NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2012

NORMĂ Guvernul
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 23 aprilie 2012
Intrat în vigoare
23.04.2012
Forma consolidată din
23.04.2012
Cuprins

de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) părinte firesc, familie extinsă, adoptator, familie adoptatoare și stat primitor - potrivit definițiilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, republicată;

b) manager de caz - profesionistul care asigură coordonarea activităților de asistență socială și protecție specială desfășurate în interesul superior al copilului, având drept scop elaborarea și implementarea planului individualizat de protecție, planului de recuperare pentru copiii cu dizabilități și a planului de reabilitare și/sau reintegrare socială pentru copiii abuzați, neglijați și/sau exploatați;

c) responsabil de caz - asistentul social din cadrul compartimentului de adopții și postadopții desemnat pentru copilul al cărui plan individualizat de protecție are ca finalitate adopția internă, respectiv pentru adoptator/familia adoptatoare;

d) compartiment de specialitate - compartimentul de adopții și postadopții înființat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 329/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activităților în domeniul adopției;

e) autoritate centrală - autoritatea desemnată de către fiecare stat contractant al Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare (Convenția de la Haga), însărcinată cu ducerea la îndeplinire a obligațiilor impuse de această convenție;

f) autoritatea străină competentă - orice autoritate/instituție străină, alta decât cea prevăzută la lit. e), prin intermediul căreia se obțin documente și informații necesare instrumentării cererilor de adopție internațională;

g) organizația străină acreditată - organismul privat acreditat de către statul primitor în conformitate cu legislația acestui stat și autorizat de Oficiul Român pentru Adopții, denumit în continuare Oficiul, să desfășoare activități în domeniul adopției internaționale;

h) organism privat autorizat - persoana juridică română, fără scop patrimonial/lucrativ, legal constituită, autorizată de Oficiu și care a încheiat convenții de colaborare cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, denumite în continuare direcții, să presteze/desfășoare servicii și activități în cadrul procedurii adopției interne;

i) persoane alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie - tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care au conviețuit/conviețuiesc cu copilul, dacă aceștia s-au implicat direct și nemijlocit în îngrijirea și educarea lui, iar copilul a dezvoltat relații de atașament față de ei;

j) persoana de referință pentru copil - persoana cu care copilul este familiarizat, în prezența căreia se simte în securitate și față de care a dezvoltat o relație de încredere.

Articolul 2

(1) Pe parcursul procedurilor de adopție copilul este încurajat și susținut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnată și luată în considerare, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate.

(2) În realizarea tuturor demersurilor care vizează adopția copilului se urmăresc:

a) asigurarea continuității în viața copilului, menținerea relațiilor personale ale acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului lui superior, și păstrarea obiectelor personale semnificative;

b) facilitarea despărțirii copilului de persoanele de referință și asigurarea unei tranziții ușoare în familia adoptatorului.

Articolul 3

Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate este obligat ca pe parcursul procedurilor de adopție să ofere copilului informații și explicații clare și concrete, potrivit vârstei și gradului său de maturitate, referitoare la durata și etapele procesului de adopție. În acest demers, responsabilul de caz este obligat să colaboreze cu persoana/persoanele de referință pentru copil, precum și cu managerul de caz, informându-i cu privire la demersurile derulate în cadrul procedurii.

Articolul 4

(1) În cadrul etapelor de potrivire prevăzute de prezentele norme metodologice, pentru frații aflați în evidența Registrului național pentru adopții, denumit în continuare R.N.A., se urmărește cu prioritate selecția acelor adoptatori/familii adoptatoare care pot să îi adopte împreună.

(2) În cazuri temeinic justificate pot fi selectați/selectate adoptatori/familii adoptatoare care să îi adopte separat, dacă acest lucru răspunde interesului superior al copiilor.

Articolul 5

Adopția poate fi stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecție numai dacă ambii părinți firești ai copilului au minimum vârsta de 14 ani.

Articolul 6

Toate informațiile vizând copilul, părinții firești și familia extinsă a acestuia, precum și familia adoptatoare obținute pe parcursul derulării procedurilor de adopție, precum și pe perioada de monitorizare postadopție se arhivează într-un dosar unic și se păstrează de către direcție pentru o perioadă de minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției.

Capitolul II — Exprimarea consimțământului la adopție ↑ Cuprins

Articolul 7

(1) Direcția asigură persoanelor care își exprimă consimțământul în procedura de adopție informarea și consilierea prealabilă adecvată, prin intermediul compartimentului de specialitate.

(2) Informarea și consilierea copilului cu privire la exprimarea consimțământului se pot realiza și de către organismele private autorizate în situațiile în care copilul beneficiază de o măsură de protecție specială dispusă în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, la un asistent maternal angajat al acestora sau, după caz, la un serviciu rezidențial al organismului privat.

Articolul 8

Consimțământul la adopție nu poate fi exprimat în locul părinților firești/tutorelui de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.

Capitolul III — Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obținerii atestatului în cadrul procedurii adopției interne ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Informarea prealabilă

Articolul 9

(1) Persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa, pentru obținerea informațiilor referitoare la documentația necesară, demersurile și durata procedurilor adopției interne, direcțiilor sau organismelor private autorizate.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vizează:

a) condițiile de fond ale adopției - interdicții la adopție, condiții de vârstă, condițiile exprimării consimțământului;

b) conștientizarea faptului că adopția presupune identificarea de către instituțiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum și eventualele consecințe în situația încercărilor de eludare a procedurilor de adopție;

c) obligațiile ce le revin în cadrul procedurii de adopție, precum și situațiile de retragere/încetare a valabilității atestatului;

d) caracteristicile copiilor adoptabili și modalitatea prin care un copil devine adoptabil în România;

e) etapele procedurii de adopție internă, inclusiv menționarea duratei acestora (evaluarea în vederea obținerii atestatului, potrivirea dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, încredințarea în vederea adopției, încuviințarea adopției, monitorizarea postadopție);

f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare și instituția competentă în soluționarea acestei cereri;

g) indicarea unor surse suplimentare de informare și documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociațiilor de părinți adoptatori și ale altor resurse din comunitate.

(3) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (2) este însoțită în mod obligatoriu de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopție și documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.

(4) Realizarea activității de informare se evidențiază într-un document semnat de solicitant și de persoana care a realizat această activitate și se înmânează solicitantului.

Secțiunea a 2-a — Depunerea cererii de evaluare în vederea obținerii atestatului de adoptator/familie adoptatoare

Articolul 10

(1) Persoana sau familia care solicită evaluarea în vederea eliberării atestatului formulează o cerere scrisă adresată direcției în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază.

(2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcția se va asigura că procedura de informare prealabilă prevăzută la art. 9 a fost îndeplinită. În caz contrar, direcția va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informațiilor și întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activități.

Articolul 11

(1) Cererea privind eliberarea atestatului este însoțită de următoarele documente:

a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de ședere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidență permanentă;

b) declarație autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă și continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absențe temporare care cumulat să depășească 3 luni;

c) copie legalizată de pe certificatul de naștere;

d) copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț/certificatul de divorț, dacă este cazul;

e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință a locuinței;

f) certificatul de cazier judiciar;

g) adeverințe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanților;

h) certificat/adeverință medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate și eventualele boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice;

i) minimum două caracterizări de la ultimul loc de muncă pentru fiecare solicitant;

j) declarația soțului care nu se asociază la cererea de adopție, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;

k) declarație autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanții nu este/sunt decăzut/decăzuți din drepturile părintești, precum și referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecție specială;

l) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuiește solicitantul;

m) certificat/adeverință medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuiește solicitantul, cu menționarea eventualelor boli cronice, însoțit/însoțită de rezultatul evaluării psihiatrice.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f), h), k) și m) se solicită și pentru soțul adoptatorului, în situația în care acesta nu se asociază la cererea de adopție.

(3) Pentru soluționarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente și informații considerate relevante.

Articolul 12

(1) Inițierea procesului de evaluare are loc numai după depunerea actelor prevăzute la art. 11 alin. (1) și, după caz, art. 11 alin. (2), dacă nu au fost identificate interdicții la adopție.

(2) Verificarea documentelor, precum și identificarea eventualelor interdicții la adopție se realizează de către consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate, în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii.

(3) În situația în care se constată existența unei documentații incomplete sau întocmite necorespunzător se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către persoana/familia care a formulat cererea de evaluare, care are obligația să se conformeze acestei solicitări în interiorul termenului prevăzut la alin. (2).

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), direcția informează solicitantul cu privire la inițierea procesului de evaluare și desemnarea asistentului social responsabil de caz și a psihologului, care formează echipa de evaluare. În situația necompletării dosarului ori a identificării unor interdicții la adopție se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării.

(5) Persoana/Familia care nu a fost inclusă în procesul de evaluare poate depune o nouă cerere privind eliberarea atestatului, în condițiile refacerii documentației sau în cazul în care interdicțiile au încetat.

