NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2012

(1) Persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa, pentru obținerea informațiilor referitoare la documentația necesară, demersurile și durata procedurilor adopției interne, direcțiilor sau organismelor private autorizate.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vizează:

a) condițiile de fond ale adopției - interdicții la adopție, condiții de vârstă, condițiile exprimării consimțământului;

b) conștientizarea faptului că adopția presupune identificarea de către instituțiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum și eventualele consecințe în situația încercărilor de eludare a procedurilor de adopție;

c) obligațiile ce le revin în cadrul procedurii de adopție, precum și situațiile de retragere/încetare a valabilității atestatului;

d) caracteristicile copiilor adoptabili și modalitatea prin care un copil devine adoptabil în România;

e) etapele procedurii de adopție internă, inclusiv menționarea duratei acestora (evaluarea în vederea obținerii atestatului, potrivirea dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, încredințarea în vederea adopției, încuviințarea adopției, monitorizarea postadopție);

f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare și instituția competentă în soluționarea acestei cereri;

g) indicarea unor surse suplimentare de informare și documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociațiilor de părinți adoptatori și ale altor resurse din comunitate.

(3) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (2) este însoțită în mod obligatoriu de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopție și documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.

(4) Realizarea activității de informare se evidențiază într-un document semnat de solicitant și de persoana care a realizat această activitate și se înmânează solicitantului.

(1) Persoana sau familia care solicită evaluarea în vederea eliberării atestatului formulează o cerere scrisă adresată direcției în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază.

(2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcția se va asigura că procedura de informare prealabilă prevăzută la art. 9 a fost îndeplinită. În caz contrar, direcția va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informațiilor și întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activități.

(1) Cererea privind eliberarea atestatului este însoțită de următoarele documente:

a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidență permanentă;

b) declarație autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă și continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absențe temporare care cumulat să depășească 3 luni;

c) copie legalizată de pe certificatul de naștere;

d) copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț/certificatul de divorț, dacă este cazul;

e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință a locuinței;

f) certificatul de cazier judiciar;

g) adeverințe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanților;

h) certificat/adeverință medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate și eventualele boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice;

i) minimum două caracterizări de la ultimul loc de muncă pentru fiecare solicitant;

j) declarația soțului care nu se asociază la cererea de adopție, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;

k) declarație autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanții nu este/sunt decăzut/decăzuți din drepturile părintești, precum și referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecție specială;

l) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiește solicitantul;

m) certificat/adeverință medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiește solicitantul, cu menționarea eventualelor boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f), h), k) și m) se solicită și pentru soțul adoptatorului, în situația în care acesta nu se asociază la cererea de adopție.

(3) Pentru soluționarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente și informații considerate relevante.

(1) Inițierea procesului de evaluare are loc numai după depunerea actelor prevăzute la art. 11 alin. (1) și, după caz, art. 11 alin. (2), dacă nu au fost identificate interdicții la adopție.

(2) Verificarea documentelor, precum și identificarea eventualelor interdicții la adopție se realizează de către consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate, în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii.

(3) În situația în care se constată existența unei documentații incomplete sau întocmite necorespunzător se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către persoana/familia care a formulat cererea de evaluare, care are obligația să se conformeze acestei solicitări în interiorul termenului prevăzut la alin. (2).

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), direcția informează solicitantul cu privire la inițierea procesului de evaluare și desemnarea asistentului social responsabil de caz și a psihologului, care formează echipa de evaluare. În situația necompletării dosarului ori a identificării unor interdicții la adopție se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării.

(5) Persoana/Familia care nu a fost inclusă în procesul de evaluare poate depune o nouă cerere privind eliberarea atestatului, în condițiile refacerii documentației sau în cazul în care interdicțiile au încetat.

(1) În cadrul procesului de evaluare se urmăresc, în principal, obținerea și interpretarea unor informații referitoare la istoria și funcționalitatea familiei, credințele, convingerile, obiectivele, atitudinile, realizările, deprinderile de viață, caracteristicile și resursele acesteia. Informațiile solicitate trebuie să fie relevante pentru aprecierea capacității adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde în mod corespunzător nevoilor copilului adoptabil.

(2) Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde următoarele etape:

a) evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;

b) evaluarea psihologică, realizată de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;

c) pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte, realizată de compartimentul de specialitate sau, după caz, de organismul privat autorizat.

(3) Procesul de evaluare se realizează prin întâlniri și discuții cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestuia/acesteia, cu alte persoane care pot furniza informații relevante, precum și prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregătire. Totodată, în cadrul evaluării sunt analizate și informațiile conținute în documentele existente la dosarul solicitanților.

(4) Evaluarea socială se realizează după un număr de minimum 6 întâlniri, iar evaluarea psihologică după cel puțin 4 întâlniri, în funcție de particularitățile fiecărui caz urmând a se aprecia cu privire la necesitatea realizării unor întâlniri suplimentare.

(5) În cadrul procesului de evaluare, întâlnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atât la domiciliul acestuia/acesteia, cât și la sediul direcției, iar cu celelalte persoane care pot furniza informații relevante pot avea loc, după caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, în comunitate sau la locurile de muncă ale adoptatorului/familiei adoptatoare.

(6) Toate informațiile obținute în urma întâlnirilor se consemnează în note de întâlniri, a căror evidență se păstrează de către membrii echipei de evaluare la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind utilizate în întocmirea raportului final de evaluare.

(1) În situația în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă intenția de a renunța la demersul de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menționează stadiul evaluării și motivul încetării acesteia.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) conține și propunerea de încetare a procesului de evaluare și este supus avizării șefului compartimentului de specialitate și aprobării directorului direcției, ulterior adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informată în scris asupra încetării evaluării.

