pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistența medicală balneara și climatica
Ministrul Sănătății,
Vazand Nota Direcției asistenței medicale nr. VI/C1/1.101 din 9 martie 1979;
În executarea hotărîrii Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului Sănătății din 27 decembrie 1978,
În temeiul Legii nr. 3/1978, privind asigurarea sănătății populației și a Decretului nr. 452/1969, cu modificările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
emite următorul ordin:
1. Se aprobă normele tehnice prevăzute în anexele la prezentul ordin:
- Norme tehnice privind stabilirea perimetrelor de protecție sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice, cuprinse în Anexa 1
- Norme tehnice de utilizare a substanțelor minerale terapeutice, cuprinse în anexa nr. 2.
- Norme tehnice privind principii și condiții balneo-tehnice pentru exploatarea și utilizarea peloizilor (namolurilor), cuprinse în anexa 3.
- Norme tehnice privind principii și condiții balneo-tehnice pentru exploatarea și valorificarea gazelor terapeutice- mofetele -, cuprinse în anexa nr. 4.
- Norme tehnice pentru aplicarea climatoterapiei în R.S.România, cuprinse în anexa 5.
- Norme tehnice cu privire la sistematizarea și organizarea stațiunilor balneare și climatice, cuprinse în anexa 6.
2. Direcția asistenței medicale din Ministerul Sănătății și direcțiile sanitare județene și a municipiului București, va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU,
Eugen Proca
DIRECȚIA ASISTENȚEI MEDICALE
NOTA
De competența:
Ministru
Eugen Proca
În legătură cu difuzarea normelor tehnice balneare, aprobate în ședința Biroului Executiv al Consiliului de Conducere din 27 decembrie 1978, va informăm:
Normele la care ne referim au un caracter tehnic, neconstituind acte cu caracter normativ, astfel încît consideram ca ele trebuiesc difuzate prin Buletinul Ministrului Sănătății nu prin Buletinul Oficial al R.S.R.. Astfel, ele vor ajunge în primul rând la direcțiile sanitare județene, care au sarcini directe de organizare a asistenței medicale și tratamentului balnear, un număr limitat din aceste buletine urmând să fie trimise, spre informare, organelor centrale cointeresate.
În acest sens, Direcția asistenței medicale a elaborat alăturat proiect de Ordin pentru aprobarea normelor tehnice la care ne referim, cu rugamintea de a fi semnat și publicat în Buletinul M.S., împreună cu anexele, acordându-se pentru aceasta publicare prioritatea necesară.
DIRECTOR,
Dr. Radu Ozun
NORME TEHNICE
privind stabilirea perimetrelor de protecție sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice
1. Protecția sanitară se instituie în scopul prevenirii și combaterii poluarii stațiunilor balneare și balneoclimatice și a efectelor dăunătoare ale fenomenelor antropice sau naturale.
2. Poluarea stațiunilor balneare și balneoclimatice, în înțelesul prezentelor norme, consta în acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu consecințele dăunătoare asupra sănătății oamenilor sau improprii unei folosiri rationale a factorilor naturali terapeutici, prin modificarea calității acestora.
3. Factorii de poluare sînt considerați: deșeurile ori reziduurile solide, lichide sau gazoase de natura chimica și radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi ridicate, surse de zgomot și poluare estetica.
1. În cazul stațiunilor balneare și balneoclimatice sînt supuși protecției următorii factori terapeutici:
- sursele de ape minerale;
- lacurile terapeutice;
- faleza, plaja marii și apele litorale marine și lacustre;
- namolurile terapeutice;
- gazele terapeutice;
- aerul;
- cadrul natural aferent stațiunii.
2. În afară acestor factori, protecția trebuie depusa și asupra surselor de apa potabilă, asupra solului, vegetatiei și instalațiilor și clădirilor de deservire aflate în strânsă relație cu factorii enuntati mai sus.
Din cauza diversitatii elementelor ce cad sub influența protecției sanitare se impune, în continuare, o tratare diferențiată pe grupe de factori.
3. Protecția sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice se realizează pe doua cai:
- instituirea unor perimetre de protecție sanitară;
- măsuri tehnice și sanitare.
1. Prin perimetru de protecție sanitară se înțelege suprafața de teren care cuprinde rețeaua balneara sau balneoclimatica și zonele adiacente în care modificarea regimului natural poate conduce la alterarea calității factorilor terapeutici.
În funcție de specificul factorilor naturali de cura protecția acestora în cadrul perimetrului sanitar se realizează prin intermediul a doua zone:
A. Zona interna de regim sever
B. Zona externa de restrictie
A. Zona interna de regim sever. Aceasta zona constituie un areal relativ restrâns care include următorii factori:
- sursele de ape minerale captate sau necaptate;
- lacurile și ocnitele terapeutice;
- namolul și gazele terapeutice (mofete);
- plaja și apele litorale marine;
- instalațiile și construcțiile de deservire a bazelor de tratament;
- sursele de apa potabilă;
- drumurile și aleile de acces.
Zona interna de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexa.
B. Zona externa de restrictie. Aceasta zona cuprinde teritoriul exterior limitei zonei de regim sever în care prezenți restul factorilor de cura, odihna și agrement, care prin specificul lor se extind pe areale mai mari constituind microclimatul și cadrul natural al stațiunii (aerul, vegetatia, cadrul natural estetic).
Trebuie menționat faptul ca zona interna de regim sever se situeaza întotdeauna în interiorul perimetrului de protecție hidrogeologica al zacamantului hidromineral.
În ceea ce privește zona externa de restrictie, aceasta se suprapune în buna măsura perimetrului hidrogeologic fără a fi însă condiționată de acesta. În funcție de condițiile concrete de teren aceasta zona externa de restrictie, și prin urmare perimetrul de protecție sanitară al stațiunii, poate fi mai mare sau mai mic ca perimetrul de protecție hidrogeologica.
A. Zona interna de regim sever. Stabilirea acestei zone de protecție cu regim server se face în scopul asigurării fără orice risc, din punct de vedere igienico-sanitar, a exploatării și întreținerii surselor de factori naturali terapeutici, a construcțiilor și instalațiilor de alimentare, interzicandu-se în acest perimetru sever orice lucrare care ar putea atrage modificări în afară celor naturale asupra factorilor de cura din stațiune.
- amplasarea în aceasta zona de obiective în care desfășoară o activitate social-economică sau orice fel de construcție sau amenajare nelegata direct de activitatea de exploatare a sursei sau instalației de alimentare;
- utilizarea de surse cu radiatii ionizante, depozitarea sau transportul acestora din zona respectiv;
- depozitarea de materiale care prin pătrunderea lor în sol ar putea provoca poluarea și impurificarea surselor, cu excepția celor strict necesare exploatării și instalației (și în acest caz se vor lua măsurile de preintampinare);
- efectuarea de săpături, excavații (santuri, puțuri, fundații, drumuri sau alei) care distrug continuitatea de acoperirea a orizonturilor acvifere captate pentru cura balneara sau favorizează stagnarea unor surse poluante;
- orice fel de deversari de ape uzate, haznale simple, acumulari de gunoi, fose septice etc.;
- traversarea zonei de către sisteme de conduce de țiței sau produse petroliere;
- orice fel de explozii sau alte lucrări care ar produce trepidatii puternice în zona captarii;
- orice alte lucrări care ar produce zgomot, pulberi sau poluare de orice fel a aerului;
- interzicerea completa a utilizării ingrasamintelor chimice sau animale, a substanțelor fitofaramaceutice pentru combaterea dăunătorilor;
- amplasarea de ambarcatiuni cu excepția celor pentru exploatarea namolului terapeutic.
În zona perimetrului de protecție cu regim sever se interzice orice alta activitate îndreptată în alt scop decât acela privind exploatarea și valorificarea factorilor naturali terapeutici.
B. Zona externa de restrictie
a) Protecția aerului:
- este interzisă amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacueaza în atmosfera substanțe dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli și altele.
b) Protecția solului se realizează în scopul prevenirii și combaterii eroziunii, alunecarilor de teren, mlastinirii, saraturilor, evitarea infiltrarii unor noxe în subteran și altor efecte dăunătoare, naturale sau antropice. În acest sens se interzice aruncarea, deversarea sau împrăștierea unor deșeuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum și a substanțelor radioactive, provenite din activitățile industriale, agricole sau de alta natura economico-socială care pot duce la poluarea directa a solului și indirecta a subsolului. Este de asemenea interzisă în incinta acestui perimetru executarea oricărui fel de excavații, lucrări miniere, cai de acces, depozite de carburanți și lubrifianți, construcții de orice fel.
c) Protecția vegetatiei
Protecția vegetatiei, în special a pădurilor, se realizează în scopul regularizării debitului natural al apelor, diminuării scurgerilor de suprafața, ameliorării terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, a îmbunătățirii calității aerului, a infrumusetarii peisajului de recreere și agrement și a diminuării poluarii fonice.