Secțiunea a 3-a — Aspectele generale ale procesului de evaluare

Articolul 13

(1) În cadrul procesului de evaluare se urmăresc, în principal, obținerea și interpretarea unor informații referitoare la istoria și funcționalitatea familiei, credințele, convingerile, obiectivele, atitudinile, realizările, deprinderile de viață, caracteristicile și resursele acesteia. Informațiile solicitate trebuie să fie relevante pentru aprecierea capacității adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde în mod corespunzător nevoilor copilului adoptabil.

(2) Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde următoarele etape:

a) evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz;

b) evaluarea psihologică, realizată de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;

c) pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte, realizată de compartimentul de specialitate sau, după caz, de organismul privat autorizat.

(3) Procesul de evaluare se realizează prin întâlniri și discuții cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestuia/acesteia, cu alte persoane care pot furniza informații relevante, precum și prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregătire. Totodată, în cadrul evaluării sunt analizate și informațiile conținute în documentele existente la dosarul solicitanților.

(4) Evaluarea socială se realizează după un număr de minimum 6 întâlniri, iar evaluarea psihologică după cel puțin 4 întâlniri, în funcție de particularitățile fiecărui caz urmând a se aprecia cu privire la necesitatea realizării unor întâlniri suplimentare.

(5) În cadrul procesului de evaluare, întâlnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atât la domiciliul acestuia/acesteia, cât și la sediul direcției, iar cu celelalte persoane care pot furniza informații relevante pot avea loc, după caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, în comunitate sau la locurile de muncă ale adoptatorului/familiei adoptatoare.

(6) Toate informațiile obținute în urma întâlnirilor se consemnează în note de întâlniri, a căror evidență se păstrează de către membrii echipei de evaluare la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind utilizate în întocmirea raportului final de evaluare.

Articolul 14

Membrii echipei de evaluare au obligația de a informa și de a consilia adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la procedura adopției, oferindu-i suport acestuia/acesteia pe toată durata procedurilor de adopție pentru obținerea unor informații suplimentare relevante.

Articolul 15

Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum și pe durata valabilității atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a informa direcția cu privire la eventualele schimbări intervenite în situația sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare.

Articolul 16

În funcție de particularitățile fiecărui caz, adoptatorul/familia adoptatoare va facilita interacțiunea asistentului social și a psihologului cu membrii familiei extinse.

Articolul 17

(1) În situația în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă intenția de a renunța la demersul de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menționează stadiul evaluării și motivul încetării acesteia.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) conține și propunerea de încetare a procesului de evaluare și este supus avizării șefului compartimentului de specialitate și aprobării directorului direcției, ulterior adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informată în scris asupra încetării evaluării.

(3) Dacă intenția de renunțare la continuarea procedurilor de adopție intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcție o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziția de retragere a atestatului se transmite Oficiului în termen de 5 zile de la emitere.

Articolul 18

Dacă pe parcursul procesului de evaluare membrii echipei de evaluare constată că cel puțin una dintre declarațiile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) și k) nu corespunde realității, procesul de evaluare încetează. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Secțiunea a 4-a — Evaluarea socială

Articolul 19

În cadrul etapei de evaluare socială adoptatorul/familia adoptatoare este informat/informată cu privire la particularitățile calității de părinte adoptator, sub aspect legal, administrativ și sociomedical, rolurile și responsabilitățile adoptatorului/familiei adoptatoare, caracteristicile copiilor adoptabili din raza administrativ-teritorială a direcției, procedura de evaluare și pregătire în vederea obținerii atestatului, precum și modalitățile de realizare a potrivirii.

Articolul 20

(1) Responsabilul de caz stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare data și locul desfășurării primei întâlniri, la care poate participa și psihologul desemnat.

(2) Prima întâlnire are rolul de a sprijini adoptatorul/familia adoptatoare în clarificarea percepției inițiale asupra adopției prin dobândirea unor informații și a unor cunoștințe fundamentate pe experiența în domeniul adopțiilor și pe expertiza științifică.

(3) Cu ocazia acestei întâlniri se completează de către responsabilul de caz fișa de evaluare inițială, fiind consemnate primele informații relevante cu privire la adoptator/familia adoptatoare.

(4) La finalul primei întâlniri se stabilește de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul următoarelor întâlniri din cadrul procedurii de evaluare.

(5) Dacă prima întâlnire are loc la sediul direcției, următoarea se desfășoară în mod obligatoriu la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind realizată de responsabilul de caz împreună cu psihologul. Cu această ocazie, psihologul consemnează în fișa de evaluare psihologică primele informații relevante, urmând a finaliza evaluarea psihologică pe parcursul mai multor întâlniri.

Articolul 21

(1) Completarea și detalierea datelor consemnate în fișa de evaluare inițială se realizează de responsabilul de caz în cadrul următoarelor întâlniri, care au ca scop obținerea de informații privind:

a) adoptatorul/familia adoptatoare;

b) copiii biologici sau, după caz, alți copii aflați/care s-au aflat în îngrijirea solicitanților;

c) alte persoane care locuiesc la același domiciliu;

d) profilul solicitanților;

e) climatul intrafamilial și stilul de viață;

f) capacitatea parentală;

g) motivația adopției;

h) situația economică;

i) experiența și activitatea profesională;

j) spațiul de locuit;

k) familia extinsă;

l) resursele comunitare/rețeaua de sprijin.

(2) Formularul conținând informațiile detaliate ce se analizează și se includ în ancheta socială și care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 22

(1) La finalul evaluării sociale se întocmește ancheta socială, care va conține observațiile și concluziile responsabilului de caz ca urmare a analizării tuturor informațiilor obținute cu ocazia evaluării sociale, precizarea punctelor tari și slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, precum și propunerea vizând soluționarea cererii de eliberare a atestatului.

(2) Toate documentele care susțin elementele consemnate în ancheta socială se păstrează la dosarul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare.

Secțiunea a 5-a — Evaluarea psihologică

Articolul 23

(1) Evaluarea psihologică cuprinde observația și interviul, având scopul determinării profilului psihologic al adoptatorului/familiei adoptatoare și al evaluării capacităților parentale. Pe parcursul evaluării pot fi utilizate și teste psihologice în vederea realizării profilului personalității adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) Psihologul utilizează teste psihologice și în situația în care observă indicii cu privire la existența anumitor tulburări psihice sau în situația în care persoana evaluată nu înțelege întrebările care îi sunt adresate.

Articolul 24

(1) Evaluarea psihologică se realizează la sediul direcției, individual și în cuplu, una dintre cele 4 întâlniri obligatorii fiind destinată consilierii adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea asumării în cunoștință de cauză a rolului de părinte.

(2) Întâlnirile se desfășoară într-un spațiu special amenajat, destinat activităților derulate de psiholog, care trebuie să asigure intimitatea și siguranța adoptatorului/familiei adoptatoare. Durata unei întâlniri pentru evaluare/consiliere este de 45-50 de minute.

Articolul 25

(1) Evaluarea psihologică vizează următoarele aspecte:

a) anamneza persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal;

b) istoria maritală și relația de cuplu;

c) relația cu propriii părinți și cu alte persoane relevante;

d) stilul de viață al familiei;

e) motivația de a adopta;

f) așteptările în legătură cu adopția;

g) capacitățile parentale.

(2) Formularul conținând informațiile detaliate ce se analizează și se includ în fișa de evaluare psihologică și care vizează aspectele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Oficiului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 26

(1) Pe parcursul întregului proces de evaluare psihologică se urmărește cu prioritate existența capacităților parentale ale solicitanților, identificarea împreună cu aceștia a resurselor existente pentru dezvoltarea unor capacități parentale și consilierea în vederea dobândirii/dezvoltării acestora.

(2) Psihologul are obligația de a urmări evoluția solicitanților din punctul de vedere al dezvoltării capacităților parentale, prin participarea la sesiunile de pregătire sau prin informațiile obținute de la specialistul care susține sesiunile de pregătire.

Articolul 27

Rezultatele evaluării psihologice și recomandările psihologului din cadrul compartimentului de specialitate sunt consemnate în fișa de evaluare psihologică, care va conține și propunerea vizând soluționarea cererii de eliberare a atestatului.

Secțiunea a 6-a — Pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte

Articolul 28

(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfășoară prin organizarea de întâlniri în grup și este destinată evaluării și dezvoltării capacității acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat.

(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) constă în furnizarea de informații vizând motivele instituționalizării și efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburări reactive de atașament, modalitățile de interacțiune, atitudinea nediscriminatorie și acceptarea identității și istoriei copilului, dreptul persoanei adoptate de a-și cunoaște originile, precum și acceptarea diferenței dintre copilul "ideal" și copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu adoptatorul/familia adoptatoare.

(3) Pe parcursul acestei etape se evaluează sentimentele și capacitățile parentale ale adoptatorului/familiei adoptatoare, propria copilărie, înțelegerea nevoilor copilului și a dezvoltării acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale și a modificărilor din stilul de viață al familiei, apărute odată cu adopția copilului, modul în care solicitanții înțeleg să informeze copilul că este adoptat.

Articolul 29

(1) Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfășoară pe parcursul a 3 sesiuni organizate la un interval de minimum 5 zile.