(3) Dacă intenția de renunțare la continuarea procedurilor de adopție intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcție o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziția de retragere a atestatului se transmite Oficiului în termen de 5 zile de la emitere.

(1) Responsabilul de caz stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare data și locul desfășurării primei întâlniri, la care poate participa și psihologul desemnat.

(2) Prima întâlnire are rolul de a sprijini adoptatorul/familia adoptatoare în clarificarea percepției inițiale asupra adopției prin dobândirea unor informații și a unor cunoștințe fundamentate pe experiența în domeniul adopțiilor și pe expertiza științifică.

(3) Cu ocazia acestei întâlniri se completează de către responsabilul de caz fișa de evaluare inițială, fiind consemnate primele informații relevante cu privire la adoptator/familia adoptatoare.

(4) La finalul primei întâlniri se stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul următoarelor întâlniri din cadrul procedurii de evaluare.

(5) Dacă prima întâlnire are loc la sediul direcției, următoarea se desfășoară în mod obligatoriu la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind realizată de responsabilul de caz împreună cu psihologul. Cu această ocazie, psihologul consemnează în fișa de evaluare psihologică primele informații relevante, urmând a finaliza evaluarea psihologică pe parcursul mai multor întâlniri.

(1) Completarea și detalierea datelor consemnate în fișa de evaluare inițială se realizează de responsabilul de caz în cadrul următoarelor întâlniri, care au ca scop obținerea de informații privind:

a) adoptatorul/familia adoptatoare;

b) copiii biologici sau, după caz, alți copii aflați/care s-au aflat în îngrijirea solicitanților;

c) alte persoane care locuiesc la același domiciliu;

d) profilul solicitanților;

e) climatul intrafamilial și stilul de viață;

f) capacitatea parentală;

g) motivația adopției;

h) situația economică;

i) experiența și activitatea profesională;

j) spațiul de locuit;

k) familia extinsă;

l) resursele comunitare/rețeaua de sprijin.

(2) Formularul conținând informațiile detaliate ce se analizează și se includ în ancheta socială și care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) La finalul evaluării sociale se întocmește ancheta socială, care va conține observațiile și concluziile responsabilului de caz ca urmare a analizării tuturor informațiilor obținute cu ocazia evaluării sociale, precizarea punctelor tari și slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, precum și propunerea vizând soluționarea cererii de eliberare a atestatului.

(2) Toate documentele care susțin elementele consemnate în ancheta socială se păstrează la dosarul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare.

(1) Evaluarea psihologică cuprinde observația și interviul, având scopul determinării profilului psihologic al adoptatorului/familiei adoptatoare și al evaluării capacităților parentale. Pe parcursul evaluării pot fi utilizate și teste psihologice în vederea realizării profilului personalității adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) Psihologul utilizează teste psihologice și în situația în care observă indicii cu privire la existența anumitor tulburări psihice sau în situația în care persoana evaluată nu înțelege întrebările care îi sunt adresate.

(1) Evaluarea psihologică se realizează la sediul direcției, individual și în cuplu, una dintre cele 4 întâlniri obligatorii fiind destinată consilierii adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea asumării în cunoștință de cauză a rolului de părinte.

(2) Întâlnirile se desfășoară într-un spațiu special amenajat, destinat activităților derulate de psiholog, care trebuie să asigure intimitatea și siguranța adoptatorului/familiei adoptatoare. Durata unei întâlniri pentru evaluare/consiliere este de 45-50 de minute.

(1) Evaluarea psihologică vizează următoarele aspecte:

a) anamneza persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal;

b) istoria maritală și relația de cuplu;

c) relația cu propriii părinți și cu alte persoane relevante;

d) stilul de viață al familiei;

e) motivația de a adopta;

f) așteptările în legătură cu adopția;

g) capacitățile parentale.

(2) Formularul conținând informațiile detaliate ce se analizează și se includ în fișa de evaluare psihologică și care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Pe parcursul întregului proces de evaluare psihologică se urmărește cu prioritate existența capacităților parentale ale solicitanților, identificarea împreună cu aceștia a resurselor existente pentru dezvoltarea unor capacități parentale și consilierea în vederea dobândirii/dezvoltării acestora.

(2) Psihologul are obligația de a urmări evoluția solicitanților din punctul de vedere al dezvoltării capacităților parentale, prin participarea la sesiunile de pregătire sau prin informațiile obținute de la specialistul care susține sesiunile de pregătire.

(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfășoară prin organizarea de întâlniri în grup și este destinată evaluării și dezvoltării capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat.

(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) constă în furnizarea de informații vizând motivele instituționalizării și efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburări reactive de atașament, modalitățile de interacțiune, atitudinea nediscriminatorie și acceptarea identității și istoriei copilului, dreptul persoanei adoptate de a-și cunoaște originile, precum și acceptarea diferenței dintre copilul "ideal" și copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu adoptatorul/familia adoptatoare.

(3) Pe parcursul acestei etape se evaluează sentimentele și capacitățile parentale ale adoptatorului/familiei adoptatoare, propria copilărie, înțelegerea nevoilor copilului și a dezvoltării acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale și a modificărilor din stilul de viață al familiei, apărute odată cu adopția copilului, modul în care solicitanții înțeleg să informeze copilul că este adoptat.

(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfășoară pe parcursul a 3 sesiuni organizate la un interval de minimum 5 zile.

(2) În cazul familiei adoptatoare, participarea ambilor soți este obligatorie la toate sesiunile de pregătire.

(3) Sesiunile de pregătire sunt organizate la sediul direcției sau, după caz, la sediul organismului privat autorizat, în săli de curs corespunzătoare, cu participarea a minimum 3 familii/ 6 persoane și maximum 8 familii/16 persoane. Calendarul sesiunilor de pregătire este stabilit de comun acord cu participanții, durata minimă a fiecărei sesiuni fiind de 4 ore.