În acest scop sînt interzise activitățile antropice ce pot dăuna refacerii și dezvoltării vegetatiei forestiere, cum sînt: exploatarea fondului forestier al stațiunii, exploatări miniere subterane sau de suprafața, defrisari pentru rețele electrice, defrisari pentru trasari de drumuri etc.
d) Protecția fonica. Este interzisă desfășurarea de activități cu grad ridicat de poluare fonica ca de exemplu transportul rutier greu, explozii de orice natura, folosirea de motocompresoare sau ciocane pneumatice etc.
În cazuri justificate, pentru desfășurarea activităților enumerate mai sus este necesar avizul prealabil al Ministerului Sănătății.
În zona externa de restrictie a perimetrului de protecție sanitară se pot desfășura activități economico-sociale, de alta natura (agricultura, pasunat etc.) în condițiile respectării specificatiilor de mai sus.
În aceasta zona de restrictie mai sînt interzise următoarele:
- amplasarea de cimitire umane sau animale;
- crescatorii de animale sau păsări;
- amplasarea depozitelor de conservarea furajelor;
- utilizarea lucrărilor de irigații.
1. Documentațiile referitoare la perimetrul de protecție sanitară se întocmesc de către unitățile care executa cercetări hidrogeologice în scopuri balneare sau de imbuteliere pentru consumul public, în colaborare cu I.M.F.B.R.M. și Institutul de igiena și sănătate publică și se înaintează spre avizare Ministerului Sănătății.
2. Documentațiile de stabilire a perimetrului de protecție sanitară se vor realiza odată cu studiul hidrogeologic general al zonei respective și va fi obligatoriu pentru fiecare stațiune balneara sau balneoclimatica în scopul păstrării nealterate a factorilor naturali curativi.
3. Documentații tehnice pentru perimetrele de protecție sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice vor trebui sa cuprindă pentru fiecare zona în parte următoarele:
- datele geografice, geomorfologice, geologice și hidrogeologice, climatice și microclimatice;
- harta geologica - hidrogeologica și secțiuni climatice hidrostructurale și amplasamentele surselor, a limitelor registrului de protecție sanitară cu indicarea ambelor zone de protecție;
- tabele cu parametrii principali hidrogeologici și hidrochimici;
- un capitol cu instrucțiuni specifice privind protecția sanitară și modalitățile de valorificare superioară a substanțelor minerale terapeutice;
- rezultatele analizelor fizico-chimice ale surselor hidrominerale și atestarea valorii terapeutice a acestora;
- analizele bacteriologice ale surselor de cura interna și de imbuteliere;
- date economico-sociale asupra zonei cu precizarea dacă unele activități de ordin economic și industrial nu impieteaza asupra factorilor de cura și asupra activității medicale balneare;
- planul de perspectiva a dezvoltarilor balneare și economico-sociale din zona stațiunii și din zonele limitrofe acesteia.
4. Documentația tehnica de stabilire a perimetrului de protecție sanitară va fi prezentată pentru avizare și emiterea ordinului de instituire către Ministerul Sănătății.
5. Ordinul va cuprinde descrierea perimetrului de protecție sanitar cat mai în detaliu folosind toponimii ușor identificabile.
6. Ordinul de instituire cu schita topografica a perimetrului aprobat va fi difuzat la: Direcția medicală a stațiunii balneoclimatice, M.M.P.G. - Inspecția de stat geologica, C.N.A.- O.G.A., în cazul stațiunilor cu lacuri și namoluri terapeutice, Consiliul popular de care depinde stațiunea, I.M.F.B.M.
7. Instituirea perimetrului de protecție sanitară, elaborat pe baza normelor tehnico sanitare complexe, este obligatorie pentru fiecare stațiune balneara și balneoclimatica în parte aflată în funcțiune, iar în cazul viitoarelor stațiuni este obligatorie simultan cu intrarea în funcțiune balneara a surselor construcțiilor și instalațiilor.
8. Obligația de a solicita instituirea perimetrului de protecție sanitară precum și instituirea acestuia în teren revine beneficiarului de zacamant sau, în cazurile existenței mai multor beneficiari, Consiliilor populare județene.
9. Materializarea în teren a limitelor celor de zone ale perimetrului de protecție sanitară se realizează prin îngrădirea, bornare sau alte forme de avertizare vizuala, în funcție de condițiile specifice fiecărei stațiuni. Este preferabil ca zona de regim sever să fie îngrădită.
10. Fiecare stațiune balneara sau balneoclimatica în parte este obligată sa posede documentația cu privire la perimetrele de protecție sanitar. De asemenea, conducerea medicală a stațiunii are obligația de a face cunoscute atît limitele perimetrului de protecție cat și instrucțiunile. În aceeași măsura îi revine responsabilitatea sesizării organelor ierarhice superioare în cazul unor încălcări a prezentelor norme.
11. Orice încălcare a normelor enumerate mai sus, constituie contravenție a prevederilor Legii nr. 3/1978 pasibila de pedeapsa.
Obiectivul protejatDistanta minima Surse subteraneIn conditiile in care50 m - pe directia amonte de priza stratul de apa freatica nu este protejat20 m - pe directia aval de priza Captarea surselor de mare adancime sau in conditiile in care stratul de apa freatica este protejat10 m - lateral de o parte si de alta a prizei Captari:Rauri100 m - pe directia amonte de priza 50 m - pe directia aval de priza 50 m - lateral de o parte si de alta a prizei Lacuri100 m - radial pe apa 50 m - radial pe mal unde este situata priza Instalatii de tratare:20 m - de la zidurile exterioare ale cladirii Statii de pompare:10 m - de la zidurile exterioare ale cladirii Rezervoare ingropate20 m - de la zidurile exterioare Constructii si instalatiiConducte de aductiune30 m - fata de orice sursa de poluare. Aceasta distanta poate fi redusa pana la 10m daca traseul se afla in amonte de zona poluata si marita pana la 50 m daca traseul se afla in aval de zona poluata Retele de distribuire a apei potabileDistantele vor fi cele conform tabelului 2
1. Controlul activității de protecție sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice revine organelor competente din Ministerul Sănătății.
2. Orice modificare adusă limitelor perimetrului de protecție sanitară sau lucrări operate în interiorul acestuia se vor face numai cu avizul Ministerului Sănătății.
3. Stațiunile balneare sau balneoclimatice care au perimetru de protecție hidrogeologica (avizat și instituit după normele M.M.P.G.), vor întocmi și documentații pentru instituirea perimetrului de protecție sanitară al stațiunii în timp de un an de la publicarea prezentelor norme, înaintând-o spre avizare M.S. De asemenea stațiunile care nu au instituit perimetru de protecție hidrogeologica, cat și localitățile cu factori balneari în exploatare pe plan local, vor trebui ca în timp de doi ani sa întocmească documentații pentru instituirea perimetrului de protecție sanitară.
4. Unitățile care cercetează sau exploatează factori naturali curativi sînt obligate de a respecta condițiile stabilite în documentațiile de instruire a perimetrelor de protecție sanitară și hidrogeologica al zonei stațiunii, în scopul menținerii nealterate a echilibrului natural al zacamantului.
5. Nerespectarea sau neaplicarea prezentelor norme de protecție sanitară constituie contravenție ale prevederilor Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sănătății populației.
TABEL ANEXA DIRECȚIILE PUBLICE ALE ZONELOR DE PROTECȚIE CU REGIM SEVER
NORME TEHNICE
de utilizare a substanțelor minerale terapeutice
A. PRINCIPII ȘI CONDIȚII BALNEOTEHNICE PENTRU EXPLOATAREA ȘI UTILIZAREA APELOR MINERALE ÎN SCOPURI TERAPEUTICE
I. GENERALITATI
1. Definiții
Apele minerale sînt substanțe utile terapeutice care, spre a fi considerate ca atare - conform definitiei internaționale - trebuie să îndeplinească cel puțin una din următoarele condiții:
a) sa conțină saruri în proporție de cel puțin 1 g% (cloruri, sulfati, bicarbonati) în parte, sau cumulat;
b) sa conțină elemente chimice cu acțiune farmacologica stabilită într-o proporție admisă ca necesară. Concentratiile în elemente chimice și gaze minimum admise pentru caracterizarea unei ape terapeutice sînt:
- Fe ......................... 10 mg%. - As ......................... 0,7 mg%.; HaS02 = MG5o sau HAS04 = 1,3 mg%. - I .......................... 1 mg%. - CO2 ........................ 1 g%. - S titrabil ................. 1 mg%. (în principal SH2)
c) sa conțină unele gaze considerate terapeutice (CO2; H2S) în concentratiile de mai sus;
d) să aibă temperatura la emergenta de peste 20 grade C (ape termale);
e) să fie radioactive în limitele admise ca terapeutice (29 nanocurie) sau echivalentul în Bequerel.