(2) În cazul familiei adoptatoare, participarea ambilor soți este obligatorie la toate sesiunile de pregătire.

(3) Sesiunile de pregătire sunt organizate la sediul direcției sau, după caz, la sediul organismului privat autorizat, în săli de curs corespunzătoare, cu participarea a minimum 3 familii/ 6 persoane și maximum 8 familii/16 persoane. Calendarul sesiunilor de pregătire este stabilit de comun acord cu participanții, durata minimă a fiecărei sesiuni fiind de 4 ore.

(4) Susținerea sesiunilor de pregătire este realizată de 1 sau 2 specialiști, asistent social/psiholog, angajați ai compartimentului de specialitate sau, după caz, ai organismului privat autorizat.

(5) Metodele utilizate în cadrul sesiunilor de pregătire pot fi, după caz, prezentarea, dezbaterea, demonstrația, exerciții în grupuri mici, discuții de grup, studii de caz, jocuri de rol.

(6) La finalul fiecărei sesiuni, asistentul social/psihologul este obligat să completeze o fișă de observație pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.

Articolul 30

(1) Sesiunile de pregătire vizează următoarele aspecte:

a) caracteristicile copilului adoptabil;

b) sterilitatea/infertilitatea;

c) implicațiile relației cu propriii părinți;

d) capacitatea de relaționare și de comunicare cu ceilalți;

e) capacitatea de a gestiona diferențele de opinie, conflictele, dezacordurile;

f) capacitatea de a se adapta la situații noi;

g) capacitatea cuplului de a funcționa în echipa parentală;

h) motivația pentru adopție;

i) etapele dezvoltării copilului;

j) reprezentările despre familia biologică a copilului adoptabil și motivele abandonului;

k) rolul parental;

l) așteptările adoptatorului/familiei adoptatoare față de copilul pe care ar dori să îl adopte;

m) informarea copilului cu privire la adopția sa;

n) identitatea și originile adoptatului.

(2) Documentul privind tematica fiecărei sesiuni de pregătire este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

Secțiunea a 7-a — Raportul final de evaluare și procedura de contestare

Articolul 31

(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacității de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) Raportul final conține sinteza informațiilor psihosociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate îndeplini adecvat rolul de părinte și recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului.

Articolul 32

(1) Raportul final se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobarea acestuia de către directorul direcției. Dovada comunicării raportului este păstrată la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2) În cazul în care raportul final conține recomandarea de eliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, directorul direcției emite dispoziția privind eliberarea atestatului după expirarea termenului pentru formularea contestației.

(3) În cazul în care raportul final conține recomandarea de neeliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopție, acesta poate fi contestat la direcția care a realizat evaluarea în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

(4) Dispoziția se comunică solicitantului în termen de 5 zile de la emitere.

Articolul 33

Se asimilează unui rezultat nefavorabil al evaluării și se supun acelorași dispoziții care vizează contestarea raportului final de evaluare și situațiile în care, deși raportul final conține recomandarea de eliberare a atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare nu este de acord cu grupa de vârstă sau, după caz, cu numărul de copii pentru care se propune eliberarea atestatului.

Articolul 34

(1) Dacă în termenul prevăzut la art. 32 alin. (3) adoptatorul/familia adoptatoare formulează contestație la raportul final de evaluare, directorul direcției nu poate emite dispoziția până la soluționarea contestației de către Oficiu.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la art. 33.

Articolul 35

(1) Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei la Oficiu, iar rezultatul soluționării acesteia și, după caz, propunerea formulată se comunică direcției și contestatarului.

(2) Rezultatul soluționării contestației și documentele elaborate în procedura contestației fac parte integrantă din dosarul solicitantului/solicitanților.

Articolul 36

În situația în care apreciază contestația ca fiind întemeiată, Oficiul poate propune direcției următoarele:

a) completarea procesului de evaluare cu noi informații sau cu documente relevante;

b) realizarea unei noi evaluări sociale și/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale care au încheiat convenții cu Oficiul;

c) eliberarea atestatului în situațiile în care se constată că sunt îndeplinite condițiile legale de eliberare a acestuia iar propunerea cuprinsă în raportul final de evaluare este în mod vădit netemeinică sau nelegală.

Articolul 37

(1) În situația în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. a) și direcția își însușește această propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligați să efectueze demersurile necesare pentru completarea informațiilor/documentelor solicitate de Oficiu în termen de 15 zile de la comunicarea propunerii.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) responsabilul de caz informează contestatarul cu privire la demersurile concrete ce urmează a fi realizate pentru completarea procesului de evaluare.

(3) Concluziile și recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menține sau se pot modifica în funcție de rezultatul obținut ca urmare a analizei noilor informații/documente, directorul direcției urmând a emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât și Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.

Articolul 38

(1) În cazul în care Oficiul formulează propunerea prevăzută la art. 36 lit. b), acesta comunică direcției în mod obligatoriu lista cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăților civile profesionale cu care a încheiat convenții de colaborare.

(2) În situația în care direcția își însușește propunerea Oficiului prevăzută la alin. (1), în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia informează contestatarul cu privire la necesitatea selectării și contactării unui cabinet/unei societăți din lista transmisă de Oficiu.

(3) Contestatarul are la dispoziție un termen de 15 zile de la data informării pentru a încheia un contract de prestări de servicii cu un cabinet/o societate din cadrul listei.

Articolul 39

(1) În situația în care recomandarea Oficiului vizează realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai acele aspecte care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului.

(2) În cazul evaluării psihologice, noua evaluare va avea în vedere toate aspectele prevăzute la art. 25 alin. (1).

Articolul 40

(1) Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăși 30 de zile de la data încheierii contractului prevăzut la art. 38 alin. (3).

(2) La cererea motivată a cabinetului/societății profesionale, direcția poate pune la dispoziția acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.

(3) În termenul prevăzut de alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale și/sau psihologice se consemnează într-un raport și se transmite contestatarului și direcției. Raportul comunicat direcției este însoțit de documentația întocmită în cadrul evaluării.

(4) După înregistrarea raportului la direcție și în baza analizei acestuia directorul emite dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului, precizând în cuprinsul acesteia dacă dispoziția emisă se bazează exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare întocmit de direcție sau dacă au fost luate în considerare și elementele rezultate din raportul prevăzut la alin. (3).

(5) Dispoziția de eliberare/neeliberare a atestatului se comunică atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât și Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.

Articolul 41

Dispoziția privind neeliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte poate fi atacată în termen de 15 zile de la data comunicării la instanța competentă în materia adopției în a cărei rază teritorială este situat domiciliul adoptatorului.

Capitolul IV — Stabilirea adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție ↑ Cuprins

Articolul 42

(1) Stabilirea finalității planului individualizat de protecție este în competența managerului de caz desemnat potrivit prevederilor Ordinului secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului.

(2) Anterior stabilirii adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție, managerul de caz trebuie să se asigure că în cazul fiecărui copil pentru care s-a stabilit, în condițiile Legii nr. 272/2004, cu modificările ulterioare, o măsură de protecție specială au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la părinții săi firești, precum și pentru integrarea copilului în familia extinsă.

Articolul 43

În evaluarea potențialului de reintegrare a copilului la părinții săi firești, managerul de caz asigură efectuarea cel puțin a următoarelor demersuri:

a) reevaluarea situației care a determinat stabilirea unei măsuri de protecție specială;

b) verificarea existenței certificatului de naștere sau, după caz, a actului de identitate al copilului și inițierea demersurilor necesare pentru întocmirea acestuia în situația în care se constată inexistența lor;

c) identificarea și găsirea părinților copilului;

d) acordarea de consiliere și sprijin părintelui în vederea stabilirii filiației copilului față de acesta;

e) evaluarea situației socioeconomice și morale a părinților;

f) consilierea părinților și informarea acestora asupra existenței la nivel local a serviciilor de suport, precum și asupra posibilităților de sprijin financiar sau material;

g) informarea periodică a părinților asupra locului unde se execută măsura de protecție specială, asupra modalităților în care pot menține relațiile personale cu copilul, precum și asupra demersurilor concrete pe care aceștia trebuie să le realizeze în vederea reintegrării copilului; acordarea de sprijin părinților în realizarea acestor demersuri; organizarea și facilitarea de întâlniri între copil și părinți;

h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația în care aceștia au fost decăzuți din exercițiul drepturilor părintești.

Articolul 44

(1) Demersurile care vizează integrarea copilului în familia extinsă sunt cel puțin următoarele:

a) identificarea și găsirea rudelor firești ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv;

b) evaluarea situației socioeconomice și morale a rudelor;

c) consilierea rudelor asupra posibilităților de a asigura creșterea și îngrijirea copilului și informarea acestora asupra existenței la nivel local a serviciilor de suport, precum și asupra posibilităților de sprijin financiar sau material;

d) informarea rudelor asupra locului unde se execută măsura de protecție specială a copilului, asupra modalităților în care se pot menține relații personale cu acesta, precum și cu privire la demersurile pe care trebuie să le realizeze în vederea integrării;

e) organizarea și facilitarea de întâlniri între copil și rude;

f) solicitarea adresată fiecărei rude care a împlinit vârsta majoratului de a-și exprima opinia cu privire la disponibilitatea de a lua spre creștere și îngrijire proprie copilul; dacă ruda nu dorește a lua spre creștere și îngrijire proprie copilul, managerul de caz o informează asupra posibilității de a declara în scris acest lucru, precum și asupra termenului în care poate fi retrasă declarația.

