NORMĂ nr. 10 din 28 ianuarie 2016

NORMĂ Autoritatea de Supraveghere Financiară
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 10 februarie 2016
Entered into force
10.02.2016
Consolidated form as of
10.02.2016

privind competențele Autorității de Supraveghere Financiară cu privire la măsurile de intervenție timpurie, precum și condițiile necesare pentru aplicarea măsurilor de intervenție timpurie

Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. b) și d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2) și art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 160 lit. a) și b) din Legea nr. 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor,

în urma deliberărilor din ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din data de 27 ianuarie 2016,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Capitolul I — Domeniu de aplicare ↑ Contents

Articolul 1

(1) Prezenta normă reglementează:

a) condițiile aplicării măsurilor de intervenție timpurie, în situația în care un asigurător încalcă sau este susceptibil să încalce cerințele pentru menținerea autorizării prevăzute de Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare;

b) procesul de supraveghere și evaluare a indicatorilor calitativi și cantitativi, inclusiv cei financiari, în vederea stabilirii condițiilor pentru aplicarea măsurilor de intervenție timpurie.

(2) Direcția care exercită funcția de supraveghere dispune efectuarea de controale la sediul asigurătorului, în cazul în care constată încălcarea prevederilor Legii nr. 237/2015, ca urmare a analizării raportărilor transmise de asigurător.

Capitolul II — Condițiile pentru aplicarea măsurilor de intervenție timpurie ↑ Contents

Articolul 2

Direcția care exercită funcția de supraveghere decide aplicarea măsurilor de intervenție timpurie, pe baza:

a) utilizării rezultatelor evaluării elementelor individuale și ale evaluării elementelor generale, precum și combinațiile dintre acestea;

b) monitorizării indicatorilor pe baza procesului de supraveghere;

c) existenței evenimentelor semnificative.

Articolul 3

(1) În sensul art. 2 lit. a), direcția care exercită funcția de supraveghere evaluează asigurătorul luând în considerare următoarele:

a) strategia și modelul de afaceri;

b) sistemul de guvernanță și controalele de prim nivel;

c) cerințele de capital de solvabilitate stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 72 și 95 din Legea nr. 237/2015;

d) adecvarea calculării rezervelor tehnice;

e) eligibilitatea fondurilor proprii potrivit prevederilor art. 71 din Legea nr. 237/2015;

f) adecvarea lichidității;

g) elemente generale.

(2) Pentru a-și îndeplini responsabilitățile pe linia aplicării măsurilor de intervenție timpurie, direcția care exercită funcția de supraveghere se asigură că evaluarea elementelor prevăzute la alin. (1) indică:

a) amenințarea stabilității financiare a asigurătorului;

b) necesitatea luării unor măsuri de supraveghere care să răspundă amenințărilor respective;

c) necesitatea luării unor măsuri de intervenție timpurie și acționarea mecanismului de declanșare;

d) asigurătorul intră sau este susceptibil de a intra într-o stare de dificultate majoră.

Articolul 4

(1) În cazul nerespectării indicatorilor prevăzuți la art. 3 alin. (1), direcția care exercită funcția de supraveghere trebuie:

a) să investigheze în mod suplimentar situația care a generat nerespectarea indicatorilor, dacă nu se cunoaște cauza acesteia;

b) să ia o decizie cu privire la aplicarea măsurilor de intervenție timpurie luând în considerare urgența situației generatoare și amploarea nerespectării indicatorilor.

(2) Nerespectarea indicatorilor, rezultatelor investigațiilor suplimentare, precum și deciziile cu privire la aplicarea măsurilor de intervenție timpurie, inclusiv motivele pentru care nu a fost luată nicio măsură, sunt documentate corespunzător de către direcția care exercită funcția de supraveghere, în conformitate cu dispozițiile din Legii nr. 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor.

Articolul 5

(1) În cazul nerespectării indicatorilor atunci când se ia decizia de aplicare a unei măsuri de intervenție timpurie, direcția care exercită funcția de supraveghere alege măsura optimă pentru a reacționa corespunzător la situația generatoare.