2. Proveniență apelor minerale
Apele minerale utilizate în scopuri terapeutice provin din:
- izvoare naturale;
- sonde forate și puțuri;
- acumulari în ocnite de sare;
- lacuri;
- apa marii.
3. Modalități de folosință
Apele minerale se utilizează în scopuri terapeutice după cum urmează:
- în cura interna pentru baut, aerosoli și inhalatii;
- sub forma injectabila;
- în cura externa sub forma de băi - cazi individuale; bazine de balneatie; bazine de kinetoterapie; piscine în solarii - precum și sub forma de irigații medicinale.
De asemenea pentru extragere de saruri sau gaze pentru cura (sau industrializare).
II. EXPLOATARE - UTILIZARE
Exploatarea și utilizarea relationala a apelor minerale în scopuri terapeutice are la baza principiul general al păstrării cat mai nealterate - prin solutionari balneotehnice adecvate a condițiilor fizico-chimice naturale din zacamant. Ca atare se impune respectarea cu strictețe a unor norme privind: captarea, transportul, inmagazinarea, distribuția la consumator, evacuarea apelor reziduale, tipuri de aparaturi și materiale utilizate.
1. Captarea
1.a. Izvoare naturale
- Captarea trebuie executată direct pe sursa, prin decopertari pînă la roca de baza.
- Debitul sursei trebuie absorbit integral, în care scop se impune interceptarea cat mai în profunzime a căilor de acces ale apei, înainte de divagarea acesteia.
- Instalatia de captare va fi astfel concepută și executată încît să se evite la maximum contactul apei cu aerul atmosferic.
- La realizarea captarii este necesară folosirea unor materiale și construcții-instalații și pentru diferite dispozitive accesorii, rezistente la acțiunea agresiva a apelor (cu conținut gazos de CO2 și H2S în special și cloruri). Aceste materiale pot fi betoanele speciale, materiale ceramice vitrifiate, materiale plastice, sticlă, otelul inox, alama cromata, bronzul fosforos, cauciucul dur.
- Captarile trebuie să fie în întregime vizitabile.
- În cazul apelor cu conținut gazos de CO2 și H2S captarea trebuie efectuată prin clopote de presiune.
- Captarile vor fi prevăzute - pe cat este posibil - cu dispozitive de reglare-dirijare a debitelor.
- Scurgerile apelor provenind din sursa respectiva vor fi astfel concepute și executate încît să se evite recircuitarea apei în captare.
1. b. Sonde forate
- Echiparea sondelor de apa minerala se va face de preferinta cu coloane confectionate din materiale plastice, filtre din metal emailat sau oțel inox, vane eventual din grafal etc.
- Diametrul minim al coloanei de echipare pe tronsonul superior al sondei va fi de 200 mm, pentru a se permite introducerea pompelor submersibile pînă la adâncimea optima de exploatare. În cazurile în care stratele acvifere mai adânci reclama folosirea unor diametre a coloanei mai reduse, se va recurge la tubarea acestora cu coloane pierdute (Liner).
- În cazul apelor minerale însoțite de gaze (H2S, CO2), se impune o tehnologie specială de cimentare a forajelor (cimentari cu priza rapida).
- Sondele vor fi etansate la suprafața terenului, atît în cazul celor cu nivel piezometric negativ, cat și pentru cel artezian. Astfel va fi posibil ca în același timp să se poată recolta degajarile de gaze (în cazul CO2) din perna de gaze de la partea superioară a coloanelor, pentru diferite utilizări ca: reimpregnarea apelor de balneatie sau pentru imbuteliere, alimentarea de instalații mofetariene, imbuteliere de CO2 pentru scopuri de industrializare.
- În cursul procesului de exploatare a apelor cu conținut de CO2, în scopul evitării degazeificarii, este obligatorie folosirea de pompe submersibile pentru exploatarea sub presiune a zacamantului, chiar în cazul forajelor arteziene.
- În scopul protejării hidrologice a zăcămintelor de apa minerala, exploatarea sondelor forate se va efectua strict în limitele rezervelor confirmate de către Comisia Republicană a Rezervelor Geologice.
1.c. Acumulari de ape în ocnite de sare, lacuri, apa marii.
- Extragerea apelor minerale din aceste surse se va efectua prin instalații de pompare executate din materiale rezistente la coroziune.
- Prizele de recoltare (sorburile) se vor amplasa la adancimi și distanțe mai mari (de la mal),în special cînd în zonele respective exista amenajări de solarii.
2. Sisteme de pompare a apelor minerale
2.a.1. Izvoare pentru cura interna
- În cazurile cînd este necesar instalarea unui sistem de pompare amplasat între captarea surselor respective și punctul de consum, se va aplica pentru apele negazoase pompe submersibile de mica capacitate sau pompe cu piston, iar pentru apele cu conținut gazos (CO2; H2S) se va adopta unul dintre cele doua sisteme: - pompare sub presiune cu pompe submersibile de mica capacitate; - gaz-liftare cu CO2 (gazul se recircuiteaza).
2.a.2. Izvoare pentru cura externa
- Sistemul de pompare aplicat va fi cel cu pompe submersibile sau pompe cu piston cu remarca ca în cazul exploatării de ape cu conținut gazos (CO2, H2S) se va utiliza exclusiv sistemul de pompare cu presiuni mărite prin pompa submersibila în scopul evitării degazeificarii.
2.b. Surse captate prin sonde forate și puțuri
- În cazul apelor fără conținut gazos se va putea utiliza orice sistem de pompare, în funcție de caracterul și parametrii hidrodinamici ai zacamantului acvifer.
- În cazul apelor cu conținut gazos (CO2, H2S) vor fi folosite în exclusivitate pompe submersibile, instalate la adancimi optime din punct de vedere hidrodinamic și al concentratiei gazoase, inclusiv în cazul surselor hidrominerale arteziene.
- Exploatarea se va face cu debite dirijate, în funcție de necesitați (chiar în cazul sondelor cu debitare arteziana), la presiuni comparabile cu presiunea corespunzătoare nivelului de amplasare a sorbului pompei, în scopul evitării degazeificarii.
2.c. Acumulari de ape în ocnite de sare, lacuri, apa marii
- Pentru recoltare se va putea utiliza orice sistem de pompare în funcție de condițiile specifice, cu remarca necesității ca amplasarea sorbului să se facă în condiții care să asigure evitarea absorbtiei de ape poluate, materii de suspensie, vegetație subacvatica etc.
- Nu se admite exploatarea pentru cura externa a apelor din lacurile și ocnitele folosite ca piscine publice (cu excepția cînd acestea au un mare volum de apa, și în condițiile unui aviz prealabil al Ministerului Sănătății.
3. Transportul apelor minerale
Operațiunea de transport a apelor minerale intervine în scopul vehicularii acestora pe traseul de la sursa la sistemele de inmagazinare și distribuire la rețeaua de consum. La proiectare - execuție se vor respecta următoarele condiții balneotehnice:
- în cazul apelor cu conținut gazos (H2S CO2) în conductele de transport se vor menține presiuni superioare presiunii la care se realizează priza de apa, respectiv asigurarea circulației inecate pe conducte (secțiune plină);
- în scopul evitării degradării apelor vehiculate pe conductele de transport se vor aplica procedee tehnice care să împiedice contactul apei cu aerul atmosferic;
- pe conducte se va menține viteza optima constanta în circulația apei, în următoarele scopuri:
- antrenarea bulelor de gaz provenite din degajare;
- evitarea socurilor de presiune în conducta:
- conductele de transport vor fi confectionate din materiale care să nu între în reactie cu apa vehiculata (materiale plastice, eventual armate cu fibre de sticlă; oteluri inox; azbociment etc.). La proiectare, alegerea materialului optim pentru conductele de transport a apelor minerale, se va studia prealabil pentru fiecare caz în parte;
- izolarea termica a conductelor de transport este obligatorie în cazul apelor termominerale;
- conductele de transport vor fi proiectate cu secțiune constanta, evitandu-se pantele mari, conturile și curbele prea bruste;
- traseul conductelor de transport va fi vizitabil și accesibil în întregime pentru intervenții și întreținere și prevăzut cu vane de degazeificare după necesitați (în cazul apelor cu conținut gazos).
Observatie
- Oprirea sistemului de transport pe conducte, în cazul apelor gazoase se va face numai accidental, fiind totodată necesar ca să se prevadă ventile de dezaerisire montate lateral pe conducte spre a se evita evacuarea gazelor în funcționarea normală.