(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) vizează rudele copilului care au putut fi găsite în urma demersurilor realizate de direcție.

Articolul 45

În vederea atestării efectuării demersurilor menționate la art. 43 și 44 se întocmesc și se păstrează următoarele documente:

a) documentele întocmite ca urmare a evaluării/reevaluării situației socioeconomice și morale a părinților și rudelor care au putut fi găsite;

b) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea și găsirea părinților și rudelor copilului, cum ar fi: corespondența purtată cu părinții sau, după caz, rudele copilului, adrese în atenția serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și/sau organelor de poliție, primăriei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul, genograma familiei, rapoartele de anchetă socială privind părinții și rudele, declarații ale altor persoane sau alte documente în acest sens;

c) notificările transmise părinților și rudelor cu privire la locul unde se execută măsura de protecție specială a copilului, la modul în care pot menține relații personale cu acesta și la responsabilitățile ce le revin în implementarea planului individualizat de protecție;

d) documentele întocmite cu privire la modul de menținere a relațiilor personale dintre copil și părinții sau, după caz, rudele sale, precum și cele referitoare la calitatea acestor relații;

e) documentele care atestă monitorizarea planului individualizat de protecție și modul în care părinții sau, după caz, rudele au colaborat în realizarea sarcinilor care le reveneau în implementarea acestui plan;

f) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii părinților și rudelor copilului în vederea reintegrării/integrării copilului, din care să reiasă și informarea acestora cu privire la termenele/situațiile în care copilul poate deveni adoptabil;

g) documentele care consemnează opinia rudelor copilului cu privire la aspectele menționate la art. 44 alin. (1) lit. f) și, după caz, declarația rudei că nu dorește să ia spre creștere și îngrijire proprie copilul.

Articolul 46

(1) Adopția este stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecție dacă ulterior trecerii unei perioade de un an de la data instituirii măsurii de protecție specială părinții firești și/sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale copilului nu au putut fi găsite ori nu colaborează cu autoritățile pentru realizarea demersurilor de reintegrare/integrare. Termenul de un an se calculează de la data instituirii primei măsuri de protecție specială cu privire la copil.

(2) Dispozițiile alin. (1) teza a doua se aplică în mod corespunzător și în situația copiilor pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea inclusiv.

Articolul 47

(1) De asemenea, adopția este stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecție și în situația în care, după instituirea măsurii de protecție specială, părinții și rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului. În această situație, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție se stabilește în termen de 5 zile de la expirarea termenului de 60 de zile prevăzut de Legea nr. 273/2004, republicată, pentru retragerea ultimei declarații înregistrate.

(2) Declarațiile prevăzute la alin. (1) pot fi înregistrate și la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială locuiesc părinții sau rudele copilului, urmând ca acestea să fie transmise direcției care a instituit măsura de protecție, în vederea informării managerului de caz al copilului, în termen de 5 zile de la înregistrare.

Articolul 48

În cazul copilului a cărui naștere a fost înregistrată din părinți necunoscuți, managerul de caz stabilește adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție în termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de naștere.

Articolul 49

(1) În cazul copilului care a împlinit 14 ani, este stabilită adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție dacă există acordul expres al acestuia și managerul de caz apreciază că interesul copilului justifică deschiderea procedurii de adopție internă.

(2) Acordul prevăzut la alin. (1) este exprimat în scris, numai după informarea corespunzătoare a copilului.

Articolul 50

Dispozițiile art. 42-49 nu se aplică în situația adopției copilului pentru care a fost instituită tutela și nici în situația adopției copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv.

Capitolul V — Deschiderea procedurii adopției interne ↑ Cuprins

Articolul 51

(1) Dosarul copilului pentru care a fost stabilită adopția internă ca finalitate a planului individualizat de protecție este transmis de către managerul de caz, în copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, în termen de 5 zile de la stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție.

(2) Compartimentul de specialitate ia în evidență cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. Acesta este obligat să furnizeze copilului, potrivit vârstei și gradului său de maturitate, informații cu privire la demersurile ce urmează a fi realizate în vederea adopției sale.

(3) Responsabilul de caz în colaborare cu managerul de caz se asigură că specialiștii din centrul de plasament sau, după caz, asistentul maternal ori persoana/familia la care copilul se află în îngrijire sunt informați cu privire la inițierea procedurilor de adopție.

(4) Consilierul juridic împreună cu un alt specialist din cadrul compartimentului de specialitate asigură, în vederea exprimării consimțământului, consilierea părinților firești/tutorelui și, după caz, a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani și întocmește în acest sens rapoarte de consiliere a acestora.

(5) În cazul în care activitatea de consiliere a copilului în vederea exprimării consimțământului este realizată de un organism privat autorizat, raportul vizând realizarea acestei activități este întocmit de specialiștii acestui organism și transmis compartimentului de specialitate.

Articolul 52

În termen de 30 de zile de la luarea în evidență a dosarului, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate întocmește acțiunea, iar direcția sesizează instanța judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopției interne.

Articolul 53

(1) În situația copilului pentru care a fost instituită tutela, acțiunea de deschidere a procedurii adopției interne este promovată de către direcția în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care să rezulte dacă acest demers răspunde interesului superior al copilului.

(2) Solicitarea tutorelui este instrumentată de compartimentul de specialitate, fiind desemnat pentru copil un responsabil de caz. Acesta identifică elementele necesare în măsură să susțină că adopția răspunde interesului superior al copilului și întocmește un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopției interne.

Articolul 54

La cererea privind deschiderea procedurii adopției interne se anexează, după caz, următoarele documente:

a) certificatul de naștere al copilului, în copie;

b) documentul prin care a fost instituit/instituită plasamentul/tutela copilului;

c) planul individualizat de protecție având ca finalitate adopția;

d) documentele prevăzute la art. 45 lit. b)-d);

e) declarația părinților sau rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi găsite din care să reiasă că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului;

f) acordul scris al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimat pentru stabilirea adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție;

g) solicitarea tutorelui și raportul prevăzut la art. 53 alin. (2);

h) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în vederea exprimării consimțământului;

i) raportul de consiliere a părinților firești în vederea exprimării consimțământului;

j) orice alte documente relevante în susținerea cererii de deschidere a procedurii adopției interne.

Articolul 55

Dispozițiile art. 51-54 nu se aplică în situația adopției copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv.

Capitolul VI — Potrivirea teoretică și practică în cadrul procedurii adopției interne ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Potrivirea teoretică la nivelul Oficiului

Articolul 56

(1) Procesul de potrivire constă în identificarea și selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare măsură nevoilor copilului.

(2) În procesul de potrivire sunt incluși copiii pentru care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne și adoptatorul/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în România care deține atestat valabil, înregistrat/înregistrată în R.N.A.

Articolul 57

(1) În vederea inițierii de către Oficiu a procedurii de potrivire teoretică, direcția este obligată să transmită acestuia informațiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestați/atestate, cât și cu privire la copiii pentru care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) se transmit odată cu comunicarea atestatului, respectiv a hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne, prin completarea fișelor-cadru al căror model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(3) În cazul copiilor care sunt frați, documentele prevăzute la alin. (2) se transmit însoțite și de raportul vizând propunerea inițierii demersurilor de potrivire separată a fraților, în situațiile în care această propunere se justifică.

Articolul 58

(1) Oficiul introduce în R.N.A. informațiile prevăzute la art. 57 și selectează, în baza criteriilor de potrivire teoretică, un număr de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare ce urmează a fi incluși/incluse în lista care se transmite direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, în vederea continuării procedurii de potrivire teoretică.

(2) În lista prevăzută la alin. (1) nu se includ adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestată cu reședința obișnuită în România care și-a exprimat intenția de a adopta internațional un copil cu reședința obișnuită în străinătate. Cererea și documentația depuse de aceste persoane se transmit statului de origine al copilului, potrivit legislației acestui stat.

Articolul 59

(1) În procedura de selecție prevăzută la art. 58, Oficiul include în listă, cu prioritate, următoarele persoane, care vor fi evidențiate în primele poziții ale acesteia:

a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;

b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie o perioadă de minimum 6 luni;

c) persoanele/familiile care au adoptat frați ai copilului.

(2) Lista prevăzută la art. 58 alin. (1) se completează selectându-se din evidența R.N.A. și alți/alte adoptatori/familii adoptatoare, prin aplicarea criteriilor de potrivire teoretică la nivelul Oficiului, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cadrul listei, adoptatorii/familiile adoptatoare prevăzuți/prevăzute la alin. (2) se ierarhizează în funcție de criteriul proximității în raport cu domiciliul copilului și ulterior în funcție de vechimea atestatului. În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată și atestatul nu și-a produs efectele, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziții de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirării atestatului și data emiterii noii dispoziții de atestare.