(2) În acest sens, direcția care exercită funcția de supraveghere ia în considerare informațiile incluse de asigurător în planul de redresare, precum și scenariile de criză financiară și macroeconomică gravă, relevante pentru condițiile specifice asigurătorului.

Capitolul III — Procesul de supraveghere și evaluare a indicatorilor calitativi și cantitativi ↑ Contents

Secțiunea 1 — Dispoziții privind procesul de supraveghere și evaluare a indicatorilor calitativi și cantitativi, respectiv financiari

Articolul 6

(1) Direcția care exercită funcția de supraveghere revizuiește trimestrial încadrarea în categoria de risc, având la bază principiul proporționalității.

(2) În sensul alin. (1), direcția care exercită funcția de supraveghere efectuează în mod regulat o evaluare cuprinzătoare pe baza unui set minim de măsuri care să asigure identificarea, măsurarea, agregarea și monitorizarea în mod adecvat a riscurilor asigurătorului, astfel:

a) pentru asigurătorii încadrați la categoria de risc "1":

(i) monitorizează trimestrial indicatorii de bază;

(ii) întocmește, cel puțin anual, raportul privind evaluarea generală a asigurătorului;

(iii) actualizează, cel puțin anual, evaluarea elementelor individuale;

(iv) notifică asigurătorului, cel puțin anual, rezultatul obținut ca urmare a evaluării generale a acestuia și în special:

1. opinia privind nivelul fondurilor proprii eligibile pe care asigurătorul trebuie să îl dețină pentru acoperirea cerinței de capital de solvabilitate;

2. opinia privind nivelul de lichiditate deținut de asigurător și orice alte cerințe legate de lichiditate;

3. opinia privind alte măsuri de supraveghere;

(v) participă la întâlniri periodice cu membrii consiliului de supraveghere/administrație și membrii conducerii executive din cadrul asigurătorului;

b) pentru asigurătorii încadrați la categoria de risc "2":

(i) monitorizează trimestrial indicatorii de bază;

(ii) întocmește, cel puțin anual, raportul privind evaluarea generală a asigurătorului;

(iii) actualizează, la un interval de cel puțin 2 ani consecutivi, evaluarea elementelor individuale;

(iv) notifică asigurătorului, la un interval de cel puțin 2 ani consecutivi, rezultatul obținut ca urmare a evaluării generale a acestuia și în special:

1. opinia privind nivelul fondurilor proprii eligibile pe care asigurătorul trebuie să îl dețină pentru acoperirea cerinței de capital de solvabilitate;

2. opinia privind nivelul de lichiditate deținut de asigurător și orice alte cerințe legate de lichiditate;

3. opinia privind alte măsuri de supraveghere;

(v) participă la întâlniri periodice cu membrii consiliului de supraveghere/administrație și membrii conducerii executive din cadrul asigurătorului;

c) pentru asigurătorii încadrați la categoria de risc "3":

(i) monitorizează trimestrial indicatorii de bază;

(ii) întocmește, cel puțin anual, raportul privind evaluarea generală a asigurătorului;

(iii) actualizează, la un interval de cel puțin 3 ani consecutivi, evaluarea elementelor individuale sau mai devreme dacă există modificări semnificative care conduc la creșterea riscurilor luate în calcul;

(iv) notifică asigurătorului, la un interval de cel puțin 3 ani consecutivi, rezultatul obținut ca urmare a evaluării generale a acestuia și în special:

1. opinia privind nivelul fondurilor proprii eligibile pe care asigurătorul trebuie să îl dețină pentru acoperirea cerinței de capital de solvabilitate;

2. opinia privind nivelul de lichiditate deținut de asigurător și orice alte cerințe legale de lichiditate;

3. opinia privind alte măsuri de supraveghere;

(v) participă la întâlniri periodice cu membrii consiliului de supraveghere/administrație și membrii conducerii executive din cadrul asigurătorului;

d) pentru asigurătorii încadrați la categoria de risc "4":

(i) monitorizează trimestrial indicatorii de bază;