- În cazuri deosebite, cînd trebuie evitate stagnari în desfășurarea proceselor de balneatie, sau imbuteliere, se va putea lua în considerare și faptul de a se monta pe anumite trasee ale conductei principale și o conducta anexa, folosibila în caz de intervenții tehnice fortuite pe sistemul de transport.
4. Inmagazinarea apelor minerale
4.a. Scopul
Inmagazinarea apelor minerale se efectuează pentru asigurarea de stocaje tampon și distribuire în rețeaua balneotehnica de folosință.
4.b. Condiții constructive pentru mijloacele de inmagazinare
Mijloacele utilizate pentru inmagazinarea apelor minerale sînt:
- rezervoarele
- batalurile
În funcție de modul de execuție-amplasare rezervoarele pot fi subterane; la nivelul solului; supraterane (castele de apa).
Proiectarea și execuția tehnica a rezervoarelor se va face în conformitate cu normele uzuale în vigoare, respectându-se și următoarele condiții specifice tehnicii balneare:
- Materialele de execuție vor fi rezistente la agresivitatea prin coroziune a apelor minerale (betoane speciale și metal protejate anticoroziv cu pelicule de silicati și rasini polimerice, epoxidice).
- Rezervoarele vor fi proiectate cu mai multe compartimente în scop de întreținere și intervenții tehnice, precum și în scopul asigurării unei functionalitati fără întrerupere. De asemenea, vor fi prevăzute și posibilități de vizitare pentru fiecare compartiment.
- Rezervoarele vor fi construite perfect etanse în scopul principal de a se evita la maximum contactul cu aerul atmosferic.
- Spre a se evita aerarea apei inmagazinate și degazeificarea (în cazul apelor gazoase - H2S, CO2) în timpul alimentarii sau golirii, rezervoarele vor fi prevăzute cu sisteme de umplere și preluare a apei, instalate la partea inferioară.
- În vederea păstrării, la maximum posibil, a temperaturii inițiale a apei inmagazinate, rezervoarele vor fi prevăzute cu izolații termice corespunzătoare.
În ce privește batalurile, acestea se vor utiliza în practica balneara numai în cazuri locale (ape cloruro-sodice de mare concentrație și mare debit, utilizabile pentru cura externa).
4.c. Funcțiuni a rezervoarelor de inmagazinare ape minerale și bataluri
Rezervoarele pentru ape minerale pot asigura următoarele funcțiuni:
- acumulari de rezerve de apa minerala conform necesarului în procesele balneare (sau alte scopuri)
- posibilitatea de distribuire a apei în rețeaua consumatorului în sistem gravitational (prin stabilirea unor amplasamente convenabile în teren)
- posibilitatea de distribuire a apei (simultană după caz) prin racordare multipla pentru diversi consumatori: balneatie, imbuteliere, extragere de saruri, extragere de gaze.
4.d. Regim de exploatare a rezervoarelor și batalurilor de apa minerala
- În rezervoare, inmagazinarea apelor minerale negazoase se va face fără contact cu aerul atmosferic, în care scop la partea superioară a rezervorului se va asigura o perna de gaz inert (CO2, N2)
- În cazul apelor cu conținut gazos (CO2, H2S) în rezervor se va menține o presiune cel puțin egala cu presiunea punctului de recoltare a apei din zacamant. În toate cazurile, presiunea din rezervor va fi superioară presiunii atmosferice, în scopul menținerii în soluție a gazelor dizolvate. De asemenea în rezervor se va asigura o temperatura a apei scăzută, cat mai apropiată de temperatura apei din zacamant.
- În cazul apelor hipertermale, inmagazinarea acestora în scop terapeutic se va face numai după valorificarea energetic prealabilă, prin instalații de recuperare a excesului de căldură (în raport cu necesitățile balneare) amplasate pe traseul dintre sursa și rezervorul de acumulare).
- Batalurile (rezervoarele deschise) vor funcționa în regim de stricta asigurare a respectării măsurilor adecvate pe linie de protecție igienico-sanitară a apelor acumulate.
5. Evacuarea apelor minerale uzate
În scopul evitării fenomenului de poluare a mediului natural evacuarea apelor minerale uzate seva face după prealabile operațiuni de desalinizare sau diluare (pentru eventuala industrializare a sarurilor rezultate). În cazuri speciale apa se recircuiteaza cu autoepurare.
III. CONDIȚII ȘI MIJLOACE BALNEOTEHNICE FOLOSITE PENTRU CURA EXTERNA CU APE MINERALE
a. Cura externa
În bazele de tratament se folosesc, în practica curei externe cu ape minerale, următoarele mijloace balneotehnice:
1.a. Cazi individuale - pentru băi generale sau parțiale - confectionate din oteluri inox, materiale plastice, fonta emailata.
Consumul de apa minerala pentru o procedură la cada este de cca. 300 litri, considerându-se în calculele de evaluare a capacităților balneare: 3 băi dintr-un mc de apa minerala.
Temperatura uzuală a apei în cada este de 36,00 grade C - 37,5 grade C și se obține local printr-o baterie de amestec racordata la rețeaua de alimentare a cazii respective. Temperatura baii poate varia în limite mai largi în funcție de scopul terapeutic urmărit.
Conductele de alimentare a conductelor de alimentare cu apa minerala va fi executată din tevarie inox, iar scurgerile din teava de PVC - dur sau tuburi ROPAFS (poliesteri cu armatura din fibra de sticlă).
2.a. Bazine pentru balneatie - pentru băi în comun de câte 4-6 persoane odată. În general se prefera a fi proiectate de forma dreptunghiulara, inaltate de la pardoseala sălii de 0,75 - 0,80 m., cu adâncimea uniforma a apei de 0,90 - 1,00 m,. prevăzute cu balustrada interioară de sustinere, montata la cel puțin una din laturile lungi și avînd de-a lungul aceleiași laturi și o bancheta pentru poziția sezand.
Accesul în bazin se face printr-o scara prevăzută cu o cuva alimentara cu apa calda în curgere continua, pentru clatirea obligată a picioarelor.
Temperatura uzuală a apei în bazin este 37 grade C și se obține printr-o vana centrala de amestec.
În scopul asigurării unor maxime condiții de igienizare, alimentarea bazinului se va face prin curgere continua la preaplin (se prevede un jgheab interior de colectare executat pe una din laturile mai libere). În aceasta situație consumul de apa necesar pentru funcționarea bazinului în program util de 7 ore (înainte de amiaza) se va deduce din condiția ca la sfîrșitul zilei de lucru apa în bazin să se fi schimbat odată.
În legătură directa cu sala bazinului se vor prevedea dușuri de curățenie și instalatie pentru dezinfectia antimicotica a picioarelor și a pardoselilor în spațiile în care circulația se face descult.
- Capacitatea bazinelor se proiectează după norma de 4 mp de persoana.
Avându-se în vedere acțiunea agresiva a apelor minerale folosite în cura externa, bazinele se construiesc în consecința din următoarele materiale:
- beton turnat cu dozaj puternic, izolat și placat pe strat de suport tratat cu produse hidrofobe (de tip Apa Stop) cu plăci ceramice;
- tronsoane prefabricate din material plastic armat cu fibre de sticlă, sau din aluminiu, montate în cade de beton turnat, obișnuit.
3.a. Bazine de kinetoterapie (pentru recuperari medicale) Se proiectează în condițiile balneotehnice similare bazinelor de balneatie, cu următoarele diferențe:
- capacitate utila pentru 10-12 persoane odată (în funcție de specificățiile temei-program),
- adâncimea este variabila începînd cu 1,20 și pînă la 1,40 m (prin Tema se poate cere și o nisa cu adancime de 1,60-1,70 m pentru elongatii cu încărcare în poziția ortostatica),
- temperatura uzuală a apei în bazin de 34-36 grade C.
În scopul utilizării bazinelor cu dispozitive ajutatoare pentru efectuarea unor proceduri kinetice, se pot prevedea dispozitive de liftare iar pe marginea interioară, sau la exterior (de-a lungul cel puțin a uneia din laturi) diferite puncte de ancorare. (balustrade, tije, carlige etc.). Dispozitivele în cauza pot fi: plansete submerse, suspensoare pentru elongatii verticale, strapontine, scaune cu bare de sustinere, sine cu glison pentru mers susținut în apa etc.
4.a. Bazine piscina în solarii. Se proiectează în conformitate cu normele uzuale pentru acest tip de bazine, cu profil în general de agrement și calire.