(4) Oficiul are obligația de a transmite lista prevăzută la art. 58 în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne.

Secțiunea a 2-a — Potrivirea teoretică la nivelul direcției

Articolul 60

(1) În urma transmiterii listei de către Oficiu, responsabilul de caz al copilului și psihologul din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligați să continue potrivirea inițiată de Oficiu, pe baza criteriilor de potrivire teoretică de la nivelul direcției, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În procedura de potrivire teoretică la nivelul direcției se analizează informațiile referitoare la copil, la părinții firești/familia extinsă și la adoptator/familia adoptatoare, după cum urmează:

a) informații referitoare la copil: vârsta, sexul, naționalitatea, etnia, rasa, trăsăturile de personalitate, religia, relațiile cu alți copii și persoane adulte, frații acestuia, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trăiește, programul zilnic, opinia cu privire la adopție, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate, atașamentul față de persoane semnificative din viața acestuia;

b) informații referitoare la părinții firești/familia extinsă: vârsta, personalitatea, ocupația, nivelul de educație, religia, istoricul marital, naționalitatea, etnia, rasa, istoricul medical, dependențe, modul de relaționare cu copilul;

c) informații referitoare la adoptator/familia adoptatoare: vârsta, trăsăturile de personalitate, ocupația, preferințele, aptitudinile parentale, interesele, educația, rasa, naționalitatea, etnia, religia, istoricul marital, așteptările în legătură cu vârsta, sexul și situația psihosociomedicală a copilului, stilul de viață, alți copii în cadrul familiei.

(3) În urma analizării informațiilor prevăzute la alin. (2), precum și a altor informații relevante cu privire la copil sau, după caz, la adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului completează fișa sintetică de potrivire teoretică. Modelul-cadru al fișei este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(4) În situația în care copilul beneficiază de o măsură de protecție specială dispusă la un asistent maternal angajat al unui organism privat autorizat sau, după caz, la un serviciu rezidențial al acestuia, completarea fișei prevăzute la alin. (3) se realizează și cu participarea asistentului social/psihologului din cadrul organismului privat autorizat.

Articolul 61

(1) Responsabilul de caz al copilului și psihologul colaborează cu responsabilul sau, după caz, responsabilii de caz al/ai adoptatorilor/familiilor adoptatoare și selectează din lista transmisă de Oficiu 3 adoptatori/familii adoptatoare care vor fi incluși/incluse în fișa sintetică de potrivire teoretică.

(2) În selecția celor 3 adoptatori/familii adoptatoare sunt incluse cu prioritate persoanele prevăzute la art. 59 alin. (1). Pentru completarea numărului de adoptatori/familii adoptatoare se aplică unul sau mai multe criterii de potrivire teoretică utilizate la nivelul direcției, dacă responsabilul de caz apreciază că pentru copilul în cauză sunt esențiale anumite criterii din fișa sintetică de potrivire teoretică.

(3) Dacă responsabilul de caz stabilește că anumite criterii de potrivire de la nivelul direcției sunt esențiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecție și potrivire vor fi incluși numai adoptatorii care răspund acestor criterii.

(4) În situația în care adoptatorilor/familiilor adoptatoare din lista transmisă de Oficiu nu le sunt aplicabile dispozițiile alin. (2), selecția celor 3 adoptatori/familii adoptatoare se realizează aplicându-se criteriile de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).

Articolul 62

(1) În urma completării fișei sintetice, responsabilul de caz al copilului realizează o ierarhizare a adoptatorilor/familiilor adoptatoare în funcție de capacitatea acestora de a îndeplini criteriile de potrivire teoretică. Procedura de potrivire practică este inițiată cu acel/acea adoptator/familie adoptatoare care îndeplinește în cea mai mare măsura criteriile de potrivire teoretică.

(2) În situația în care există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare care îndeplinesc în aceeași măsură criteriile de potrivire teoretică, parcurgerea etapei de potrivire practică se inițiază cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată în urma aplicării criteriilor de ierarhizare prevăzute la art. 59 alin. (3).

Secțiunea a 3-a — Potrivirea practică

Articolul 63

(1) Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare și a altor persoane de referință pentru copil și organizarea de întâlniri între copil și adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora.

(2) În vederea facilitării procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaborează cu managerul de caz al acestuia, precum și, după caz, cu asistentul social/psihologul din cadrul organismului privat autorizat, în situația în care copilul beneficiază de o măsură de protecție specială dispusă la un asistent maternal angajat al acestuia sau la un serviciu rezidențial al unui organism privat autorizat. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creșterea și îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată.

(3) În cadrul procedurii de potrivire practică, pentru adoptator/familia adoptatoare se urmăresc:

a) sprijinirea în vederea întâlnirii cu copilul, furnizarea unor informații cu privire la caracteristicile, nevoile și istoria acestuia și consilierea referitor la atitudinea și comportamentul adecvate în raport cu copilul;

b) oferirea suportului necesar pentru a putea depăși/clarifica eventualele îngrijorări în ceea ce privește copilul.

Articolul 64

(1) Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile și caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se și fotografii recente ale copilului.

(2) Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează și se motivează în scris.

Articolul 65

Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabilește împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia și cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.

Articolul 66

(1) Prima întâlnire are loc în mediul de viață al copilului, fără a i se aduce la cunoștință scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referință.

(2) În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare își exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.

(3) În termen de două zile de la exprimarea opiniei prevăzute la alin. (2), cei 2 responsabili de caz întocmesc un raport comun în care propun continuarea potrivirii practice sau menționează necesitatea reluării procedurii de potrivire. Reluarea procedurii de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare se propune de către responsabilul de caz al copilului.

(4) În situația în care se propune continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului notifică de îndată Oficiului cu privire la acest aspect.

Articolul 67

(1) În situația în care se decide continuarea procedurii de potrivire practică, persoanele prevăzute la art. 65 stabilesc de comun acord programul și modul de desfășurare a următoarelor întâlniri, precum și participanții la întâlniri. Psihologul participă la cel puțin una dintre întâlnirile stabilite.

(2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare și pot fi realizate atât în mediul de viață al copilului, cât și în afara acestuia.

(3) Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilității dintre copil și adoptator/familia adoptatoare se stabilește de către cei 2 responsabili de caz, în funcție de particularitățile și evoluția cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.

(4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului și cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire, al cărui model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

Articolul 68

(1) Dacă pe parcursul potrivirii practice specialiștii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire încetează, urmând a se relua procedura de potrivire cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare care răspunde în cea mai mare măsură criteriilor de potrivire teoretică, potrivit prevederilor art. 62.

(2) Responsabilul de caz al copilului are obligația de a notifica de îndată Oficiul cu privire la încetarea procesului de potrivire practică.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat să consemneze motivul/motivele care au determinat încetarea potrivirii practice. Motivele care determină încetarea potrivirii practice urmează a fi analizate de cei 2 responsabili de caz și, dacă se apreciază că acestea sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practică, pentru a preveni apariția unei situații similare.

(4) Momentul reluării procedurii de potrivire a copilului este stabilit de responsabilul de caz al acestuia în funcție de situația și de particularitățile copilului, dar nu mai târziu de 3 luni de la momentul încetării potrivirii anterioare.

Articolul 69

(1) În situația în care nu se poate finaliza potrivirea practică dintre copil și primii/primele 3 adoptatori/familii adoptatoare selectați/selectate din lista transmisă de Oficiu, direcția are obligația de a relua procedura de potrivire, până la epuizarea tuturor adoptatorilor/familiilor adoptatoare cuprinse în această listă.

(2) Dacă nu se poate finaliza potrivirea practică cu niciunul/niciuna dintre adoptatorii/familiile adoptatoare cuprinși/cuprinse în lista transmisă de Oficiu, direcția are obligația de a notifica acest lucru Oficiului și de a solicita o nouă listă.

Articolul 70

(1) În situația în care în evidența R.N.A. nu sunt identificați/identificate adoptatori/familii adoptatoare potriviți/ potrivite din punct de vedere teoretic pentru copil, direcția este obligată să solicite trimestrial Oficiului reluarea demersurilor de potrivire teoretică și transmiterea unor noi liste cu adoptatori/familii adoptatoare.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se calculează de la data înregistrării la direcție a răspunsului negativ al Oficiului cu privire la solicitarea listei.

Capitolul VII — Încredințarea în vederea adopției în cadrul procedurii adopției interne ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Aspecte generale

Articolul 71

(1) În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizează instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.

(2) Odată cu cererea de încredințare în vederea adopției, direcția solicită instanței să se pronunțe și cu privire la revocarea măsurii de protecție specială.

(3) La cererea de încredințare în vederea adopției se anexează documentele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d), f), h), l) și m), precum și următoarele:

a) certificatul de naștere al copilului, în copie;

b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cărui evidență se află;

c) hotărârea judecătorească irevocabilă privind deschiderea procedurii adopției interne;

d) lista prevăzută la art. 58 alin. (1), transmisă de Oficiu direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, pe baza căreia a fost selectat/selectată adoptatorul/familia adoptatoare;

e) raportul de potrivire, conținând propunerea de sesizare a instanței judecătorești pentru încredințarea copilului în vederea adopției;

f) dispoziția și atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte;

g) orice alte documente relevante în susținerea cererii de încredințare în vederea adopției.