(ii) întocmește, cel puțin anual, raportul privind evaluarea generală a asigurătorului;

(iii) actualizează, la un interval de cel puțin 3 ani consecutivi, evaluarea elementelor individuale sau mai devreme dacă există modificări semnificative care conduc la creșterea riscurilor luate în calcul;

(iv) notifică asigurătorului, la un interval de cel puțin 3 ani consecutivi, rezultatul obținut ca urmare a evaluării generale a acestuia și în special:

1. opinia privind nivelul fondurilor proprii eligibile pe care asigurătorul trebuie să îl dețină pentru acoperirea cerinței de capital de solvabilitate;

2. opinia privind nivelul de lichiditate deținut de asigurător și orice alte cerințe legate de lichiditate;

3. opinia privind alte măsuri de supraveghere;

(v) participă la întâlniri, la un interval de cel puțin 3 ani consecutivi, cu membrii consiliului de supraveghere/ administrație și membrii conducerii executive din cadrul asigurătorului.

Secțiunea a 2-a — Procesul de evaluare a elementelor individuale

Articolul 7

(1) În evaluarea elementelor individuale, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a)-e), direcția care exercită funcția de supraveghere utilizează 4 categorii de risc, astfel:

a) categoria 1 - risc imperceptibil;

b) categoria 2 - risc scăzut;

c) categoria 3 - risc mediu;

d) categoria 4 - risc ridicat.

(2) În ceea ce privește evaluarea modelului și strategiei de afaceri, procesul de identificare, măsurare și monitorizare a riscurilor asigurătorului se realizează prin folosirea următoarelor aserțiuni:

a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) activitatea asigurătorului generează venituri sigure și consistente în raport cu apetitul la risc și nivelul fondurilor proprii eligibile;

(ii) nu există o concentrare excesivă în terenuri și clădiri sau în surse de venit nesustenabile;

(iii) asigurătorul deține o poziție competitivă puternică pe piața asigurărilor și strategia necesară consolidării acesteia;

(iv) întocmește, pe baza ipotezelor realiste, previziuni financiare de susținere a activității de asigurare;

(v) asigurătorul deține planuri strategice adecvate modelului său de afaceri;

b) pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) activitatea asigurătorului generează venituri medii față de performanțele sale anterioare, care se încadrează în apetitul la risc și în nivelul fondurilor proprii eligibile;

(ii) există o concentrare în terenuri și clădiri sau în surse de venit nesustenabile;

(iii) asigurătorul întâmpină o presiune competitivă pe piața asigurărilor; există incertitudini cu privire la strategia necesară consolidării poziției acestuia;

(iv) întocmește, pe baza ipotezelor optimiste, previziuni financiare de susținere a activității de asigurare;

(v) asigurătorul deține planuri strategice rezonabile în raport cu modelul său de afaceri;

c) pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) activitatea asigurătorului generează frecvent venituri inconsistente sau nesigure, care influențează apetitul la risc și solvabilitatea acestuia;

(ii) există o concentrare semnificativă în terenuri și clădiri sau în surse de venit cu un nivel de concentrare ridicat;

(iii) asigurătorul deține o poziție competitivă vulnerabilă pe piața asigurărilor, întrucât își concentrează activitatea pe anumite linii de activitate; cota de piață a asigurătorului se poate reduce semnificativ; există incertitudini cu privire la strategia necesară consolidării poziției acestuia;

(iv) întocmește, pe baza ipotezelor prea optimiste, previziuni financiare de susținere a activității de asigurare;

(v) planurile strategice ale asigurătorului nu sunt rezonabile în raport cu modelul său de afaceri;

d) pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) activitatea asigurătorului generează venituri inconsistente și extrem de instabile, care influențează semnificativ apetitul la risc și solvabilitatea acestuia;

(ii) există o concentrare excesivă în terenuri și clădiri sau în surse de venit nesustenabile;

(iii) asigurătorul deține o poziție competitivă foarte slabă pe piața asigurărilor, întrucât își concentrează activitatea pe linii de activitate cu daunalitate ridicată; planurile strategice nu sunt credibile;

(iv) întocmește, pe baza ipotezelor nerealiste, previziuni financiare de susținere a activității de asigurare;

(v) planurile strategice ale asigurătorului nu sunt rezonabile în raport cu modelul său de afaceri.

