LEGE nr. 100 din 26 mai 1998

(1) Asistența de sănătate publică cuprinde activități care se adresează comunității sau individului în vederea protecției comunitare, cu scopul păstrării și promovării stării de sănătate a populației.

(2) Asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțată din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de sănătate sau din contribuțiile directe ale beneficiarilor, după caz, potrivit legii.

(3) Asistența de sănătate publică cuprinde activitățile care se desfășoară în scopul prevenirii imbolnavirilor, promovării și asigurării sănătății populației, precum și al controlului aplicării normelor de igiena, antiepidemice și de sănătate publică.

(4) Asistența de sănătate publică este asigurata de Ministerul Sănătății prin unități specializate proprii sau private, conform legii.

a) asistența medicală primara, prin cabinete medicale de stat sau private;

b) asistența medicală de specialitate, prin cabinete medicale, spitale, centre de diagnostic și tratament, centre de sănătate sau alte unități de profil, de stat sau private.

(1) Institutele de sănătate publică din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate sunt instituții publice, cu personalitate juridică, care se organizează de către Ministerul Sănătății, în scopul de a îndeplini rolul de for tehnic și profesional al Ministerului Sănătății, pentru elaborarea și fundamentarea științifică și profesională a strategiilor specifice de politica sanitară a Ministerului Sănătății.

(2) Institutele menționate la alin. (1) vor elabora propuneri metodologice pentru programele naționale de sănătate publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și cu Colegiul Medicilor din România, pentru realizarea acestor programe.

a) elaborează norme de organizare și funcționare a unităților care asigura asistența de sănătate publică;

b) organizează și finanțează programele naționale de sănătate publică, prevăzute în anexa nr. 1;

c) aproba normele tehnice cuprinse în programele naționale de sănătate publică, prevăzute în anexa nr. 2;

d) elaborează norme privind organizarea și funcționarea inspecției sanitare de stat;

e) împuternicește personalul sanitar care urmează sa îndeplinească sarcinile de inspecție sanitară de stat;

f) participa la acreditarea unităților sanitare care prestează servicii pentru autoritățile din domeniul asistenței de sănătate publică;

g) înființează și desființează filiale ale institutelor din domeniul asistenței de sănătate publică de interes național sau local;

h) organizează sistemul informațional din domeniul asistenței de sănătate publică și modul de raportare a datelor pentru cunoașterea stării de sănătate a populației;

i) prezintă rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de sănătate a populației tarii;

j) fundamentează necesarul de resurse financiare pentru asistența de sănătate publică;

k) reprezintă statul român în relațiile cu organismele internaționale din domeniul sănătății publice;

l) tipareste și gestionează legitimatiile nominale pentru persoanele împuternicite sa exercite inspecția sanitară de stat.

(1) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt instituții publice cu personalitate juridică, care își desfășoară activitatea pe plan local, în scopul realizării politicilor și programelor naționale de sănătate publică, a activității de medicina preventivă și a inspecției sanitare de stat, a monitorizarii stării de sănătate și a organizării statisticii de sănătate, precum și a planificarii și derulării investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate.

(2) Regulamentul de funcționare și organigrama direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București se aproba de către Ministerul Sănătății.

a) cercetează și evalueaza starea de sănătate a populației, studiază calitatea factorilor de mediu și stilul de viața, în vederea prevenirii imbolnavirilor și promovării sănătății;

b) informează populația și autoritățile administrației publice locale despre factorii de risc asupra sănătății din mediul înconjurător și despre măsurile care vor fi aplicate pentru reducerea riscurilor de imbolnavire și de prevenire a unor îmbolnăviri cauzate de factorii de mediu;

c) emit avize și autorizații sanitare de funcționare, solicitate, potrivit legii, pentru obiective economice sau social-culturale care urmează a fi amplasate, construite sau amenajate în teritoriu, potrivit normelor aprobate de Ministerul Sănătății;

d) efectuează determinări pentru supravegherea poluarii aerului, a apei, a solului, a poluarii sonore a zonelor de locuit și a locurilor de muncă;

e) organizează depistarea bolnavilor cu boli infectioase, supravegherea contactilor, luând măsuri de aplicare a tratamentului necesar;

f) organizează și supraveghează realizarea, pe baza calendarului național, a vaccinarilor obligatorii și a celor facultative, cu respectarea normelor tehnice de vaccinare;

g) analizează morbiditatea din teritoriu cauzată de boli infectioase și transmit Ministerului Sănătății rapoarte periodice, conform normelor stabilite de acesta, având dreptul sa instituie carantina pe raza teritoriului, în cazurile în care se impune o asemenea măsura;

h) organizează, îndrumă și controlează activitatea de depistare, tratament și prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății;

i) asigura depistarea infectiilor HIV, HBV, HCV și a altor infectii virale transmise prin sânge și controlează aplicarea normelor legale în vigoare pentru asistența medicală și tratament corect;

j) organizează depistarea bolnavilor de tuberculoza, supraveghează tratamentul bolnavilor și al contactilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății, și răspund de realizarea programului de prevenire a tuberculozei;

k) organizează, îndrumă și controlează activitatea de depistare a bolilor profesionale și supraveghează tratamentul bolnavilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății;

l) organizează, potrivit normelor Ministerului Sănătății, depistarea precoce a tumorilor maligne, a unor boli cronice, cum sunt: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile psihice, bolile renale etc., stabilite în programele naționale de sănătate publică, și răspund de realizarea măsurilor cuprinse în programe;

m) inițiază, proiectează și implementeaza programe locale de sănătate publică.

