață a animalelor și a produselor de acvacultură, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 82/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 91/67/CEE

9. Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 290/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 și 56 bis din 24 ianuarie 2007, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 91/628/CEE

10. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și care modifică directivele 64/432/CEE , 93/119/CE și Regulamentul nr. 1.255/97/CE , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 3 din 5 ianuarie 2005, p. 1

Secțiunea a 2-a

1. Norma sanitară veterinară ce stabilește condițiile de sănătate a animalelor care reglementează comerțul și importul de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun cerințelor de sănătate a animalelor stabilite de legislația în domeniu, la care se referă anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre cu unele animale vii și produse de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 128/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.100 din 6 decembrie 2005, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 92/65/CEE

2. Pentru agenți patogeni: prevederile Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește cerințele de sănătate a animalelor și de sănătate publică care reglementează comerțul și importul în Comunitatea Europeană de produse care nu sunt supuse cerințelor stabilite de regulile comunitare specifice la care se referă cap. I din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare pentru comerțul dintre România și statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere și de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 21/2003, iar în ceea ce privește agenții patogeni, Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii și produse de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 245/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, ce transpune în legislația națională Directiva Consiliului 92/118/CEE

Capitolul II — Abrogat. ↑ Contents

(la 16-05-2019, Capitolul II din Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

1. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 1. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

2. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 2. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

3. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 3. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

4. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 4. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

5. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 5. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

6. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 6. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

7. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 7. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

8. Abrogat.

(la 16-05-2019, Punctul 8. din Capitolul II , Anexa nr. 1 a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 56 din 8 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 16 mai 2019 )

Anexa nr. 2

la normă

ANIMALE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

care nu fac obiectul armonizării, dar sunt

supuse comercializării și fac obiectul controalelor

prevăzute în prezenta normă

Capitolul I — Legislație veterinară care reglementează prevederi referitoare la alte animale vii care nu sunt menționate în cap. I din anexa nr. 1 la normă. ↑ Contents

Capitolul II — Legislație veterinară care reglementează prevederi referitoare la materialul seminal, ovulele și embrionii care nu sunt menționați în cap. I din anexa nr. 1 la normă. ↑ Contents

Anexa nr. 3

la normă

LISTA

bolilor sau a bolilor epizootice care fac obiectul măsurilor de

urgență obligatorii, cu restricții teritoriale la nivel de state

membre, regiuni sau zone

1. Febra aftoasă (FA)

2. Pesta porcină clasică (PPC)

3. Pesta porcină africană (PPA)

4. Boala veziculoasă a porcului (BVP)

5. Influența aviară

6. Boala Newcastle (BN)

7. Pesta bovină

8. Pesta rumegătoarelor mici (PRM)

9. Stomatita veziculoasă (SV)

10. Boala limbii albastre

11. Pesta ecvină (PE)

12. Encefalomielita virală ecvină

13. Boala Teschen

14. Variola ovină și caprină

15. Dermatoza nodulară contagioasă

16. Febra Văii de Rift

17. Pleuropneumonia contagioasă bovină

------

Capitolul I — Controale la origine ↑ Contents

Capitolul II — Controale la destinație ↑ Contents

Capitolul III — Prevederi comune ↑ Contents

Capitolul IV — Prevederi tranzitorii și finale ↑ Contents

Anexa nr. 1

Capitolul I — Legislație veterinară ↑ Contents

Secțiunea 1

Secțiunea a 2-a

Capitolul II — Abrogat. ↑ Contents

Anexa nr. 2

Capitolul I — Legislație veterinară care reglementează prevederi referitoare la alte animale vii care nu sunt menționate în cap. I din anexa nr. 1 la normă. ↑ Contents

Capitolul II — Legislație veterinară care reglementează prevederi referitoare la materialul seminal, ovulele și embrionii care nu sunt menționați în cap. I din anexa nr. 1 la normă. ↑ Contents

Anexa nr. 3

Cookies