Articolul 8

În vederea evaluării sistemului de guvernanță și a controalelor de prim nivel, procesul de identificare, măsurare și monitorizare a riscurilor asigurătorului se realizează prin folosirea următoarelor aserțiuni:

a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) asigurătorul deține o structură organizatorică solidă și transparentă, cu responsabilități clare și o separare corespunzătoare a atribuțiilor;

(ii) asigurătorul deține o cultură organizațională solidă;

(iii) asigurătorul deține un aparat de conducere corespunzător din punct de vedere funcțional și structural;

(iv) politica de remunerare este în conformitate cu strategia de risc și obiectivele pe termen lung;

(v) asigurătorul deține un sistem funcțional și eficient de management al riscului, organizat în conformitate cu dispozițiile art. 28 și 29 din Legea nr. 237/2015;

(vi) asigurătorul deține un sistem de control intern organizat în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 237/2015;

(vii) asigurătorul deține funcția de audit intern stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 237/2015;

(viii) asigurătorul deține un sistem informatic organizat în conformitate cu prevederile Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 6/2015 privind gestionarea riscurilor operaționale generate de sistemele informatice utilizate de entitățile reglementate, autorizate/avizate și/sau supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară;

(ix) planul de redresare este complet și verosimil, iar măsurile de redresare sunt adecvate;

b) pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) asigurătorul deține o structură organizatorică solidă și transparentă, cu responsabilități clare și o separare corespunzătoare a atribuțiilor;

(ii) asigurătorul deține, în mare parte, o cultură organizațională solidă;

(iii) asigurătorul deține, în mare parte, un aparat de conducere corespunzător din punct de vedere funcțional și structural;

(iv) politica de remunerare este, în mare parte, în conformitate cu strategia de risc și obiectivele pe termen lung;

(v) asigurătorul deține, în mare parte, un sistem funcțional și eficient de management al riscului, organizat în conformitate cu dispozițiile art. 28 și 29 din Legea nr. 237/2015;

(vi) asigurătorul deține, în mare parte, un sistem de control intern adecvat, organizat în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 237/2015;

(vii) asigurătorul deține, în mare parte, funcția de audit intern stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 237/2015;

(viii) asigurătorul deține, în mare parte, un sistem informatic organizat în conformitate cu prevederile Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 6/2015;

(ix) în mare parte, planul de redresare este complet și verosimil, iar măsurile de redresare sunt adecvate;

c) pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) asigurătorul deține o structură organizatorică și responsabilități parțial transparente, iar separarea atribuțiilor nu este pe deplin funcțională;

(ii) există incertitudini cu privire la cultură organizațională a asigurătorului;

(iii) există incertitudini în ceea ce privește funcționalitatea aparatului de conducere;

(iv) politica de remunerare nu este în conformitate cu strategia de risc și obiectivele pe termen lung;

(v) există incertitudini în ceea ce privește funcționalitatea și eficiența sistemului de management al riscului, organizat în conformitate cu dispozițiile art. 28 și 29 din Legea nr. 237/2015;

(vi) există incertitudini în ceea ce privește organizarea adecvată a sistemului de control intern, stabilit conform dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 237/2015;

(vii) există incertitudine în ceea ce privește independența și obiectivitatea funcției de audit intern, stabilită în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 237/2015;

(viii) există incertitudini în ceea ce privește eficiența sistemului informatic, organizat în conformitate cu prevederile Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 6/2015;

(ix) planul de redresare este incomplet și există incertitudini în ceea ce privește verosimilitatea acestuia;

(x) există incertitudini în aplicarea măsurilor de redresare;

d) pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) asigurătorul nu deține o structură organizatorică și responsabilități transparente, iar separarea atribuțiilor nu este funcțională;

(ii) cultura organizațională a asigurătorului este necorespunzătoare;