a) asigura fundamentarea științifică a politicii sanitare și a strategiilor din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovării și apărării sănătății populației;

b) efectuează studii în domeniul sănătății publice și al conducerii sistemului de sănătate;

c) elaborează proiecte de norme, metodologii și instrucțiuni privind sănătatea publică;

d) asigura consultanța de specialitate și colaborează cu autoritățile publice, cu celelalte unități sanitare, inclusiv de asistența medicală primara, cu instituțiile de învățământ medical universitar, în domeniul asigurării sănătății publice;

e) colaborează cu organizațiile și instituțiile internaționale care desfășoară activități de sănătate publică;

f) participa la procesul de învățământ medical de specializare și perfecționare în domeniul sănătății publice și al managementului serviciilor de sănătate;

g) institutele medicale de specialitate efectuează examene clinice și expertize medicale, eliberează certificate cerute de autoritățile publice, precum și de către persoane fizice sau juridice, și efectuează expertize sanitare în unitățile economice și în instituțiile publice;

h) efectuează expertize, asigura asistența tehnica și realizează servicii, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice, pentru produsele care sunt supuse obligației de înregistrare și autorizare, precum și la cerere, în domeniile de competența specifice.

(1) Exercitarea inspecției sanitare de stat se realizează de către persoane împuternicite de Ministerul Sănătății.

(2) Activitatea de inspecție sanitară de stat este finanțată de la bugetul de stat, din fondurile alocate Ministerului Sănătății.

(3) Responsabilitatea organizării, precum și coordonarea activității inspecției sanitare de stat se realizează de către secretarul de stat desemnat prin ordin al ministrului sănătății.

(4) Persoanele împuternicite de către Ministerul Sănătății pentru exercitarea inspecției sanitare de stat au următoarele obligații:

a) să solicite unităților controlate documentele și informațiile necesare evaluării riscurilor pentru sănătate, precum și înlăturarea deficiențelor de igiena constatate;

b) sa dispună suspendarea temporară a activității până la remedierea deficiențelor, precum și retragerea autorizației sanitare de funcționare;

c) sa dispună suspendarea lucrărilor de construcții, montaj, amenajări, în cazul în care nu se respecta clauzele stabilite prin avizul sanitar sau în normele de igiena;

d) sa oprească sau sa condiționeze darea în consum public a alimentelor care nu corespund normelor de igiena, precum și folosirea obiectelor, a materialelor sau a substanțelor care, prin natura sau prin modul lor de utilizare, periclitează sănătatea populației;

e) sa recolteze probe necesare evaluării riscului pentru sănătate;

f) sa dispună măsuri speciale pentru bolnavii, suspectii și contactii de boli transmisibile sau purtatorii de germeni patogeni, precum și alte măsuri cu caracter obligatoriu pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile și profesionale;

g) sa oprească folosirea preparatelor biologice, de diagnostic, profilaxie, tratament, care se dovedesc necorespunzătoare sau nocive sănătății;

h) să constate și sa sanctioneze contravențiile privind normele de igiena, conform legii;

i) sa participe la alte activități specifice, impuse de riscul deteriorării stării de sănătate a populației.

(5) Inspectorii sanitari de stat au dreptul să între în unități de orice tip din raza lor de activitate și în locuințe particulare numai cu acordul celor care ocupa locuinta sau cu autorizarea procurorului, pentru efectuarea controlului sanitar sau pentru instituirea măsurilor de prevenire și combatere a bolilor transmisibile.

(6) Concluziile activității desfășurate, abaterile de la normele legale constatate, recomandările și termenele de inlaturare a deficiențelor, precum și alte măsuri legale aplicate sunt consemnate în procese-verbale sau acte legale de sancționare și sunt comunicate celor în cauza, respectiv sunt raportate Ministerului Sănătății sau Guvernului, după caz.

a) efectuarea examenului medical la angajarea în munca și a controlului periodic, conform normelor de sănătate publică și securitate în munca;

b) aplicarea normelor legale de igiena;

c) aplicarea măsurilor de igiena, dezinfecție, dezinsecție și deratizare periodică.

(1) Informațiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcțiile de sănătate publică teritoriale, precum și la Centrul de Clacul și Statistica Sanitară și, după caz, la institutele de sănătate publică și pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populației. Folosirea în alte scopuri a informațiilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) exista o dispoziție legală în acest sens;

b) acordul persoanei în cauza;

c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunității, după caz;

d) stabilirea vinovatiei în cadrul unei infracțiuni prevăzute de lege.

(2) Păstrarea confidențialității informațiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toți salariații care au acces la acestea, prin activitatea pe care o desfășoară, în mod direct sau indirect.