Observații
- Bazinele pentru ablneatie sau kinetoterapie, fiind instalate în spații închise, nu se alimentează cu ape minerale care degaja potențial H2S sau CO2, decât după prealabilă degazeificare spre a se evita noxele (îmbolnăviri ale căilor respiratorii și bronzul pentru robineatrie).
Rețeaua de scurgere a apelor minerale uzate se executa din conducte de azbociment sau fonta.
Instalațiile de ventilație în încăperile de balneatie cu ape minerale se executa din burlane de tabla galvanizata protejate anticoroziv (atît la interior cat și exterior) cu pelicule de elastomeri, sau din folii de PVC fasonate la cald și sudate.
Ventilatoarele se executa de asemenea din materiale rezistente la agenții corozivi degajati din evaporarea apelor minerale.
Instalațiile electrice pentru iluminat și forta din spațiile de balneatie cu ape minerale se executa etans, cu conductori din cupru, cu corpuri de iluminat fluorescent etanse precum și toată aparatura protejata etans și montata conform normativelor de specialitate, în vigoare.
Racirea apelor hipertermale pentru cura externa se poate face în aparate schimbatoare de căldură executate din inox.
În cazul cînd nu exista agentul de răcire (apa rece din rețea sau alta sursa), se va putea utiliza sistemul de răcire în turnuri cu paleti eventual în bazine libere deschise.
Alimentarea cazilor sau bazinelor de balneatie se va putea face în cazul apelor termale, fie dintr-o situație centrala la temperatura de serviciu, fie prin racirea locală, direct la cada sau bazin, prin baterii în amestec (apa hipertermala + apa racita minerala).
Întreținerea instalațiilor de alimentare cu apa minerale și rețeaua de scurgere a apelor uzate, este asigurata prin crearea de tunele tehnice vizitabile, obligatorii cel puțin pentru conductele magistrale.
Finisajele în spațiile de tratamente balneare prin ape minerale pentru cura externa se executa din materiale care să reziste la agresivitatea prin coroziune a acestor ape (cloruro-sodice, sulfuroase, carbogazoase).
Tencuielile se vor executa pe baze de mortaruri cu dozaj puternic de ciment, cu adaus de soluții hidrofobe de tip "apa stop".
Pardoselile din placaje ceramice vitrifiate.
Pereții subtiri pentru panotaje interioare se vor executa din PVC sau betoane prefabricate protejate cu pelicule hidrofobe-anticorozive.
Tamplaria interioară (uși, ferestre etc.) din aluminiu eloxat.
b. Cura interna
Cura interna cu ape minerale se efectuează sub următoarele forme:
- crenoterapia (cura de baut cu ape medicinale);
- aerosolizari - inhalatii.
1.b. Crenoterapia se efectuează cu ape servite direct la sursa (izvor, sonda, put); la un punct de distribuție al apelor minerale (transportate în recipienți și servite exclusiv numai la ora stabilită de medic pentru priza respectiva); cu ape imbuteliate și desfăcute prin rețeaua comercială.
Crenoterapia efectuată direct la sursa, comporta existenta unei simple captări instalata cu un punct de servire sau unei buvete (captare mai reprezentativa din punct de vedere esteto-constructive), iar în cazuri mai deosebite servirea apelor minerale pentru cura de baut se efectuează în pavilioane prevăzute cu spații de servire (eventual punct de distribuție cu un cadru mediu de specialitate în baza prezentării de către bolnav a prescripției medicale respective), zone de consum al apei în plimbare ușoară - terase libere sau acoperite - spații dotate cu bănci și canapele etc.; de asemenea putându-se prevedea și un ghiseu pentru vânzare de recipienți și țevi-sugar necesare la ingurgitarea apei cu prize incete.
Atît în cazul buvetelor, cat și al pavilioanelor, pot fi distribuite, după caz, mai multe surse odată prin robinete de serviciu separate. La fiecare izvor va fi afișată denumirea izvorului și compozitia lui chimica.
Din punct de vedere constructiv, captarile-izvor, buvetele și pavilioanele sînt executate cu materiale rezistente la coroziune ca: betoanele cu dozaj puternic, piatra și marmura dura, bazaltul, sticlă, oteluri inox, alama, bronzul etc.
În funcție de prescripțiile medicale respective, apele pentru cura pot fi consumate reci (la temperatura inițială sursei), sau incalzite în recipienți, în instalații de tip Bain-Marie. Încălzirea apelor se practica de regula la barurile de servire, unde exista posibilități adecvate pentru amenajarea instalațiilor de încălzire menționate.
Apele pentru cura interna imbuteliate sînt supuse, pentru operațiunea de imbuteliere, unei tehnologii speciale în conformitate cu normele specifice în vigoare. În cazul consumarii acestor ape pentru necesitați de cura (și pentru masa în cazul apelor carbogazoase), este de reținut faptul ca timpul de păstrare a apelor imbuteliate nu trebuie să depășească 3 luni și în condiții de păstrare în depozit, adecvate (intuneric și temperaturi scăzute).
2.b. Aerosolizari - inhalatii. Acest mijloc de cura interna cu ape minerale (ape clorurate iodo-bromate, ape sulfuroase) se practica în încăperi special amenajate în cadrul unor baze de tratament.
Procedurile pot fi individuale (necesita lavoar, instalatia propriu-zisa de aerosolizare-pulverizatii, inhalatii, gargarisme) și scaun pentru pacient), precum și în comun (necesita încăpere etansa echipata cu instalații de ultrasunet pentru producerea și distribuirea particulelor micronice de apa minerala utilizata pentru inhalatii și scaune pentru pacienti - 4 max. 10 persoane odată). Pentru procedurile individuale de aerosolizari este necesar a se instala fie aparate care funcționează fără o sursa de aer comprimat centralizata, fie aparate care sînt puse un funcțiune și alimentate cu aer comprimat furnizat de un electrocompresor, montat în încăpere corespunzătoare. Pentru calcularea mărimii compresoarelor, în funcție de numărul de posturi pe care le deservesc, se va avea în vedere norma de cca 25 litri de aer/minut pentru un post.
Nr. crt.Denumirea lacului cu namol terapeutic (judetul)U/MCantitatile de namol utilizate pentru procedurile terapeutice cu namol*)Tampoane vaginale cu namol Baia cu namol diluatImpachetari complete cu namolImpachetari partiale cu namolUngere lonctiune cu namol 1.Techirghiol-Constantakg10201010,300 2.Amara-Ialomitakg10201010,300 3.Sovata Mureskg-2010-0,300 4.Balta Alba - Buzaukg1020101- 5.Lacu Sarat - Brailakg10201010,300 6.Caineni - Brailakg1020101- 7.Ocna Sibiu - Sibiukg--1010,300 8.Slanic Prahova - Prahovakg---1- 9.Cojocna - Clujkg---1- 10.Turda - Clujkg---1- 11.Ocna Mures - Albakg10201010,300 12.Ocnele Mari - Valceakg--1010,300 13.Bazna - Sibiukg--1010.300
NORME TEHNICE
privind principii și condiții balneotehnice pentru exploatarea și utilizarea peloizilor (namolurilor)
I. Generalitati
1. Definiție
Peloizii sînt substanțe care se formează în condiții naturale sub influența proceselor geologice și biologice și care, în stare naturala inițială sau după prealabilă pregătire prin amestec cu ape minerale, maxinare, încălzire, se folosesc în practica medicală în scopuri terapeutice.
2. Clasificare
Deosebim următoarele categorii de namoluri:
- namoluri terapeutice de lac;
- namoluri de turba;
- namoluri minerale.
II. Exploatare - utilizare
II. 1. Namol terapeutic de lac
Namolul se găsește sub forma de depozite pe fundul lacurilor unde s-a format. Aceste depozite se prezintă sub forma de depuneri avînd grosimi diferite distribuite pe fundul lacurilor în funcție de curentii de apa.
a) Recoltarea
- exploatarea propriu-zisa se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul instalațiilor de tip grefier de pe platforme plutitoare sau pontoane;
- namolul recoltat trebuie depozitat în containere, apoi transportat cu ambarcatiuni speciale pînă la mijloacele auto care alimentează stațiile de distribuție spre pavilioanele de tratament.
- mutarea platformelor pe alte locatii de recoltare trebuie facuta numai după ce pe bază de sondaje s-a stabilit eficacitatea exploatării.
b) Depozitare - inmagazinare
- depozitarea trebuie facuta în rezervoare din beton sau metalice protejate cu pelicule de elastomeri, rasini epoxidice, silicati de sodiu etc. construite îngropat sau la nivelul terenului funcție de situația locală.