Articolul 72

(1) Executarea hotărârii judecătorești prin care să admis cererea de încredințare în vederea adopției se face în baza unui certificat de grefă.

(2) Termenul pentru care s-a dispus încredințarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.

(3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidențiază într-un document întocmit în dublu exemplar și semnat de către reprezentantul direcției și de către adoptator/familia adoptatoare, datat și înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul.

(4) În situația în care încredințarea în vederea adopției se dispune la un adoptator/o familie adoptatoare dintr-un alt sector/județ decât cel în care a fost protejat copilul, direcția prevăzută la alin. (3) are obligația ca în termen de 3 zile să transmită documentul prevăzut la alin. (3) direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/ familiei adoptatoare, în vederea luării în evidență și a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluției copilului.

(5) Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare.

Secțiunea a 2-a — Urmărirea evoluției copilului pe perioada încredințării în vederea adopției

Articolul 73

Urmărirea evoluției copilului încredințat în vederea adopției și a relațiilor dintre acesta și adoptator/familia adoptatoare se realizează în mediul de viață al copilului, prima vizită în acest scop având loc în prima săptămână de la mutarea efectivă a copilului la adoptator/familia adoptatoare.

Articolul 74

(1) Pe întreaga perioadă în care copilul este încredințat în vederea adopției, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare are obligația de a urmări evoluția copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.

(2) Rapoartele bilunare conțin constatările rezultate ca urmare a evaluării relațiilor dintre copil și familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz și de către un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum și propuneri vizând, după caz, menținerea, prelungirea sau revocarea încredințării în vederea adopției.

(3) Responsabilul de caz are obligația de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările și concluziile conținute în cuprinsul rapoartelor bilunare.

(4) Responsabilul de caz ține evidența rapoartelor bilunare, precum și a celui întocmit la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției în dosarul de adopție al fiecărui caz.

(5) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se supun avizării șefului compartimentului de specialitate, iar, în situația în care acestea conțin propuneri care impun sesizarea instanței judecătorești pentru prelungirea sau, după caz, revocarea încredințării în vederea adopției, se supun aprobării conducerii direcției.

Articolul 75

(1) În perioada pentru care s-a dispus încredințarea în vederea adopției, specialiștii din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligați să ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viață. În acest scop, se acordă suport și asistență de specialitate care să răspundă nevoilor identificate cu ocazia urmăririi evoluției copilului sau semnalate direct de către adoptator/familia adoptatoare ori, după caz, de către copil.

(2) Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea și consilierea acestuia/acesteia și, după caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităților parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii și părinți.

(3) Cu ocazia fiecărei vizite realizate în scopul urmăririi evoluției copilului încredințat în vederea adopției, responsabilul de caz sau psihologul discută în mod direct și separat cu copilul, reținând și consemnând opinia acestuia, exprimată în funcție de vârsta și gradul său de maturitate, în rapoartele bilunare.

Articolul 76

(1) La sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare întocmește un raport final, în care se evidențiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viață, luându-se în considerare constatările și concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în această perioadă.

(2) Raportul final se întocmește de către responsabilul de caz și psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, conține propunerea vizând încuviințarea adopției și se aprobă de către directorul direcției.

Articolul 77

(1) În situația în care, în perioada de încredințare în vederea adopției, adoptatorul/familia adoptatoare își schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcții, competența continuării instrumentării procedurilor de adopție revine direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare și copilului se transmite de îndată, în original, direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu.

Secțiunea a 3-a — Prelungirea și revocarea încredințării în vederea adopției

Articolul 78

(1) În situațiile în care este necesară prelungirea încredințării în vederea adopției, direcția sesizează de îndată instanța judecătorească cu o cerere în acest sens.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanței judecătorești prelungește de drept perioada stabilită inițial pentru încredințarea în vederea adopției cu termenul necesar soluționării acestei cereri.

Articolul 79

(1) În situațiile în care se solicită revocarea încredințării în vederea adopției, cererea adresată instanței judecătorești conține și solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil și desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile și obligațiile părintești cu privire la acesta.

(2) La soluționarea cererii, instanța judecătorească are în vedere și activitățile de suport și asistență de specialitate pe care specialiștii direcției le-au propus/asigurat adoptatorului/familiei adoptatoare sau, după caz, copilului.

(3) Dispozițiile prevăzute la art. 72 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizată în mod obligatoriu de către un reprezentant al direcției.

Articolul 80

Prevederile art. 71-79 nu se aplică în cazul adopției copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv și nici în cazul adopției copilului de către tutore ori de către persoana la care a fost plasat, dacă a trecut o perioadă de cel puțin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului.

Capitolul VIII — Încuviințarea adopției interne ↑ Cuprins

Articolul 81

Raportul final întocmit la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției se depune la instanța judecătorească cu cel puțin 5 zile înaintea termenului la care direcția a fost citată pentru judecarea cauzei.

Articolul 82

În cazul adopției copilului de către tutore ori de către persoana/familia la care a fost plasat, dacă a trecut o perioadă de cel puțin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului, specialiștii din cadrul compartimentului de specialitate întocmesc un raport vizând evoluția relațiilor dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, care se depune la instanța judecătorească în termenul prevăzut la art. 81.

Articolul 83

Cererea de încuviințare a adopției se introduce, fie de către adoptatori, fie de către direcție, la instanța competentă cu cel puțin 5 zile înainte de împlinirea perioadei pentru care a fost dispusă încredințarea în vederea adopției.

Capitolul IX — Monitorizare și activități postadopție în adopția internă ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Monitorizarea postadopție în cazul adopției interne

Articolul 84

(1) Monitorizarea postadopție se realizează trimestrial de către direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioadă de cel puțin 2 ani de la încuviințarea adopției. Pentru această activitate poate fi desemnat responsabil de caz și psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.

(2) Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadopție are obligația de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemnează evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și adoptator/familia adoptatoare.

(3) În situația în care, în perioada de monitorizare postadopție, responsabilul de caz constată necesitatea asigurării unor activități postadopție, poate colabora în realizarea acestora cu profesioniștii din cadrul organismelor private autorizate în acest sens, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate și al societăților civile profesionale de asistența socială și/sau psihologie care au încheiat convenții cu Oficiul.

Articolul 85

(1) În situația în care, în perioada de monitorizare postadopție, adoptatorul/familia adoptatoare își stabilește domiciliul/reședința în raza administrativ-teritorială a altei direcții decât cea care a inițiat procedura de monitorizare, rapoartele trimestriale de monitorizare vor fi întocmite de către direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), direcția care a inițiat monitorizarea postadopție are obligația de a notifica direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință pentru continuarea procedurilor de monitorizare și de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate până la acel moment.

(3) În cazul în care, pe parcursul monitorizării postadopție sau ulterior, sunt necesare informații/documente din dosarul de adopție, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reședință le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcției care a inițiat procedura de adopție.

Articolul 86

(1) Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopție, în condițiile prevăzute de lege. În această situație se întocmește un raport care conține constatările și recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum și motivarea acestei propuneri, care este supus aprobării directorului direcției.

(2) În termen de 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadopție, responsabilul de caz întocmește raportul final de închidere a cazului, care este supus aprobării directorului direcției.

(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) și (2) se transmit Oficiului și, după caz, și direcției care a inițiat monitorizarea postadopție, în situația prevăzută la art. 85 alin. (1), în termen de 5 zile de la aprobarea lor de către directorul direcției.

Articolul 87

(1) Dacă adoptatorul/familia adoptatoare împreună cu copilul adoptat urmează să locuiască mai mult de 3 luni pe teritoriul altei țări, monitorizarea postadopție se realizează de către direcția care are în evidență cazul, cu sprijinul Oficiului.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), direcția pune la dispoziția adoptatorului/familiei adoptatoare, la cererea acestuia/acesteia, un document în care se precizează faptul că adopția a fost încuviințată urmând procedura adopției interne și se solicită sprijinul autorităților străine pentru continuarea monitorizării postadopție.

Articolul 88

Responsabilul de caz are obligația de a ține evidența rapoartelor de monitorizare postadopție și de a le transmite, spre informare, adoptatorilor.

Articolul 89

Dispozițiile art. 84-88 nu se aplică în cazul adopției copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv și nici în cazul adopției copilului de către tutore.

Secțiunea a 2-a — Activități postadopție

Articolul 90

(1) Compartimentul de specialitate realizează activități postadopție și asigură accesul copilului și al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcție de nevoile identificate.

(2) Aceste activități pot fi desfășurate de specialiștii compartimentului de specialitate, de organisme private autorizate în acest sens, precum și de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie care au încheiat convenții cu Oficiul.

(3) Activitățile postadopție se pot realiza la inițiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor și recomandărilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopție, sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv după expirarea perioadei de monitorizare postadopție.