(4) Susținerea sesiunilor de pregătire este realizată de 1 sau 2 specialiști, asistent social/psiholog, angajați ai compartimentului de specialitate sau, după caz, ai organismului privat autorizat.

(5) Metodele utilizate în cadrul sesiunilor de pregătire pot fi, după caz, prezentarea, dezbaterea, demonstrația, exerciții în grupuri mici, discuții de grup, studii de caz, jocuri de rol.

(6) La finalul fiecărei sesiuni, asistentul social/psihologul este obligat să completeze o fișă de observație pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.

(1) Sesiunile de pregătire vizează următoarele aspecte:

a) caracteristicile copilului adoptabil;

b) sterilitatea/infertilitatea;

c) implicațiile relației cu propriii părinți;

d) capacitatea de relaționare și de comunicare cu ceilalți;

e) capacitatea de a gestiona diferențele de opinie, conflictele, dezacordurile;

f) capacitatea de a se adapta la situații noi;

g) capacitatea cuplului de a funcționa în echipa parentală;

h) motivația pentru adopție;

i) etapele dezvoltării copilului;

j) reprezentările despre familia biologică a copilului adoptabil și motivele abandonului;

k) rolul parental;

l) așteptările adoptatorului/familiei adoptatoare față de copilul pe care ar dori să îl adopte;

m) informarea copilului cu privire la adopția sa;

n) identitatea și originile adoptatului.

(2) Documentul privind tematica fiecărei sesiuni de pregătire este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacității de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) Raportul final conține sinteza informațiilor psihosociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate îndeplini adecvat rolul de părinte și recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului.

(1) Raportul final se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobarea acestuia de către directorul direcției. Dovada comunicării raportului este păstrată la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) În cazul în care raportul final conține recomandarea de eliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, directorul direcției emite dispoziția privind eliberarea atestatului după expirarea termenului pentru formularea contestației.

(3) În cazul în care raportul final conține recomandarea de neeliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, acesta poate fi contestat la direcția care a realizat evaluarea în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

(4) Dispoziția se comunică solicitantului în termen de 5 zile de la emitere.

(1) Dacă în termenul prevăzut la art. 32 alin. (3) adoptatorul/familia adoptatoare formulează contestație la raportul final de evaluare, directorul direcției nu poate emite dispoziția până la soluționarea contestației de către Oficiu.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la art. 33.

(1) Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei la Oficiu, iar rezultatul soluționării acesteia și, după caz, propunerea formulată se comunică direcției și contestatarului.

(2) Rezultatul soluționării contestației și documentele elaborate în procedura contestației fac parte integrantă din dosarul solicitantului/solicitanților.

a) completarea procesului de evaluare cu noi informații sau cu documente relevante;

b) realizarea unei noi evaluări sociale și/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale care au încheiat convenții cu Oficiul;

c) eliberarea atestatului în situațiile în care se constată că sunt îndeplinite condițiile legale de eliberare a acestuia iar propunerea cuprinsă în raportul final de evaluare este în mod vădit netemeinică sau nelegală.

(1) În situația în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. a) și direcția își însușește această propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligați să efectueze demersurile necesare pentru completarea informațiilor/documentelor solicitate de Oficiu în termen de 15 zile de la comunicarea propunerii.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) responsabilul de caz informează contestatarul cu privire la demersurile concrete ce urmează a fi realizate pentru completarea procesului de evaluare.

(3) Concluziile și recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menține sau se pot modifica în funcție de rezultatul obținut ca urmare a analizei noilor informații/documente, directorul direcției urmând a emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât și Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.

(1) În cazul în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. b), acesta comunică direcției în mod obligatoriu lista cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăților civile profesionale cu care a încheiat convenții de colaborare.

(2) În situația în care direcția își însușește propunerea Oficiului prevăzută la alin. (1), în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia informează contestatarul cu privire la necesitatea selectării și contactării unui cabinet/unei societăți din lista transmisă de Oficiu.

(3) Contestatarul are la dispoziție un termen de 15 zile de la data informării pentru a încheia un contract de prestări de servicii cu un cabinet/o societate din cadrul listei.

(1) În situația în care recomandarea Oficiului vizează realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai acele aspecte care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului.

(2) În cazul evaluării psihologice, noua evaluare va avea în vedere toate aspectele prevăzute la art. 25 alin. (1).

(1) Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăși 30 de zile de la data încheierii contractului prevăzut la art. 38 alin. (3).

(2) La cererea motivată a cabinetului/societății profesionale, direcția poate pune la dispoziția acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.

(3) În termenul prevăzut de alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale și/sau psihologice se consemnează într-un raport și se transmite contestatarului și direcției. Raportul comunicat direcției este însoțit de documentația întocmită în cadrul evaluării.

(4) După înregistrarea raportului la direcție și în baza analizei acestuia directorul emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, precizând în cuprinsul acesteia dacă dispoziția emisă se bazează exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare întocmit de direcție sau dacă au fost luate în considerare și elementele rezultate din raportul prevăzut la alin. (3).

(5) Dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât și Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.

(1) Procesul de potrivire constă în identificarea și selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare măsură nevoilor copilului.

(2) În procesul de potrivire sunt incluși copiii pentru care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne și adoptatorul/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în România care deține atestat valabil, înregistrat/înregistrată în R.N.A.