- rezervoarele vor fi proiectate cu mai multe compartimente, cu posibilități de vizitare - spalare - întreținere bine etanse și izolate termic;
- capacitatea rezervoarelor se stabilește în funcție de necesitați și anume: rezervoare pentru depozitare mai îndelungată în care namolul are deasupra un strat de apa (din lac); rezervoare pentru consum zilnic care de obicei se amplaseaza în zona bucatariei de namol din baza de tratament.
c) Încălzirea namolului
- încălzirea namolului pentru impachetari trebuie efectuată la o temperatura care să nu altereze substantele organice și volatile (45 grade - 50 grade C);
- un sistem de încălzire eficient pentru reactoare cu pereți dubli avînd ca agent de încălzire apa calda sau abur de joasa presiune;
- pentru consumuri mai mici este indicată încălzirea electrica;
- de asemenea se poate utiliza și sistemul de încălzire Bain-Marie cu apa calda în recipienți mici (cca 10 litri).
d) Transportul namolului în incinta bazei de tratament (la locurile de efectuare a procedurilor respective) se efectuează funcție de capacitatea serviciului de namoloterapie respectiv;
- manual cu recipienți transportați pe carucior - gueridon;
- semimecanizat prin sisteme transportoare electromecanice a recipienților, montate în zona de servire a locurilor de tratament cu încărcarea și preluarea manuală a recipienților;
- mecanizat prin instalații de pompare (pompe cu melc).
Namolul astfel transportat este de obicei încălzit la temperatura uzuală pentru tratament (în cazul alimentarii cazilor pentru băi cu namol amestecat cu apa minerala aceasta poate fi transportat în stare rece după aceleași sisteme.)
Pentru onctiuni în aer liber namolul necesar se depozitează în rezervoare construite din beton amplasate în incinta solarizarilor și alimentate cu cantitățile necesare pentru consumul de una zi (fără strat de apa deasupra).
e) Evacuarea namolului din baza de tratament
- la evacuarea namolurilor sapropelice se are în vedere în primul rând eventuala recuperare a unei cantități cat mai importante din namolul utilizat. Aceasta se poate face chiar din baza de tratament prin depozitarea namolului utilizat la impachetari în recipienți din material plastic transportabil pe carucioare de mana, platforme etc., pînă la rezervorul de colectare din care namolul va fi ulterior preluat și îndepărtat din baza de tratament;
- namolul rezultat de la băi (aflat în stare fluida) poate fi (în funcție de situația local), fie evacuat prin conducte într-un rezervor de sedimentare (de unde va putea fi ulterior evacuat) fie prin conducta specială direct în lacul din care s-a recoltat, în zone stabilite în acest scop.
f) Recuperarea namolului pentru reutilizare în scopuri terapeutice.
În general problema recuperării namolului prezintă la ora actuala rezolvari limitate. Totuși se apreciază ca în anumite condiții de depozitare (în bazine speciale sau în locul în care a fost restituit acest namol) se autoepureaza și se regenereaza în mod corespunzător.
g) Materiale și instalații utilizate în serviciile de tratament cu namol sapropelic.
Se știe ca namolul sapropelic însoțit de un anumit conținut de apa minerala din lacul de origine, datorită conținutului în diferite saruri a acestuia este coroziv pentru materialele cu care vine în contact direct. În consecința se vor utiliza următoarele materiale rezistente la acțiunea agresiva a namolului, astfel:
- conductele de transport din PVC dur - inox, - țevi din poliesteri armati cu fibra de sticlă (tuburi Ropahs);
- pompe cu melc de comanda specială;
- paturile de impachetare din material plastic - comanda specială sau lemn impregnat și protejat cu pelicula din vopsele de baza de rasini epoxidice;
- cazile de inox, materiale plastice armate cu fibre de sticlă și eventual fonta emailata protejate cu pelicula din rasini epoxidice aplicate periodic prin sprituire;
- armaturile conform indicațiilor la capitolul "Apele minerale pentru cura externa";
- conductele de evacuare din PVC - azbociment;
- finisajele încăperilor de tratamente vor fi asemănătoare cu cele indicate la capitolul ape minerale pentru cura externa;
- mobilierul (care vine în contact cu recipientii și vasele de namol: mese, tejghele, polițe etc.) va fi construit cu blaturile protejate prin tabla de inox, plăci de marmura, plăci ceramice etc.;
- containerele de transport manuale sau de mica mecanizare vor fi executate din inox sau PVC.
- recipientii de încălzire pentru tratament din oțel inox;
- pentru păstrarea recipienților cu namol cald un timp mai îndelungat la locul de lucru se prevăd dulapuri incalzitoare (din inox). Agentul incalzitor fiind curentul electric sau aburi.
h) Modalități de folosință
Namolurile terapeutice de lac se utilizează în terapeutică după cum urmează:
- sub forma de onctiuni reci urmate de expunere la soare și apoi spalare în spații amenajate de obicei în solarii, pe terase etc.
- sub forma de impachetari calde prin aplicații, generale sau parțiale, băi calde în cazi cu adaos de apa minerala, cataplasme și tampoane vaginale;
- sub forma de extracte (partea apoasa) în terapeutică și cosmetica.
Pentru procedurile menționate la punctul "h" sînt necesare următoarele cantități de namol pe procedura:
Barem de utilizare a namolului terapeutic de lac în tratament și producția medicamentoasa, în vederea reducerii la strictul necesar a consumului acestuia:
-----------
Notă *) la toate lacurile de mai sus se va asigura reintroducerea în lac a namolului după utilizare, în vederea regenerarii lui.
II. 2. Namoluri de turba
a) Recoltarea namolurilor de turba este în funcție de natura zacamantului. Deosebim astfel turba de mlastina și turbe uscate.
Pentru turbaria de mlastina se utilizează agregate de recoltare (graifer cu cupe) aeropurtate sau montate pe pontoane și vase de tip amfibie. Materialul recoltat este transportat la o baza de inmagazinare pentru sortare - depozitare - pregătire - distribuție la baza de tratament.
b) Operațiunea de sortare urmărește alegerea a două categorii de turba terapeutică și anume: turba nedescompusa cu un conținut mare de masa vegetala care prin operațiunea de pregătire devine apta pentru a fi uscata și balotata în vederea distribuirii în bazele de tratament pentru efectuarea procedurilor de băi la cada cu infuzii de turba (conține substanțe eterice) și turba cu înalt grad de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub forma inițială de recoltare (masa vegetala descompusa cu aspect de namol) pentru proceduri de impachetari calde și eventual băi de dilutie cu ape minerale calde (sulfuroase sau sarate).
c) Depozitarea. Turba uscata se păstrează în depozite bine ventilate sub forma de baloturi transportabile iar turba namolara se păstrează în bazine-rezervoare din beton acoperite cu un strat de apa minerala pentru împiedicarea alterarii, preluarea namolului turbos din statia de depozitare pentru transport la consumul uzual în baza făcându-se fie manual fie mecanizat (prin pompe tip de noroi pentru foraje).
d) Pregătirea pentru proceduri a turbei terapeutice (turba uscata pentru infuzii și namoloasa pentru impachetari și băi la cada) se face în bucatarii de pregătire existente în bazele de tratament.
Astfel, turba se păstrează în rezervoare de mica capacitate pentru consum de zi, de unde se preia portionat pentru încălzire la temperaturi uzuale a procedurilor respective.
Pentru infuzii turba se opareste cu apa fierbinte în marmite pentru obținerea de esenta de infuzii care este preluată în recipienți și transportată în cazile de baie, unde se dilueaza cu apa minerala respectiva.
O alta modalitate pentru efectuarea procedurilor de infuzii este ca turba uscata să fie umezita parțial, introdusă în saculeti de panza rara și plasati direct în cada de baie.
Turba namoloasa se incalzeste în recipienți tip Bain-Marie sau reactoare cu apa calda sau abur (similar cu sisteme de încălzire a namolului sapropelic).
Notă: se atrage atenția ca pentru procedurile de băi generale cu namol turbos în cada, acestea se instaleaza, din punct de vedere gospodăresc-întreținere numai în cazul cînd exista posibilitatea montarii de cazi comanda specială cu scurgere de minimum 2" 1/2. De asemenea, spre a se evita infundarea conductelor de evacuare, cazile vor fi așezate cu stutul de scurgere într-un recipient colectiv montat în pardoseala în directa legătură directa cu conducta de evacuare de minimum fi 125 mm.
f) Consumurile turbei terapeutice se stabilesc după următorul barem:
- turba uscata pentru infuzii. 5 kg pentru o procedură de băi generale la cada la care se adauga apa minerala necesară conform capacității cazii;
- turba namoloasa pentru una impachetare 15 kg iar pentru băi în cada cca 25 kg.
g) Evacuarea turbei utilizate se efectuează fără a se avea în vedere eventuala recuperare a turbei în scopuri terapeutice ci numai pentru alta folosință (îngrășăminte agricole).