(iii) aparatul de conducere al asigurătorului nu deține responsabilități pe linia funcționării și monitorizării sistemului de control intern/managerial;

(iv) politica de remunerare contravine strategiei de risc și obiectivelor pe termen lung;

(v) funcționalitatea și eficiența sistemului de management al riscului al asigurătorului nu sunt în conformitate cu dispozițiile art. 28 și 29 din Legea nr. 237/2015;

(vi) organizarea și funcționalitatea sistemului de control intern al asigurătorului nu sunt în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 237/2015;

(vii) activitatea de audit intern nu asigură evaluarea economicității, eficienței și eficacității sistemului de management al riscului și control intern;

(viii) asigurătorul nu deține un sistem informatic în conformitate cu prevederile Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 6/2015;

(ix) planul de redresare este incomplet și neverosimil.

Articolul 9

Evaluarea cerințelor de capital de solvabilitate stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 72 și 95 din Legea nr. 237/2015 se efectuează pe baza utilizării de aserțiuni cu privire la riscul de subscriere, astfel:

1. Din punctul de vedere al riscului inerent:

1.1. Pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) nivelul expunerilor aferente modulului de risc de subscriere asigurări generale, asigurări de viață și asigurări de sănătate este nesemnificativ; expunerea aferentă produselor și tranzacțiilor complexe este nesemnificativă;

(ii) nivelul de concentrare a riscului de subscriere este nesemnificativ;

(iii) tehnicile de minimizare a riscului sunt adecvate profilului la risc;

(iv) expunerile asigurătorului generează profituri stabile;

(v) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de subscriere, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de subscriere, raportări periodice cu privire la portofoliul de asigurare, evaluări privind calitatea informațiilor furnizate de către intermediarii în asigurări, este adecvat;

(vi) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de daune, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de daune, raportări periodice cu privire la dosarele de daune înregistrate, este adecvat.

1.2. Pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) nivelul expunerilor aferente modulului de risc de subscriere asigurări generale, asigurări de viață și asigurări de sănătate este minim; expunerea aferentă produselor și tranzacțiilor complexe este minimă;

(ii) nivelul de concentrare a riscului de subscriere este minim;

(iii) tehnicile de minimizare a riscului sunt în mare parte adecvate profilului la risc;

(iv) expunerile asigurătorului generează profituri stabile;

(v) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de subscriere, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de subscriere, raportări periodice cu privire portofoliul de asigurare, evaluări privind calitatea informațiilor furnizate de către intermediarii în asigurări, este în mare parte adecvat;

(vi) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de daune, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de daune, raportări periodice cu privire la dosarele de daune înregistrate, este în mare parte adecvat.

1.3. Pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) nivelul expunerilor aferente modulului de risc de subscriere asigurări generale, asigurări de viață și asigurări de sănătate este mediu; expunerea aferentă produselor și tranzacțiilor complexe este medie;

(ii) nivelul de concentrare a riscului de subscriere este mediu;

(iii) tehnicile de minimizare a riscului sunt parțial adecvate profilului la risc;

(iv) politica de subscriere poate genera o volatilitate medie a rezultatelor asigurătorului;

(v) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de subscriere, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de subscriere, raportări periodice cu privire la portofoliul de asigurare, evaluări privind calitatea informațiilor furnizate de către intermediarii în asigurări, este parțial adecvat;

(vi) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de daune, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de daune, raportări periodice cu privire la dosarele de daune înregistrate, este parțial adecvat.

1.4. Pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) nivelul expunerilor aferente modulului de risc de subscriere asigurări generale, asigurări de viață și asigurări de sănătate este ridicat; expunerea aferentă produselor și tranzacțiilor complexe este ridicată;

(ii) nivelul de concentrare a riscului de subscriere este ridicat;

(iii) tehnicile de minimizare a riscului sunt neadecvate profilului la risc;

(iv) expunerile asigurătorului pot genera o volatilitate ridicată a rezultatelor asigurătorului;

(v) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de subscriere, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de subscriere, raportări periodice cu privire portofoliul de asigurare, evaluări privind calitatea informațiilor furnizate de către intermediarii în asigurări, este neadecvat;

(vi) procesul de monitorizare a politicilor și procedurilor de daune, efectuat prin misiuni de audit intern, acțiuni de verificare asupra îndeplinirii responsabilităților delegate conducerii operative a departamentului de daune, raportări periodice cu privire la dosarele de daune înregistrate, este neadecvat.