(4) Activitățile postadopție de care beneficiază copilul și/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemnează în dosarul copilului de către responsabilul de caz din compartimentul de specialitate.

Capitolul X — Adopția internațională ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Transmiterea cererii și luarea în evidența R.N.A.

Articolul 91

(1) Persoanele/Familiile cu reședința obișnuită în străinătate aflate într-una dintre situațiile prevăzute la art. 52 din Legea nr. 273/2004, republicată, pentru a putea adopta internațional un copil a cărui reședință obișnuită este în România, pot formula cerere de adopție, care se înaintează Oficiului, prin intermediul autorității centrale sau al organizației străine acreditate.

(2) Pentru a fi luată în evidența R.N.A. de către Oficiu, cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul național valabil care atestă identitatea și/sau cetățenia solicitantului;

b) declarație autentificată pe propria răspundere a solicitanților că nu sunt decăzuți din drepturile părintești, precum și că nu au copil/copii în sistemul de protecție;

c) actul de căsătorie și acte de naștere, în copie legalizată;

d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;

e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte și, după caz, al soțului care nu se asociază la cererea de adopție;

f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conținând rezultatul evaluării psihiatrice și, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soțului care nu se asociază la cererea de adopție;

g) raport conținând informații cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea și aptitudinea lor de a adopta, situația lor personală, familială, materială și medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România;

h) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;

i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă din statul primitor care garantează că adoptatul poate intra și locui permanent în statul primitor;

j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă existența serviciilor postadopție;

k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluției copilului și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviințarea adopției, prin transmiterea de rapoarte trimestriale;

l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care atestă că adoptatul are față de adoptator și rudele acestuia aceeași situație legală ca aceea a unui copil biologic al adoptatorului, respectiv recunoașterea adopției cu efecte depline în statul primitor;

m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată care să evidențieze că adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesară în vederea adopției.

(3) Din cuprinsul documentelor eliberate de autoritățile străine competente, anexate la cererea de adopție, trebuie să rezulte expres numărul de copii, vârsta, după caz, sexul și eventualele nevoi speciale ale copilului la care adoptatorul/familia adoptatoare poate răspunde.

(4) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau în copie legalizată însoțite de traducerea legalizată în limba română.

(5) Toată documentația prevăzută la alin. (2) se transmite și în fotocopie.

Articolul 92

În situația în care adoptatorul este soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului a cărui adopție internațională se solicită, cererea acestuia este însoțită de documentele prevăzute la art. 91 alin. (2) lit. a)-c), e), f), i), l) și, după caz, g) și h), dacă legislația statului de primire impune emiterea acestor documente.

Articolul 93

(1) În situația în care cererea este însoțită de documentația prevăzută la art. 91 alin. (2) și respectă dispozițiile art. 91 alin. (3)-(5), este luată în evidența R.N.A., iar Oficiul notifică acest aspect autorității centrale sau organizației străine acreditate.

(2) În cazul în care cererea nu este însoțită de toate documentele prevăzute la art. 91 alin. (2), Oficiul notifică, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia, autorității străine competente sau organizației străine acreditate necesitatea completării documentației. În acest caz cererea nu este luată în evidența R.N.A.

(3) În situația în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 3 luni de la înregistrarea cererii, Oficiul informează autoritatea centrală sau organizația străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

Articolul 94

În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare are reședința obișnuită într-un stat care nu este parte la Convenția de la Haga, cererea de adopție este luată în evidența R.N.A. numai dacă Oficiul a încheiat convenție de colaborare cu autoritatea desemnată cu atribuții în domeniul adopției internaționale din statul de primire și această cerere a fost transmisă potrivit procedurii stabilite în convenție.

Secțiunea a 2-a — Procedura de selecție și potrivire teoretică

Articolul 95

Inițierea potrivirii teoretice în cadrul procedurii adopției internaționale este realizată de către Oficiu, pentru copiii care au deschisă procedura adopției interne, în termen de 10 zile de la data împlinirii termenului de 2 ani ulterior căruia aceștia pot fi adoptați internațional.

Articolul 96

(1) În situația copiilor pentru care în evidența R.N.A. există o cerere de adopție internațională din partea unei rude până la gradul al patrulea inclusiv, inițierea potrivirii teoretice se realizează fără a fi necesară împlinirea termenului de 2 ani prevăzut la art. 95, în termen de 10 zile de la data înregistrării hotărârii judecătorești privind deschiderea procedurii adopției interne.

(2) În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare care formulează cerere de adopție internațională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, Oficiul verifică existența altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reședința obișnuită în România.

(3) Dacă se constată existența unei solicitări de adopție formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reședința obișnuită în România, Oficiul comunică autorității centrale/organizației străine acreditate imposibilitatea soluționării cererii și restituie documentația anexată acesteia.

(4) În situația în care în evidența R.N.A. nu există date cu privire la rude atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reședința obișnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (2) sunt selectate pentru parcurgerea procedurii de adopție internațională, acestea având prioritate în raport cu alți/alte adoptatori/familii adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate și aflați/aflate în evidența R.N.A.

Articolul 97

(1) Oficiul solicită direcției un raport cuprinzând informații cu privire la copil, în care să fie evidențiat istoricul personal și medical, nivelul de dezvoltare a acestuia, particularitățile și, după caz, nevoile speciale, precum și potențialul de recuperare al copilului. În cadrul raportului este precizată și opinia copilului cu privire la adopția internațională, exprimată în funcție de gradul său de maturitate și dezvoltare. Raportul se întocmește avându-se în vedere respectarea principiului confidențialității informațiilor vizând părinții biologici ai copilului.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmește și în cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, este însoțit de fotografii recente ale copilului și se transmite Oficiului în 5 zile de la solicitare.

Articolul 98

(1) Pe baza raportului prevăzut la art. 97 alin. (1) și a informațiilor cuprinse în raportul prevăzut la art. 91 alin. (2) lit. g), Oficiul selectează cel mai potrivit/cea mai potrivită adoptator/familie adoptatoare aflat/aflată în evidența R.N.A. care nu este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul și care din punct de vedere teoretic răspunde nevoilor copilului.

(2) În procedura de selecție sunt utilizate următoarele criterii:

a) adopția unui frate sau a unei surori a copilului;

b) adopția unui alt copil din România;

c) vârsta copilului pentru care sunt atestați;

d) numărul copiilor pentru care sunt atestați;

e) sexul copilului pentru care sunt atestați;

f) etnia copilului menționată în cererea de adopție;

g) capacitatea de a răspunde nevoilor unui copil cu probleme de sănătate sau cu cerințe speciale;

h) limba/limbile vorbite de adoptator/familia adoptatoare.

(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. c)-g) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și h) au caracter de ierarhizare și se utilizează în situația în care există mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare selectați/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu.

(4) În situația în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (2) sunt selectați/selectate mai mulți/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidența R.N.A.

(5) Revizuirea criteriilor prevăzute la alin. (2) se realizează prin ordin al președintelui Oficiului.

Articolul 99

În cazul în care cererea de adopție este formulată de către soțul părintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopției interne, precum și cele vizând procedura de selecție și potrivire teoretică nu sunt aplicabile.

Secțiunea a 3-a — Notificări și acorduri

Articolul 100

(1) Ulterior selecției realizate ca urmare a potrivirii teoretice, Oficiul transmite autorității centrale/organizației străine acreditate raportul prevăzut la art. 97 alin. (1) însoțit de traducerea autorizată într-o limbă de circulație internațională. Raportul se transmite însoțit de informații referitoare la statutul de copil adoptabil, precum și de fotografii recente ale acestuia.

(2) Odată cu transmiterea raportului, autoritatea centrală/organizația acreditată este notificată cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată. Totodată sunt solicitate acordul adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecția realizată, precum și acordul autorității centrale pentru continuarea procedurii de adopție.

(3) Notificarea cuprinde și informații privind obligația adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/județul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul relaționării cu copilul.

(4) Termenul prevăzut la alin. (3) se calculează de la data exprimării acordului adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecția realizată.

Articolul 101

(1) Acordurile prevăzute la art. 100 alin. (2) se transmit Oficiului într-un termen de 45 de zile de la notificare.

(2) În situația în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau adoptatorul/familia adoptatoare ori autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopție, pentru copil se reia procedura de selecție și potrivire.

Articolul 102

Raportul prevăzut la art. 97 alin. (1) se transmite autorității centrale/organizației străine acreditate și în situația în care cererea de adopție este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. Raportul se transmite însoțit numai de solicitarea vizând acordul autorității centrale cu privire la continuarea procedurii de adopție.

Articolul 103

În cazul în care cererea de adopție este formulată de către soțul părintelui firesc/adoptiv al copilului, dispozițiile art. 102 nu sunt aplicabile, în această situație solicitându-se numai acordul autorității centrale cu privire la continuarea procedurii de adopție.

Articolul 104

(1) După obținerea acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopție sau, după caz, cu privire la selecție, Oficiul notifică, de îndată, direcției în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare și deplasarea acestuia/ acesteia în raza sa administrativ-teritorială în vederea relaționării cu copilul.