(1) În vederea inițierii de către Oficiu a procedurii de potrivire teoretică, direcția este obligată să transmită acestuia informațiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestați/atestate, cât și cu privire la copiii pentru care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) se transmit odată cu comunicarea atestatului, respectiv a hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne, prin completarea fișelor-cadru al căror model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(3) În cazul copiilor care sunt frați, documentele prevăzute la alin. (2) se transmit însoțite și de raportul vizând propunerea inițierii demersurilor de potrivire separată a fraților, în situațiile în care această propunere se justifică.

(1) Oficiul introduce în R.N.A. informațiile prevăzute la art. 57 și selectează, în baza criteriilor de potrivire teoretică, un număr de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare ce urmează a fi incluși/incluse în lista care se transmite direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, în vederea continuării procedurii de potrivire teoretică.

(2) În lista prevăzută la alin. (1) nu se includ adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestată cu reședința obișnuită în România care și-a exprimat intenția de a adopta internațional un copil cu reședința obișnuită în străinătate. Cererea și documentația depuse de aceste persoane se transmit statului de origine al copilului, potrivit legislației acestui stat.

(1) În procedura de selecție prevăzută la art. 58, Oficiul include în listă, cu prioritate, următoarele persoane, care vor fi evidențiate în primele poziții ale acesteia:

a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;

b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni;

c) persoanele/familiile care au adoptat frați ai copilului.

(2) Lista prevăzută la art. 58 alin. (1) se completează selectându-se din evidența R.N.A. și alți/alte adoptatori/familii adoptatoare, prin aplicarea criteriilor de potrivire teoretică la nivelul Oficiului, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cadrul listei, adoptatorii/familiile adoptatoare prevăzuți/prevăzute la alin. (2) se ierarhizează în funcție de criteriul proximității în raport cu domiciliul copilului și ulterior în funcție de vechimea atestatului. În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată și atestatul nu și-a produs efectele, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziții de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirării atestatului și data emiterii noii dispoziții de atestare.

(4) Oficiul are obligația de a transmite lista prevăzută la art. 58 în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne.

(1) În urma transmiterii listei de către Oficiu, responsabilul de caz al copilului și psihologul din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligați să continue potrivirea inițiată de Oficiu, pe baza criteriilor de potrivire teoretică de la nivelul direcției, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În procedura de potrivire teoretică la nivelul direcției se analizează informațiile referitoare la copil, la părinții firești/familia extinsă și la adoptator/familia adoptatoare, după cum urmează:

a) informații referitoare la copil: vârsta, sexul, naționalitatea, etnia, rasa, trăsăturile de personalitate, religia, relațiile cu alți copii și persoane adulte, frații acestuia, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trăiește, programul zilnic, opinia cu privire la adopție, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate, atașamentul față de persoane semnificative din viața acestuia;

b) informații referitoare la părinții firești/familia extinsă: vârsta, personalitatea, ocupația, nivelul de educație, religia, istoricul marital, naționalitatea, etnia, rasa, istoricul medical, dependențe, modul de relaționare cu copilul;

c) informații referitoare la adoptator/familia adoptatoare: vârsta, trăsăturile de personalitate, ocupația, preferințele, aptitudinile parentale, interesele, educația, rasa, naționalitatea, etnia, religia, istoricul marital, așteptările în legătură cu vârsta, sexul și situația psihosociomedicală a copilului, stilul de viață, alți copii în cadrul familiei.

(3) În urma analizării informațiilor prevăzute la alin. (2), precum și a altor informații relevante cu privire la copil sau, după caz, la adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului completează fișa sintetică de potrivire teoretică. Modelul-cadru al fișei este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(4) În situația în care copilul beneficiază de o măsură de protecție specială dispusă la un asistent maternal angajat al unui organism privat autorizat sau, după caz, la un serviciu rezidențial al acestuia, completarea fișei prevăzute la alin. (3) se realizează și cu participarea asistentului social/psihologului din cadrul organismului privat autorizat.

(1) Responsabilul de caz al copilului și psihologul colaborează cu responsabilul sau, după caz, responsabilii de caz al/ai adoptatorilor/familiilor adoptatoare și selectează din lista transmisă de Oficiu 3 adoptatori/familii adoptatoare care vor fi incluși/incluse în fișa sintetică de potrivire teoretică.

(2) În selecția celor 3 adoptatori/familii adoptatoare sunt incluse cu prioritate persoanele prevăzute la art. 59 alin. (1). Pentru completarea numărului de adoptatori/familii adoptatoare se aplică unul sau mai multe criterii de potrivire teoretică utilizate la nivelul direcției, dacă responsabilul de caz apreciază că pentru copilul în cauză sunt esențiale anumite criterii din fișa sintetică de potrivire teoretică.

(3) Dacă responsabilul de caz stabilește că anumite criterii de potrivire de la nivelul direcției sunt esențiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecție și potrivire vor fi incluși numai adoptatorii care răspund acestor criterii.

(4) În situația în care adoptatorilor/familiilor adoptatoare din lista transmisă de Oficiu nu le sunt aplicabile dispozițiile alin. (2), selecția celor 3 adoptatori/familii adoptatoare se realizează aplicându-se criteriile de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).

(1) În urma completării fișei sintetice, responsabilul de caz al copilului realizează o ierarhizare a adoptatorilor/familiilor adoptatoare în funcție de capacitatea acestora de a îndeplini criteriile de potrivire teoretică. Procedura de potrivire practică este inițiată cu acel/acea adoptator/familie adoptatoare care îndeplinește în cea mai mare măsura criteriile de potrivire teoretică.

(2) În situația în care există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare care îndeplinesc în aceeași măsură criteriile de potrivire teoretică, parcurgerea etapei de potrivire practică se inițiază cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată în urma aplicării criteriilor de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).

(1) Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare și a altor persoane de referință pentru copil și organizarea de întâlniri între copil și adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora.