2. Încadrările în cele 4 categorii de risc stabilite din punctul de vedere al riscului inerent sunt ajustate corespunzător prin aplicarea măsurilor de control (risc rezidual), astfel:

(i) dacă există o legătură între politica, respectiv strategia privind riscul de subscriere al asigurătorului și strategia sa generală, respectiv apetitul la risc;

(ii) dacă deține o structură organizatorică solidă, cu responsabilități clare și o separare corespunzătoare a atribuțiilor;

(iii) dacă sistemele de evaluare, monitorizare și raportare în ceea ce privește riscul de subscriere sunt adecvate;

(iv) dacă limitele de competență și cadrul de control cu privire la riscul de subscriere sunt în conformitate cu strategia și apetitul la risc.

Articolul 10

Cu privire la eligibilitatea fondurilor proprii deținute de un asigurător, direcția care exercită funcția de supraveghere evaluează nivelul și structura fondurilor proprii, astfel:

a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile respectă prevederile art. 71 din Legea nr. 237/2015;

(ii) testele de stres nu indică un risc vizibil care ar putea avea un impact semnificativ asupra fondurilor proprii;

(iii) asigurătorul deține un plan de capitalizare care îndeplinește în totalitate obiectivele programate;

b) pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile este la limita prevăzută la art. 71 din Legea nr. 237/2015;

(ii) testele de stres indică un nivel scăzut de risc care ar putea avea un impact destul de ridicat asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii sunt credibile;

(iii) asigurătorul deține un plan de capitalizare care îndeplinește, în mare parte, obiectivele programate;

c) pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile nu respectă prevederile art. 71 alin. (2) sau (4) din Legea nr. 237/2015;

(ii) testele de stres indică un nivel mediu de risc care ar putea avea un impact ridicat asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii nu sunt credibile;

(iii) asigurătorul deține un plan de capitalizare care îndeplinește parțial obiectivele programate;

d) pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile nu respectă prevederile art. 71 din Legea nr. 237/2015;

(ii) testele de stres indică un nivel ridicat de risc care ar putea avea un impact uriaș asupra fondurilor proprii; acțiunile conducerii nu sunt credibile;

(iii) asigurătorul nu deține un plan de capitalizare credibil care să îndeplinească obiectivele programate.

Articolul 11

Cu privire la adecvarea lichidității, direcția care exercită funcția de supraveghere evaluează dacă resursele de lichiditate disponibile acoperă riscurile la care este expus sau ar putea fi expus asigurătorul, utilizând 4 categorii de riscuri, astfel:

a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) capacitatea ridicată a asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă cerința de capital de solvabilitate (SCR) și cerința de capital minim (MCR);

(ii) activele asigurătorului sunt investite numai în instrumente ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate și raportate în mod adecvat;

(iii) activele deținute pentru acoperirea rezervelor tehnice sunt investite în mod adecvat naturii și duratei obligațiilor de asigurare și reasigurare;

(iv) activele deținute de asigurător sunt diversificate în mod corespunzător;

(v) asigurătorul deține un plan corespunzător pentru prevenirea situațiilor nefavorabile legate de lichiditate;

b) pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) capacitatea ridicată a asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR, cu riscul de a se diminua în viitor;

(ii) activele asigurătorului sunt investite, în mare parte, în instrumente ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate și raportate;

(iii) activele deținute pentru acoperirea rezervelor tehnice sunt investite, în mare parte, adecvat naturii și duratei obligațiilor de asigurare și reasigurare;

(iv) activele deținute de asigurător sunt, în mare parte, diversificate;

(v) asigurătorul deține, în mare parte, un plan corespunzător pentru prevenirea situațiilor nefavorabile legate de lichiditate;

c) pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) capacitatea redusă a asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR;