Turba rezultată de la tratamentele cu impachetari calde se va colecta pentru evacuare fie într-un rezervor, fie în containere mobile de mica capacitate, ce pot fi încărcate pe autoplatforme și transportate la locul de evacuare.
h) Materiale, instalații, utilaje
Turba terapeutică fiind în general asociata pentru tratamente și cu apa minerala, se va avea în vedere ca materialele, conductele,armaturile și orice alte utilaje cu care vine în contact direct, să fie protejate anticoroziv.
Aceleași măsuri de protecție anticoroziva se va lua și la construirea spațiilor în care se desfășoară procesul de utilizare a turbei terapeutice (a se consulta indicațiile balneotehnice de la capitolul namolul sapropelic).
II. 3. Namoluri minerale
Namolurile minerale ce pot fi utilizate în terapeutică balneara provin din:
- decantarea apelor minerale debitate de sonde în rezervoarele de acumulare;
- depozite argiloase naturale;
- aluviuni argiloase naturale.
Cu excepția namolurilor provenite din decantarea apelor minerale de sonda celelalte devin utilizabile în scopuri terapeutice după o prealabilă pregătire (malaxare cu ape minerale concentrate cloruro-sodice, sulfuroase).
a) Recoltarea namolurilor minerale se efectuează de regula manual, dat fiind condițiile de zacamant care nu permit utilizarea unor mijloace mecanice.
b) Pregătirea se efectuează în malaxoare obișnuite sau manual în mici rezervoare deschise, în care masa namoloasa respectiva se amesteca cu apa minerala (rece sau calda) pînă cînd aceasta se transforma într-o pasta moale adecvată pentru efectuarea procedurii. Încălzirea la temperatura uzuală (40-45 grade C) se efectuează ca în cazul namolurilor sapropelice.
c) Depozitarea namolurilor minerale se face în rezervoare construite din beton compartimentate, închise, cu posibilități de vizitare, dotate cu instalații pentru alimentarea cu apa minerala ca strat de protecție împotriva degradării prin uscare.
Notă:
În general este contraindicata folosirea namolurilor argiloase reconditionate de la starea uscata.
d) Mod de utilizare. Namolurile minerale se utilizează în terapeutică pentru tratamente balneare prin aplicații și impachetari calde (mai rar sub forma de onctiuni în aer liber).
e) Consumul de namol mineral în scopuri terapeutice (capacități) este conform baremului de circa 15 kg pentru o impachetare generală.
f) Evacuarea. La evacuarea namolurilor minerale se are în vedere posibilitatea pe care aceste namoluri o oferă pentru reutilizare, ele fiind din punct de vedere al structurii și compoziției fizico-chimice apte spre a fi reintrebuintate după recuperare și repregatire prealabilă conform tehnologiei specifice.
În aceasta situație, în cadrul bazelor de tratament se va prevedea rezervoare pentru redepozitarea unde namolul va fi asigurat cu strat de apa minerala de preferinta cloruro-sodica concentrata.
g) Materiale, instalații, utilaje
Notă:
Condiții similare ca la capitolul namoluri de turba.
NORME TEHNICE
privind principii și condiții balneotehnice pentru exploatarea și valorificarea gazelor terapeutice - mofetele
I. Generalitati
1. Definiție. Clasificari
Prin mofeta se înțelege emanatia naturala sau artificiala de CO2 (gaz) folosită în scop terapeutic.
Mofetariul reprezintă amenajarea tehnica în care se efectuează tratamentul cu mofete naturale sau artificiale.
Din punct de vedere al alimentarii cu bioxid de carbon mofetele pot fi:
a) mofete alimentate direct din emergenta;
b) mofete alimentate de la distanta prin captări (sursa de gaze uscate sau din degazeificarea apelor carbogazoase) prin intermediul unor rezervoare de inmagazinare și distribuție;
c) mofete alimentate cu bioxid de carbon industrial îmbuteliat.
II. Exploatare - utilizare
a) Captarea
Gazele CO2 se capteaza după o tehnologie specifică care permite colectarea emanatiilor naturale sau din sonde forate, inmagazinarea acestora într-un recipient tampon și distribuția prin cadere libera sau pompare la consumator.
În cazul degazeificarii apelor minerale, bioxidul de carbon de asemenea se inmagazineaza în recipienți de unde poate fi condus și folosit direct în rețeaua consumatorului terapeutic sau într-o instalatie de imbuteliere la presiune în vederea utilizării în scopuri industriale sau terapeutice.
Notă:
Se considera gaz CO2 cu calitate terapeutică numai în cazul cînd CO2 se afla în proporție de peste 98% (restul pot fi diferite gaze în principal gaz metan). În cazul cînd prezenta gazului metan este mai mare se procedează la instalarea unui separator de gaz.
b) Inmagazinare-distribuție
În general pentru mofetele amenajate în bazele de tratament din stațiuni se utilizează CO2 colectat direct din emergenta și în acest caz instalarea mofetei nu pune probleme deosebite în legătură cu procesul de alimentare, nemaifiind vorba de o inmagazinare prealabilă. În cazul cînd mofeta se amenajeaza la distanta de captarea CO2 este necesar construirea unui recipient-rezervor în care bioxidul de carbon poate fi inmagazinat fără sau cu presiune în funcție de debitul sursei și capacitatea mofetei proiectate. În ambele cazuri consumul de CO2 se deduce din volumul spațiului de balneatie la care se adauga o rezervă pentru acoperirea pierderilor periodice cauzate de miscarea aerului și deplasarea persoanelor la ieșirea din baie în zona terapeutică propriu-zisa (cca 25-30% din volumul de gaz necesar per persoana și procedura).
Instalațiile de distribuție a CO2 în mofeta includ:
- canale și conducte pentru alimentarea și golirea spațiilor de balneatie, confectionate din mase plastice, tabla protejata cu vopsele anticorozive, azbociment etc.;
- armături metalice;
- agregate pentru vehicularea gazelor (în cazul inmagazinarii și distribuției sub presiune).
În cazul folosirii CO2 inmagazinat în butelii sub presiune ridicată este necesar să se prevadă dispozitive de încălzire a reductorului de presiune și a duzelor de distribuție pentru a se evita inghetarea acestora.
c) Evacuarea gazelor CO2 din mofeta se efectuează prin preaplin în mod continuu în funcție de procesul propriu-zis de tratament sau pentru golirea periodică a spațiilor de balneatie pentru intervenții tehnice sau curățire-igienizare.
Se va avea în vedere ca gurile de evacuare de la preaplin sa nu fie practicate la exterior în direcția vanturilor dominante.
În cazul golirii totale a spațiilor de balneatie, aceasta se va face prin sifonul de pardoseala care are funcție și de evacuare a apei și a gazului CO2.
d) Construirea-amenajarea și dotarea mofetelor.
Mofetele instalate direct pe sursa (umede sau uscate - după caz) se construiesc cu structuri obișnuite - beton, piatra, caramida, lemn - de forma în general circulara prevăzute cu gradeno interioare pentru diferite înălțimi.
Mofeta va fi prevăzută cu sistem de avertizare a nivelului gazului CO2 în locurile de balneatie, cu automatizare sau prin observații și manevre directe.
Mofetele instalate cu posibilități de alimentare, de la distanta vor fi proiectate cu locuri de balneatie fie pentru mai multe persoane deodată fie individual. În acest caz este necesar existenta unui dispecerat care organizează și supraveghează atît seriile de balneatie ale bolnavilor cat și instalațiile de alimentare, avertizare, evacuare etc.
Structura constructivă și componenta în plan a acestor mofete este specifică factorului terapeutic respectiv (CO2), o asemenea mofeta putând fi amenajată izolat ca un pavilion de sine statator sau inclusă într-o baza de tratament complexa.
Capacitatea unei mofete este de maximum 30-50 persoane deodată cunoscînd ca durata unei proceduri este de cca 25-30 minute și nu este în general urmată de o alta procedura asociata obligatorie.
Baia mofetica se face imbracat ușor cu efecte confectionate din tesaturi mai rare din bumbac sau lana, pentru a permite contactul cat mai complet cu gazele mofetariene.
Ventilarea spațiilor de balneatie se face combinat și anume: prin suprafețe deschise prevăzute cu jaluzele reglabile și prin guri de absorbție cu prizele de aer la nivelul pardoselii - respectiv nivelul gazului CO2 din mofeta. Pentru favorizarea ventilatiei naturale se va evita crearea de paturi de vegetație deasa în jurul mofetei.
Iluminarea se face cu corpi de iluminat fluorescente etanse cu actionare de la punctul de dispecerat al mofetei.