(2) În vederea facilitării procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaborează cu managerul de caz al acestuia, precum și, după caz, cu asistentul social/psihologul din cadrul organismului privat autorizat, în situația în care copilul beneficiază de o măsură de protecție specială dispusă la un asistent maternal angajat al acestuia sau la un serviciu rezidențial al unui organism privat autorizat. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creșterea și îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată.

(3) În cadrul procedurii de potrivire practică, pentru adoptator/familia adoptatoare se urmăresc:

a) sprijinirea în vederea întâlnirii cu copilul, furnizarea unor informații cu privire la caracteristicile, nevoile și istoria acestuia și consilierea referitor la atitudinea și comportamentul adecvate în raport cu copilul;

b) oferirea suportului necesar pentru a putea depăși/clarifica eventualele îngrijorări în ceea ce privește copilul.

(1) Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile și caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se și fotografii recente ale copilului.

(2) Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează și se motivează în scris.

(1) Prima întâlnire are loc în mediul de viață al copilului, fără a i se aduce la cunoștință scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referință.

(2) În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.

(3) În termen de două zile de la exprimarea opiniei prevăzute la alin. (2), cei 2 responsabili de caz întocmesc un raport comun în care propun continuarea potrivirii practice sau menționează necesitatea reluării procedurii de potrivire. Reluarea procedurii de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare se propune de către responsabilul de caz al copilului.

(4) În situația în care se propune continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului notifică de îndată Oficiului cu privire la acest aspect.

(1) În situația în care se decide continuarea procedurii de potrivire practică, persoanele prevăzute la art. 65 stabilesc de comun acord programul și modul de desfășurare a următoarelor întâlniri, precum și participanții la întâlniri. Psihologul participă la cel puțin una dintre întâlnirile stabilite.

(2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare și pot fi realizate atât în mediul de viață al copilului, cât și în afara acestuia.

(3) Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilității dintre copil și adoptator/familia adoptatoare se stabilește de către cei 2 responsabili de caz, în funcție de particularitățile și evoluția cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.

(4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului și cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire, al cărui model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(1) Dacă pe parcursul potrivirii practice specialiștii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire încetează, urmând a se relua procedura de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare care răspunde în cea mai mare măsură criteriilor de potrivire teoretică, potrivit prevederilor art. 62.

(2) Responsabilul de caz al copilului are obligația de a notifica de îndată Oficiul cu privire la încetarea procesului de potrivire practică.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat să consemneze motivul/motivele care au determinat încetarea potrivirii practice. Motivele care determină încetarea potrivirii practice urmează a fi analizate de cei 2 responsabili de caz și, dacă se apreciază că acestea sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practică, pentru a preveni apariția unei situații similare.

(4) Momentul reluării procedurii de potrivire a copilului este stabilit de responsabilul de caz al acestuia în funcție de situația și de particularitățile copilului, dar nu mai târziu de 3 luni de la momentul încetării potrivirii anterioare.

(1) În situația în care nu se poate finaliza potrivirea practică dintre copil și primii/primele 3 adoptatori/familii adoptatoare selectați/selectate din lista transmisă de Oficiu, direcția are obligația de a relua procedura de potrivire, până la epuizarea tuturor adoptatorilor/familiilor adoptatoare cuprinse în această listă.

(2) Dacă nu se poate finaliza potrivirea practică cu niciunul/niciuna dintre adoptatorii/familiile adoptatoare cuprinși/cuprinse în lista transmisă de Oficiu, direcția are obligația de a notifica acest lucru Oficiului și de a solicita o nouă listă.

(1) În situația în care în evidența R.N.A. nu sunt identificați/identificate adoptatori/familii adoptatoare potriviți/ potrivite din punct de vedere teoretic pentru copil, direcția este obligată să solicite trimestrial Oficiului reluarea demersurilor de potrivire teoretică și transmiterea unor noi liste cu adoptatori/familii adoptatoare.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează de la data înregistrării la direcție a răspunsului negativ al Oficiului cu privire la solicitarea listei.

(1) În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizează instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.

(2) Odată cu cererea de încredințare în vederea adopției, direcția solicită instanței să se pronunțe și cu privire la revocarea măsurii de protecție specială.

(3) La cererea de încredințare în vederea adopției se anexează documentele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d), f), h), l) și m), precum și următoarele:

a) certificatul de naștere al copilului, în copie;

b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cărui evidență se află;

c) hotărârea judecătorească irevocabilă privind deschiderea procedurii adopției interne;

d) lista prevăzută la art. 58 alin. (1), transmisă de Oficiu direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, pe baza căreia a fost selectat/selectată adoptatorul/familia adoptatoare;

e) raportul de potrivire, conținând propunerea de sesizare a instanței judecătorești pentru încredințarea copilului în vederea adopției;

f) dispoziția și atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte;

g) orice alte documente relevante în susținerea cererii de încredințare în vederea adopției.

(1) Executarea hotărârii judecătorești prin care să admis cererea de încredințare în vederea adopției se face în baza unui certificat de grefă.

(2) Termenul pentru care s-a dispus încredințarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.

(3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidențiază într-un document întocmit în dublu exemplar și semnat de către reprezentantul direcției și de către adoptator/familia adoptatoare, datat și înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul.

(4) În situația în care încredințarea în vederea adopției se dispune la un adoptator/o familie adoptatoare dintr-un alt sector/județ decât cel în care a fost protejat copilul, direcția prevăzută la alin. (3) are obligația ca în termen de 3 zile să transmită documentul prevăzut la alin. (3) direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/ familiei adoptatoare, în vederea luării în evidență și a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluției copilului.

(5) Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare.

(1) Pe întreaga perioadă în care copilul este încredințat în vederea adopției, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a urmări evoluția copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.