(ii) activele asigurătorului sunt investite în instrumente ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate și raportate parțial;

(iii) activele deținute pentru acoperirea rezervelor tehnice sunt investite parțial, în funcție de natura și durata obligațiilor de asigurare și reasigurare;

(iv) activele deținute de asigurător sunt parțial diversificate;

(v) asigurătorul deține un plan parțial credibil pentru prevenirea situațiilor nefavorabile legate de lichiditate;

d) pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) incapacitatea asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR;

(ii) activele asigurătorului sunt investite în instrumente ale căror riscuri nu pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate și raportate;

(iii) activele deținute pentru acoperirea rezervelor tehnice nu sunt investite în funcție de natura și durata obligațiilor de asigurare și reasigurare;

(iv) activele deținute de asigurător nu sunt diversificate în mod corespunzător;

(v) asigurătorul nu deține un plan corespunzător pentru prevenirea situațiilor nefavorabile legate de lichiditate.

Secțiunea a 3-a — Procesul de evaluare generală

Articolul 12

(1) Cu privire la elementele generale, direcția care exercită funcția de supraveghere evaluează rezultatele procesului de supraveghere desfășurat în ultimele 12 luni, utilizând 4 categorii de riscuri, astfel:

a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil:

(i) strategia și modelul de afacere nu ridică probleme;

(ii) sistemul de guvernanță și controalele de prim nivel nu ridică probleme;

(iii) cerința de capital de solvabilitate de bază respectă prevederile legale în vigoare;

(iv) valoarea rezervelor tehnice corespunde nivelului curent al obligațiilor;

(v) nivelul fondurilor proprii de bază eligibile respectă prevederile legale în vigoare;

(vi) capacitatea ridicată a asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR;

b) pentru categoria 2 - risc scăzut:

(i) există un nivel scăzut de îngrijorare cu privire la strategia și modelul de afacere;

(ii) există un nivel scăzut de îngrijorare cu privire la sistemul de guvernanță și controalele de prim nivel;

(iii) există un risc scăzut ca cerința de capital de solvabilitate de bază să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(iv) există un risc scăzut ca valoarea rezervelor tehnice să nu corespundă nivelului curent al obligațiilor;

(v) există un risc scăzut ca nivelul fondurilor proprii de bază eligibile să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(vi) există un nivel scăzut de îngrijorare privind diminuarea capacității asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR;

c) pentru categoria 3 - risc mediu:

(i) există un nivel mediu de îngrijorare cu privire la strategia și modelul de afacere;

(ii) există un nivel mediu de îngrijorare cu privire la sistemul de guvernanță și controalele de prim nivel;

(iii) există un risc mediu ca cerința de capital de solvabilitate de bază să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(iv) există un risc mediu ca valoarea rezervelor tehnice să nu corespundă nivelului curent al obligațiilor;

(v) există un risc mediu ca nivelul fondurilor proprii de bază eligibile să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(vi) există un nivel mediu de îngrijorare privind diminuarea capacității asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR;

d) pentru categoria 4 - risc ridicat:

(i) există un nivel ridicat de îngrijorare cu privire la strategia și modelul de afacere;

(ii) există un nivel ridicat de îngrijorare cu privire la sistemul de guvernanță și controalele de prim nivel;

(iii) există un risc ridicat ca cerința de capital de solvabilitate de bază să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(iv) există un risc ridicat ca valoarea rezervelor tehnice să nu corespundă nivelului curent al obligațiilor;

(v) există un risc ridicat ca nivelul fondurilor proprii de bază eligibile să nu respecte prevederile legale în vigoare;

(vi) există un nivel ridicat de îngrijorare privind diminuarea capacității asigurătorului de echilibrare a activelor care acoperă SCR și MCR.

(2) În cazul în care asigurătorul este încadrat conform alin. (1) lit. d) se impune luarea unor măsuri de intervenție timpurie de către direcția care exercită funcția de supraveghere prin aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 246/2015.