(2) Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate, în colaborare cu persoana de referință pentru copil, poate realiza pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcție de vârsta și de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informații cu caracter general cu privire la familie.

Secțiunea a 4-a — Potrivirea practică - relaționarea dintre copil și adoptator/familia adoptatoare

Articolul 105

(1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligația să se deplaseze și să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, în scopul relaționării cu copilul.

(2) În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispozițiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relații personale directe cu copilul, o perioadă de minimum 30 de zile, în ultimul an anterior luării în evidența R.N.A. a cererii de adopție. Existența relațiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.

Articolul 106

(1) Anterior întâlnirii dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul direcției. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informații suplimentare din dosarul copilului, precum și elemente de natură a facilita interacțiunea cu copilul, stabilindu-se și calendarul întâlnirilor.

(2) Relaționarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/județul de domiciliu al copilului, prin vizite și întâlniri la locuința copilului, în spații de joacă și recreere, precum și în alte locații stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea și interacțiunea dintre aceștia.

(3) Numărul întâlnirilor dintre copil și adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puțin 4 se vor desfășura în prezența responsabilului de caz și/sau a psihologului.

(4) În situații justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 105 alin. (1) pentru relaționarea dintre copil și adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu maximum 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor și Oficiului.

(5) La finalul perioadei de relaționare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz și psihologul vor întocmi și vor transmite Oficiului în 5 zile un raport cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptator/familia adoptatoare.

Articolul 107

Dacă după trecerea unui an de la inițierea potrivirii teoretice prevăzută la art. 95 nu s-a putut iniția și potrivirea practică, precum și în cazul în care demersurile de relaționare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată eșuează, Oficiul este obligat să reia demersurile de potrivire teoretică prevăzute pentru adopția internă, pentru o perioadă de minimum 3 luni.

Secțiunea a 5-a — Transmiterea cererii de încuviințare a adopției internaționale

Articolul 108

După finalizarea procedurii de relaționare cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviințare a adopției, pe care o transmite Oficiului în vederea înaintării acesteia instanței judecătorești.

Articolul 109

(1) După primirea raportului prevăzut la art. 106 alin. (5) și înregistrarea cererii prevăzute la art. 108, Oficiul înaintează de îndată cererea de încuviințare a adopției instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului.

(2) Cererea se transmite însoțită de raportul prevăzut la art. 106 alin. (5), precum și de documentele prevăzute la art. 91 alin. (2).

Articolul 110

(1) În cazul adopției internaționale a copilului de către soția părintelui firesc, la cererea de încuviințare a adopției se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică A.D.N.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în situația în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.

Articolul 111

În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul și nu este necesară parcurgerea etapei de relaționare, cererea de încuviințare a adopției este transmisă instanței judecătorești fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 106 alin. (5).

Articolul 112

În termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a încuviințat adopția, direcția în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului va înștiința despre aceasta, în scris, părinții firești, precum și autoritățile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.

Articolul 113

(1) În cazul adopției internaționale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopție nu se aplică în situația în care adoptatorul este soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului.

(2) Rapoartele trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopție se păstrează în original de către Oficiu și, la solicitarea direcției, sunt transmise în fotocopie acesteia.

Secțiunea a 6-a — Certificatul care atestă conformitatea adopției internaționale cu dispozițiile Convenției de la Haga

Articolul 114

(1) Certificatul prin care se atestă că adopția internațională încuviințată de instanța judecătorească română este conformă cu dispozițiile Convenției de la Haga se eliberează de către Oficiu. Modelul certificatului este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.

(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează și în cazul adopției internaționale a copilului de către soțul părintelui său firesc sau adoptiv.

Articolul 115

(1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii însoțite de hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, în exemplar legalizat, cu mențiunea "definitivă și irevocabilă".

(2) Cererea se face personal de către adoptator/familia adoptatoare sau prin persoana împuternicită în acest sens și are anexate copia documentului național valabil care atestă identitatea adoptatorului/familiei adoptatoare ori, după caz, a persoanei împuternicite, precum și documentul care atestă această calitate.

Articolul 116

(1) La nivelul Oficiului se înființează un registru special pe suport hârtie, care se completează de un funcționar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al președintelui Oficiului.

(2) În vederea înscrierii în registrul special și pentru eliberarea certificatului prevăzut la art. 114, funcționarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției cu datele aflate în evidența Oficiului.

(3) În registru se înscriu următoarele informații:

a) numele și prenumele copilului înaintea adopției, C.N.P.-ul copilului, data și locul nașterii;

b) numele și prenumele copilului după adopție;

c) sexul copilului;

d) județul/sectorul în care copilul a avut ultimul domiciliu, înainte de adopție;

e) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției: numărul și data pronunțării acesteia, data în care a rămas irevocabilă, instanța judecătorească care a pronunțat hotărârea;

f) numele și prenumele adoptatorului/familiei adoptatoare, statul în care adoptatorii au reședința obișnuită;

g) autoritatea din statul de primire care a eliberat acordul prevăzut de art. 17 lit. c) din Convenția de la Haga;

h) efectele adopției (ruperea legăturii de filiație și rudenie);

i) data eliberării certificatului.

(4) Fiecare filă a registrului se numerotează și se ștampilează cu ștampila instituției și va cuprinde în partea stângă informațiile prevăzute la alin. (3), iar în partea dreaptă certificatul care conține aceleași informații ca și cele înscrise în registru și care se detașează și se predă solicitantului.

(5) La momentul predării, solicitantul va semna de primire în partea stângă a registrului, pe fila corespunzătoare certificatului care a fost predat.

(6) În cazul constatării unor erori materiale cu privire la înregistrările făcute în registru, funcționarul desemnat potrivit art. 116 alin. (1) procedează la anularea filei respective din registru și la completarea unei noi file cu informațiile corecte.

Articolul 117

(1) Certificatul se semnează de funcționarul desemnat potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) și de președintele Oficiului.

(2) După întocmirea și eliberarea certificatului se vor face mențiuni și în R.N.A., completându-se cu numărul și data certificatului.

Articolul 118

În cazul în care certificatul eliberat de Oficiu a fost pierdut, deteriorat sau din alte motive solicitantul nu se mai află în posesia sa, la cerere, Oficiul poate elibera, cu respectarea dispozițiilor art. 114-117, un nou certificat, cu mențiunea "duplicat".

Capitolul XI — R.N.A. ↑ Cuprins

Articolul 119

(1) Întocmirea și organizarea la nivel național a evidenței în materia adopției se realizează pe baza transmiterii în termenele legale a documentelor prevăzute de Legea nr. 273/2004, republicată, de către direcție sau, după caz, de către instanțele judecătorești, autoritatea centrală, autoritatea străină competentă sau organizația străină acreditată, precum și pe baza altor documente și informații stabilite/solicitate de Oficiu.

(2) În R.N.A. se operează și mențiunile privind transmiterea rapoartelor postadopție întocmite pentru copiii care au fost adoptați potrivit procedurii adopției internaționale, precum și cele vizând eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopției internaționale cu dispozițiile Convenției de la Haga.

Articolul 120

(1) Hotărârile judecătorești care se transmit Oficiului pentru completarea și actualizarea R.N.A. sunt transmise în copie, având înscrisă mențiunea că sunt irevocabile.

(2) Obligația de a solicita înscrierea mențiunii "irevocabil" revine consilierului juridic din cadrul compartimentului de specialitate, acesta asigurându-se totodată și cu privire la indicarea expresă a datei la care hotărârea a devenit irevocabilă.

Articolul 121

În R.N.A. se consemnează date cu privire la copiii aflați în procedura de adopție, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reședința obișnuită în România, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate, date privind adopția majorului, precum și date cu privire la adopția copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv.

Articolul 122

(1) Datele înregistrate în R.N.A. se actualizează permanent, sarcina întocmirii, organizării și actualizării acestuia revenind persoanelor având atribuții specifice în acest sens din cadrul Oficiului.

(2) Evidența conținută de R.N.A. este structurată într-o bază de date, gestionată prin intermediul unui sistem informatizat, care să asigure securitatea datelor înregistrate.

(3) Accesul la această bază de date este permis doar utilizatorilor identificați prin intermediul unei parole de acces.

(4) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul și data la care aceasta a fost operată.

(5) Pe baza datelor conținute în această evidență se pot întocmi situații și rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare.

(6) Pentru siguranța și păstrarea datelor conținute în evidență vor fi realizate periodic copii ale datelor pe medii de stocare securizate cu parolă de acces.

Articolul 123

(1) Persoanele care, potrivit fișei postului, utilizează informațiile referitoare la datele înregistrate în R.N.A. sunt obligate să păstreze confidențialitatea acestor date, sub sancțiunile prevăzute de lege.

(2) Transmiterea datelor privind adopțiile poate fi făcută, cu respectarea confidențialității și a dispozițiilor Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, numai către persoane fizice sau juridice autorizate.

Articolul 124

Documentele care au stat la baza întocmirii R.N.A. se păstrează de către Oficiu pentru o perioadă de 50 de ani.

-------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.