(2) Rapoartele bilunare conțin constatările rezultate ca urmare a evaluării relațiilor dintre copil și familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz și de către un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum și propuneri vizând, după caz, menținerea, prelungirea sau revocarea încredințării în vederea adopției.

(3) Responsabilul de caz are obligația de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările și concluziile conținute în cuprinsul rapoartelor bilunare.

(4) Responsabilul de caz ține evidența rapoartelor bilunare, precum și a celui întocmit la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției în dosarul de adopție al fiecărui caz.

(5) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se supun avizării șefului compartimentului de specialitate, iar, în situația în care acestea conțin propuneri care impun sesizarea instanței judecătorești pentru prelungirea sau, după caz, revocarea încredințării în vederea adopției, se supun aprobării conducerii direcției.

(1) În perioada pentru care s-a dispus încredințarea în vederea adopției, specialiștii din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligați să ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viață. În acest scop, se acordă suport și asistență de specialitate care să răspundă nevoilor identificate cu ocazia urmăririi evoluției copilului sau semnalate direct de către adoptator/familia adoptatoare ori, după caz, de către copil.

(2) Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea și consilierea acestuia/acesteia și, după caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităților parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii și părinți.

(3) Cu ocazia fiecărei vizite realizate în scopul urmăririi evoluției copilului încredințat în vederea adopției, responsabilul de caz sau psihologul discută în mod direct și separat cu copilul, reținând și consemnând opinia acestuia, exprimată în funcție de vârsta și gradul său de maturitate, în rapoartele bilunare.

(1) La sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare întocmește un raport final, în care se evidențiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viață, luându-se în considerare constatările și concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în această perioadă.

(2) Raportul final se întocmește de către responsabilul de caz și psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, conține propunerea vizând încuviințarea adopției și se aprobă de către directorul direcției.

(1) În situația în care, în perioada de încredințare în vederea adopției, adoptatorul/familia adoptatoare își schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcții, competența continuării instrumentării procedurilor de adopție revine direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare și copilului se transmite de îndată, în original, direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

(1) În situațiile în care este necesară prelungirea încredințării în vederea adopției, direcția sesizează de îndată instanța judecătorească cu o cerere în acest sens.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanței judecătorești prelungește de drept perioada stabilită inițial pentru încredințarea în vederea adopției cu termenul necesar soluționării acestei cereri.

(1) În situațiile în care se solicită revocarea încredințării în vederea adopției, cererea adresată instanței judecătorești conține și solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil și desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile și obligațiile părintești cu privire la acesta.

(2) La soluționarea cererii, instanța judecătorească are în vedere și activitățile de suport și asistență de specialitate pe care specialiștii direcției le-au propus/asigurat adoptatorului/familiei adoptatoare sau, după caz, copilului.

(3) Dispozițiile prevăzute la art. 72 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizată în mod obligatoriu de către un reprezentant al direcției.

(1) Monitorizarea postadopție se realizează trimestrial de către direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioadă de cel puțin 2 ani de la încuviințarea adopției. Pentru această activitate poate fi desemnat responsabil de caz și psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.

(2) Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadopție are obligația de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemnează evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și adoptator/familia adoptatoare.

(3) În situația în care, în perioada de monitorizare postadopție, responsabilul de caz constată necesitatea asigurării unor activități postadopție, poate colabora în realizarea acestora cu profesioniștii din cadrul organismelor private autorizate în acest sens, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate și al societăților civile profesionale de asistența socială și/sau psihologie care au încheiat convenții cu Oficiul.

(1) În situația în care, în perioada de monitorizare postadopție, adoptatorul/familia adoptatoare își stabilește domiciliul/reședința în raza administrativ-teritorială a altei direcții decât cea care a inițiat procedura de monitorizare, rapoartele trimestriale de monitorizare vor fi întocmite de către direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), direcția care a inițiat monitorizarea postadopție are obligația de a notifica direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință pentru continuarea procedurilor de monitorizare și de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate până la acel moment.

(3) În cazul în care, pe parcursul monitorizării postadopție sau ulterior, sunt necesare informații/documente din dosarul de adopție, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcției care a inițiat procedura de adopție.

(1) Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopție, în condițiile prevăzute de lege. În această situație se întocmește un raport care conține constatările și recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum și motivarea acestei propuneri, care este supus aprobării directorului direcției.

(2) În termen de 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadopție, responsabilul de caz întocmește raportul final de închidere a cazului, care este supus aprobării directorului direcției.

(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) și (2) se transmit Oficiului și, după caz, și direcției care a inițiat monitorizarea postadopție, în situația prevăzută la art. 85 alin. (1), în termen de 5 zile de la aprobarea lor de către directorul direcției.

(1) Dacă adoptatorul/familia adoptatoare împreună cu copilul adoptat urmează să locuiască mai mult de 3 luni pe teritoriul altei țări, monitorizarea postadopție se realizează de către direcția care are în evidență cazul, cu sprijinul Oficiului.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), direcția pune la dispoziția adoptatorului/familiei adoptatoare, la cererea acestuia/acesteia, un document în care se precizează faptul că adopția a fost încuviințată urmând procedura adopției interne și se solicită sprijinul autorităților străine pentru continuarea monitorizării postadopție.

(1) Compartimentul de specialitate realizează activități postadopție și asigură accesul copilului și al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcție de nevoile identificate.

(2) Aceste activități pot fi desfășurate de specialiștii compartimentului de specialitate, de organisme private autorizate în acest sens, precum și de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie care au încheiat convenții cu Oficiul.

(3) Activitățile postadopție se pot realiza la inițiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor și recomandărilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopție, sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv după expirarea perioadei de monitorizare postadopție.

(4) Activitățile postadopție de care beneficiază copilul și/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemnează în dosarul copilului de către responsabilul de caz din compartimentul de specialitate.