Secțiunea a 4-a — Combinații dintre rezultatul procesului de evaluare a elementelor individuale cu cel al procesului de evaluare generală

Articolul 13

Rezultatul activității de supraveghere face obiectul unei analize finale, având la bază combinații dintre rezultatul evaluării elementelor individuale cu cel al evaluării generale, astfel:

a) rezultatul evaluării generale încadrat la categoria 3 - risc mediu și rezultatul evaluării sistemului de guvernanță și controalelor de prim nivel încadrat la categoria 4 - risc ridicat;

b) rezultatul evaluării generale încadrat la categoria 3 - risc mediu și rezultatul evaluării strategiei și modelului de afacere încadrat la categoria 4 - risc ridicat;

c) rezultatul evaluării generale încadrat la categoria 3 - risc mediu și rezultatul evaluării cerinței de capital de solvabilitate de bază încadrat la categoria 4 - risc ridicat;

d) rezultatul evaluării generale încadrat la categoria 3 - risc mediu și rezultatul evaluării nivelului de adecvare a lichidității încadrat la categoria 4 - risc ridicat.

Secțiunea a 5-a — Monitorizarea indicatorilor pe baza procesului de supraveghere

Articolul 14

(1) Direcția care exercită funcția de supraveghere monitorizează trimestrial indicatorii cantitativi, calitativi, inclusiv cei financiari ai asigurătorului și stabilește un prag de semnificație în raport cu natura, dimensiunea și complexitatea asigurătorului.

(2) În vederea stabilirii pragurilor de semnificație pentru indicatorii cantitativi, calitativi și financiari, direcția care exercită funcția de supraveghere aplică prevederile Legii nr. 237/2015 și ale Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 41/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate ale entităților care desfășoară activitate de asigurare și/sau reasigurare.

(3) Direcția care exercită funcția de supraveghere stabilește un prag de semnificație asupra cerinței de capital de solvabilitate de 1,5 puncte procentuale peste nivelul fondurilor proprii eligibile.

(4) Atunci când sunt identificate modificări majore ale indicatorilor cantitativi, calitativi și financiari sau încălcări ale pragului de semnificație, direcția care exercită funcția de supraveghere desfășoară verificări suplimentare și, atunci când consideră, revizuiește analiza elementelor definite la art. 3 alin. (1), pe baza noilor informații, astfel:

(i) determină cauza și efectele care au condus la deteriorarea stabilității financiare a asigurătorului, precum și inițierea unor întâlniri cu aparatul de conducere al societății;

(ii) documentează cauza și rezultatul evaluării;

(iii) revizuiește evaluarea riscului și încadrarea în categoria de risc, pe baza noilor informații.

Secțiunea a 6-a — Evenimentele semnificative care indică îndeplinirea condițiilor pentru aplicarea măsurilor de intervenție timpurie

Articolul 15

(1) Anumite evenimente pot avea un impact major asupra stabilității financiare a asigurătorului și astfel sunt întrunite condițiile pentru aplicarea măsurilor de intervenție timpurie.

(2) În categoria evenimentelor care pot avea un impact major asupra stabilității financiare a asigurătorului sunt incluse, fără a se limita la acestea, următoarele:

(i) evenimente care conduc la un risc operațional ridicat, spre exemplu: fraudă, calamități naturale, deficiențe majore ale sistemelor informatice, amenzi aplicate de instituțiile publice;

(ii) evenimente care conduc la deteriorarea nivelului obligațiilor asumate și a nivelului fondurilor proprii eligibile ale asigurătorului;

(iii) semnale cu privire la necesitatea revizuirii calității activelor și/sau efectuarea unor evaluări independente asupra portofoliului de active;

(iv) evenimente care conduc la scăderea semnificativă a subscrierilor;

(v) vacantarea posturilor de conducere sau a celor ocupate de persoanele care dețin funcții-cheie sau alte funcții critice fără asigurarea continuității activității.

Capitolul IV — Dispoziții finale ↑ Contents

Articolul 16

Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

p. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

București, 28 ianuarie 2016.

Nr. 10.

----

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).