(1) Persoanele/Familiile cu reședința obișnuită în străinătate aflate într-una dintre situațiile prevăzute la art. 52 din Legea nr. 273/2004, republicată, pentru a putea adopta internațional un copil a cărui reședință obișnuită este în România, pot formula cerere de adopție, care se înaintează Oficiului, prin intermediul autorității centrale sau al organizației străine acreditate.

(2) Pentru a fi luată în evidența R.N.A. de către Oficiu, cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul național valabil care atestă identitatea și/sau cetățenia solicitantului;

b) declarație autentificată pe propria răspundere a solicitanților că nu sunt decăzuți din drepturile părintești, precum și că nu au copil/copii în sistemul de protecție;

c) actul de căsătorie și acte de naștere, în copie legalizată;

d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;

e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte și, după caz, al soțului care nu se asociază la cererea de adopție;

f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conținând rezultatul evaluării psihiatrice și, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soțului care nu se asociază la cererea de adopție;

g) raport conținând informații cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea și aptitudinea lor de a adopta, situația lor personală, familială, materială și medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România;

h) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;

i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă din statul primitor care garantează că adoptatul poate intra și locui permanent în statul primitor;

j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă existența serviciilor postadopție;

k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluției copilului și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviințarea adopției, prin transmiterea de rapoarte trimestriale;

l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă că adoptatul are față de adoptator și rudele acestuia aceeași situație legală ca aceea a unui copil biologic al adoptatorului, respectiv recunoașterea adopției cu efecte depline în statul primitor;

m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care să evidențieze că adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesară în vederea adopției.

(3) Din cuprinsul documentelor eliberate de autoritățile străine competente, anexate la cererea de adopție, trebuie să rezulte expres numărul de copii, vârsta, după caz, sexul și eventualele nevoi speciale ale copilului la care adoptatorul/familia adoptatoare poate răspunde.

(4) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau în copie legalizată însoțite de traducerea legalizată în limba română.

(5) Toată documentația prevăzută la alin. (2) se transmite și în fotocopie.

(1) În situația în care cererea este însoțită de documentația prevăzută la art. 91 alin. (2) și respectă dispozițiile art. 91 alin. (3)-(5), este luată în evidența R.N.A., iar Oficiul notifică acest aspect autorității centrale sau organizației străine acreditate.

(2) În cazul în care cererea nu este însoțită de toate documentele prevăzute la art. 91 alin. (2), Oficiul notifică, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia, autorității străine competente sau organizației străine acreditate necesitatea completării documentației. În acest caz cererea nu este luată în evidența R.N.A.

(3) În situația în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 3 luni de la înregistrarea cererii, Oficiul informează autoritatea centrală sau organizația străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

(1) În situația copiilor pentru care în evidența R.N.A. există o cerere de adopție internațională din partea unei rude până la gradul al patrulea inclusiv, inițierea potrivirii teoretice se realizează fără a fi necesară împlinirea termenului de 2 ani prevăzut la art. 95, în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne.

(2) În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare care formulează cerere de adopție internațională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, Oficiul verifică existența altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reședința obișnuită în România.

(3) Dacă se constată existența unei solicitări de adopție formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reședința obișnuită în România, Oficiul comunică autorității centrale/organizației străine acreditate imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

(4) În situația în care în evidența R.N.A. nu există date cu privire la rude atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reședința obișnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (2) sunt selectate pentru parcurgerea procedurii de adopție internațională, acestea având prioritate în raport cu alți/alte adoptatori/familii adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate și aflați/aflate în evidența R.N.A.

(1) Oficiul solicită direcției un raport cuprinzând informații cu privire la copil, în care să fie evidențiat istoricul personal și medical, nivelul de dezvoltare a acestuia, particularitățile și, după caz, nevoile speciale, precum și potențialul de recuperare al copilului. În cadrul raportului este precizată și opinia copilului cu privire la adopția internațională, exprimată în funcție de gradul său de maturitate și dezvoltare. Raportul se întocmește avându-se în vedere respectarea principiului confidențialității informațiilor vizând părinții biologici ai copilului.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmește și în cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, este însoțit de fotografii recente ale copilului și se transmite Oficiului în 5 zile de la solicitare.

(1) Pe baza raportului prevăzut la art. 97 alin. (1) și a informațiilor cuprinse în raportul prevăzut la art. 91 alin. (2) lit. g), Oficiul selectează cel mai potrivit/cea mai potrivită adoptator/familie adoptatoare aflat/aflată în evidența R.N.A. care nu este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul și care din punct de vedere teoretic răspunde nevoilor copilului.

(2) În procedura de selecție sunt utilizate următoarele criterii:

a) adopția unui frate sau a unei surori a copilului;

b) adopția unui alt copil din România;

c) vârsta copilului pentru care sunt atestați;

d) numărul copiilor pentru care sunt atestați;

e) sexul copilului pentru care sunt atestați;

f) etnia copilului menționată în cererea de adopție;

g) capacitatea de a răspunde nevoilor unui copil cu probleme de sănătate sau cu cerințe speciale;

h) limba/limbile vorbite de adoptator/familia adoptatoare.

(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. c)-g) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și h) au caracter de ierarhizare și se utilizează în situația în care există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare selectați/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu.

(4) În situația în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (2) sunt selectați/selectate mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidența R.N.A.

(5) Revizuirea criteriilor prevăzute la alin. (2) se realizează prin ordin al președintelui Oficiului.

(1) Ulterior selecției realizate ca urmare a potrivirii teoretice, Oficiul transmite autorității centrale/organizației străine acreditate raportul prevăzut la art. 97 alin. (1) însoțit de traducerea autorizată într-o limbă de circulație internațională. Raportul se transmite însoțit de informații referitoare la statutul de copil adoptabil, precum și de fotografii recente ale acestuia.

(2) Odată cu transmiterea raportului, autoritatea centrală/organizația acreditată este notificată cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată. Totodată sunt solicitate acordul adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecția realizată, precum și acordul autorității centrale pentru continuarea procedurii de adopție.

(3) Notificarea cuprinde și informații privind obligația adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/județul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul relaționării cu copilul.

(4) Termenul prevăzut la alin. (3) se calculează de la data exprimării acordului adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecția realizată.

(1) Acordurile prevăzute la art. 100 alin. (2) se transmit Oficiului într-un termen de 45 de zile de la notificare.

(2) În situația în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau adoptatorul/familia adoptatoare ori autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopție, pentru copil se reia procedura de selecție și potrivire.

(1) După obținerea acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopție sau, după caz, cu privire la selecție, Oficiul notifică, de îndată, direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare și deplasarea acestuia/ acesteia în raza sa administrativ-teritorială în vederea relaționării cu copilul.

(2) Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate, în colaborare cu persoana de referință pentru copil, poate realiza pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcție de vârsta și de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informații cu caracter general cu privire la familie.

(1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligația să se deplaseze și să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul relaționării cu copilul.

(2) În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispozițiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relații personale directe cu copilul, o perioadă de minimum 30 de zile, în ultimul an anterior luării în evidența R.N.A. a cererii de adopție. Existența relațiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.

(1) Anterior întâlnirii dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul direcției. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informații suplimentare din dosarul copilului, precum și elemente de natură a facilita interacțiunea cu copilul, stabilindu-se și calendarul întâlnirilor.

(2) Relaționarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/județul de domiciliu al copilului, prin vizite și întâlniri la locuința copilului, în spații de joacă și recreere, precum și în alte locații stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea și interacțiunea dintre aceștia.

(3) Numărul întâlnirilor dintre copil și adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puțin 4 se vor desfășura în prezența responsabilului de caz și/sau a psihologului.

(4) În situații justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 105 alin. (1) pentru relaționarea dintre copil și adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu maximum 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor și Oficiului.

(5) La finalul perioadei de relaționare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz și psihologul vor întocmi și vor transmite Oficiului în 5 zile un raport cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptator/familia adoptatoare.

(1) După primirea raportului prevăzut la art. 106 alin. (5) și înregistrarea cererii prevăzute la art. 108, Oficiul înaintează de îndată cererea de încuviințare a adopției instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului.

(2) Cererea se transmite însoțită de raportul prevăzut la art. 106 alin. (5), precum și de documentele prevăzute la art. 91 alin. (2).

(1) În cazul adopției internaționale a copilului de către soția părintelui firesc, la cererea de încuviințare a adopției se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică A.D.N.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în situația în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.

(1) În cazul adopției internaționale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopție nu se aplică în situația în care adoptatorul este soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului.

(2) Rapoartele trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopție se păstrează în original de către Oficiu și, la solicitarea direcției, sunt transmise în fotocopie acesteia.

(1) Certificatul prin care se atestă că adopția internațională încuviințată de instanța judecătorească română este conformă cu dispozițiile Convenției de la Haga se eliberează de către Oficiu. Modelul certificatului este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează și în cazul adopției internaționale a copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv.

(1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii însoțite de hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, în exemplar legalizat, cu mențiunea "definitivă și irevocabilă".

(2) Cererea se face personal de către adoptator/familia adoptatoare sau prin persoana împuternicită în acest sens și are anexate copia documentului național valabil care atestă identitatea adoptatorului/familiei adoptatoare ori, după caz, a persoanei împuternicite, precum și documentul care atestă această calitate.

(1) La nivelul Oficiului se înființează un registru special pe suport hârtie, care se completează de un funcționar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al președintelui Oficiului.

(2) În vederea înscrierii în registrul special și pentru eliberarea certificatului prevăzut la art. 114, funcționarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției cu datele aflate în evidența Oficiului.

(3) În registru se înscriu următoarele informații:

a) numele și prenumele copilului înaintea adopției, C.N.P.-ul copilului, data și locul nașterii;

b) numele și prenumele copilului după adopție;

c) sexul copilului;

d) județul/sectorul în care copilul a avut ultimul domiciliu, înainte de adopție;

e) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției: numărul și data pronunțării acesteia, data în care a rămas irevocabilă, instanța judecătorească care a pronunțat hotărârea;

f) numele și prenumele adoptatorului/familiei adoptatoare, statul în care adoptatorii au reședința obișnuită;

g) autoritatea din statul de primire care a eliberat acordul prevăzut de art. 17 lit. c) din Convenția de la Haga;

h) efectele adopției (ruperea legăturii de filiație și rudenie);

i) data eliberării certificatului.

(4) Fiecare filă a registrului se numerotează și se ștampilează cu ștampila instituției și va cuprinde în partea stângă informațiile prevăzute la alin. (3), iar în partea dreaptă certificatul care conține aceleași informații ca și cele înscrise în registru și care se detașează și se predă solicitantului.

(5) La momentul predării, solicitantul va semna de primire în partea stângă a registrului, pe fila corespunzătoare certificatului care a fost predat.

(6) În cazul constatării unor erori materiale cu privire la înregistrările făcute în registru, funcționarul desemnat potrivit art. 116 alin. (1) procedează la anularea filei respective din registru și la completarea unei noi file cu informațiile corecte.

(1) Certificatul se semnează de funcționarul desemnat potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) și de președintele Oficiului.

(2) După întocmirea și eliberarea certificatului se vor face mențiuni și în R.N.A., completându-se cu numărul și data certificatului.