Încălzirea spațiilor de balneatie în incinta mofetei, se face prin radianti electrici, în rest încălzirea centrala obișnuită. În caz de încălzire prin sobe, focarele vor fi manipulate din exterior cu posibilitate de priza de aer.
NORME TEHNICE
pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA
Definiție: Climatoterapia este un mijloc terapeutic care folosește acțiunea biologica a factorilor climatici cu scopul reconfortarii și intaririi capacității de muncă și a sănătății.
Factorii climatici cu acțiune terapeutică: temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferica, curentii de aer, radiatia solara, aerosolii naturali, aeroionizarea, temperatura suprafețelor de apa și a solului.
Factori ambianti auxiliari: peisajele geografice, oglinzile de apa, relieful.
Notă: Factorii climatici acționează în complex asupra organismului expus direct acțiunii acestora. Pentru obținerea unui efect terapeutic maxim este necesar ca procedurile climatoterapice: aeroterapia, baia de aer, baia de soare (helioterapia), cura de teren să se aplice dozat, progresiv, conform indicațiilor medicului balneolog.
Climatoterapia se recomanda adulților și copiilor.
Amenajările pentru aplicarea climatoterapiei diferă potrivit cu particularitățile climatice în care se încadrează stațiunile balneo-climatice, climatice și balneare. Amenajările și instalațiile necesare vor avea în vedere obținerea unor efecte terapeutice caracteristice zonelor bioclimatice din R.S.R.
- efect tonico-stimulent în regim bioclimatic de munte;
- efect tonico-sedativ în regiuni bioclimatice de dealuri;
- efect stimulent în regiuni bioclimatice de stepa și litoral maritim.
A. Normativ pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru aplicarea procedurilor climatice în zona bioclimatica de munte.
În condiții bioclimatice de munte (între altitudinea 700 - 2000 m) climaterapia se aplică în tot cursul anului prin aeroterapie, băi de aer și de soare, cura de teren.
Pentru obținerea efectului terapeutic maxim și valorificarea potențialului bioclimatic local este necesar ca locurile pentru aplicarea procedurilor să fie astfel amplasate și amenajate încît să se mențină starea de confort termic al persoanelor expuse la aer și soare, indiferent de condițiile sezoniere și de vreme.
Pentru aplicare aerohelioterapiei vor fi folosite:
a) terase situate în incinta construcției sanatoriale;
b) aerosolarii situate pe teritoriul localității.
1. Normativ pentru amenajarea teraselor
- amplasarea la parterul, etajul I sau cel mult etajul II al construcției sanatoriale;
- orientarea către S, SE; poziție peisagistica adecvată;
- suprafața corespunzătoare pentru expunerea la aer și soare a cel mult 20-25 persoane (4 mp suprafața pentru o persoană);
- 1-3 pereți externi cu o înălțime de 1 m, din material beton, caramida etc., balustrada de lemn, completate în partea superioară de pereți glisanti (ferestre glisante), acoperite de sticlă translucida;
- acoperis de sticlă în 1/2 externa, rabatabil și din material opac (lemn, PVC etc.) în partea interioară, rabatabil după caz;
- podeaua va fi acoperită cu dusumea din material lemnos sau PVC;
- pereții interiori vor prezenta locuri pentru montarea elementilor de calorifer și 1-3 prize pentru alimentare cu curent electric.
Instalațiile auxiliare vor prevedea sisteme de încălzire (electrica, calorifere) și iluminare electrica. Numărul surselor și capacitatea termica va fi calculată pentru menținerea unei temperaturi a aerului între 17.21 grade C;
- pe peretele interior va fi prevăzut un loc situat la înălțimea de 1,5 m pentru amplasarea aparaturii meteorologice;
- încăperi anexe: grup sanitar, garderoba, debara;
- dotare cu: paturi, sezlonguri, saltele, cearceafuri, pleduri, perne, saci imblaniti, captusiti, umbrele de masa, mese, scaune;
- dotare cu aparatura (potrivit normelor existente pentru dotarea cabinetelor medicale) și meteorologice pentru dozarea procedurii climatice: termometru de perete (gradat între 20-25 grade C), higrometru, anemometru, psihrometru.
2. Normativ pentru amenajarea aerosolariilor
- vor fi amplasate pe teritoriul localității în condiții ambiante, bine insorite în tot cursul anului, cu aspect esteto-peisagistic corespunzător, protejate de curenți de aer intens, în vecinătatea unor microzone acoperite cu arbori, arbuști etc., în afară unor surse de poluare a aerului prin produși de combustie, menajere, termice etc.;
- suprafața corespunzătoare pentru expunerea la aer și soare a 20-25 persoane (4 mp pentru o persoană);
- pereți delimitatori din material lemnos sau PVC cu o înălțime de 2 m, prevăzuți cu poarta de acces;
- acoperis (după caz) rabatabil din sticlă sau copertina din panza;
- dotare: vezi punctul precedent (amenajarea teraselor);
- instalații auxiliare: pentru iluminare electrica (după caz);
- încăperi auxiliare: grup sanitar, garderoba, situate în vecinătatea aerosolariului.
3. Normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de teren
Drumurile pentru aplicarea curei de teren vor fi amplasate potrivit cu condițiile de relief (de insorire și inclinare a pantelor), vegetație și natura solului. Vor fi alese condiții peisagistice adecvate, în afară surselor de poluare și condiții meteorologice corespunzătoare (umezeala aerului moderata, lipsa curentilor de aer puternici, strat de zapada mic).
Vor fi evitate locurile unde se formează gheața și polei.
Amenajarea drumurilor: pe teritoriul localității sau în imediata vecinătate; inclinarea maxima a pantelor 15-20 grade; distanta între 100 - 2000 m., cu marcaje ale distantei la 50-100 m; lățimea drumului 0,75 - 2 - 3 m, după caz.
Suprafața solului; asfaltat, pietre de prund, nisip, pămînt, iarba. Drumul va fi delimitat de arbuști plantati, arbori, liziere de padure.
Pe distanțe de 50-100 m (după profilul de boala indicat, vîrsta persoanelor, conformatia terenului) vor fi amplasate bănci din material lemnos (pentru 3-4 persoane), prevăzute cu umbrare în forma de grilaj sau copertina, mese.
B. Normativ pentru amplasări-amenajări, instalații pentru aplicarea climatoterapiei în zona bioclimatica de dealuri
Condițiile bioclimatice de dealuri sînt moderate, puțin solicitante în tot cursul anului. Reprezintă un cadru ambiant indicat pentru a fi aplicat prin proceduri climatoterapice tot timpul anului atît pentru odihna cat și în completarea balneoclimato-terapiei. Se recomanda aplicarea aerohelioterapiei și a curei de teren pe terase, aerosolarii și drumuri special amenajate.
a. Normativ pentru amenajarea teraselor (vezi pct. A.1.).
b. Normativ pentru amenajarea aerosolariilor (vezi pct. A.2.), cu specificățiile următoare:
În condiții bioclimatice de deal aerosolariile pot fi amplasate pe malul unor ape curgătoare pe o plaja naturala sau artificial amenajată prin lucrări de curățire și nivelare.
În acest caz vor fi prevăzute cu încăperi anexe (vezi pct. A.1), dotările se vor limita la sezlonguri, scaune, mese, umbrele și aparatura meteorologica.
Este indicat ca 1/2 din plaja să fie amenajată pe un podium din material lemnos la înălțimea de 0,30 - 0,50 m de la sol și prevăzută cu acoperis tip grilaj din material lemnos.
Nu este cazul unor instalații de încălzire, iluminare, fiind suficienta o sursa de alimentare cu curent electric în încăperile anexe potrivit normelor.
După caz se pot amenaja aerosolarii în jurul unor piscine. În acest caz suprafața va fi delimitata cu pereți și prevăzută cu celelalte dotări și amenajări de la punctul A.2.
c. Normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de teren (vezi A.3.)
C. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru aplicarea climatoterapiei în zona bioclimatica de stepa
Condițiile bioclimatice de stepa din R.S.R., permit aplicarea climatoterapiei în 2 regiuni diferite:
1. În sezonul rece (octombrie - mai) prin aeroterapie și cura de teren.
2. În sezonul cald (iunie - septembrie) prin băi de aer, băi de soare, la care se pot adauga imersii în apa (lac, piscina), onctiuni cu namol rece.
1. Pentru aplicarea aeroterapiei în sezonul rece este recomandat normativul prezentat la pct. A.1. și A.3.
2. Pentru aplicarea bailor de aer, soare și celelalte proceduri în sezonul cald sînt necesare amplasări, amenajări și instalații specifice.
a. Normativ pentru amenajarea aerosolariilor
Vor fi amplasate pe malul lacurilor, apelor curgătoare. Potrivit cu condițiile microclimatice locale pot fi amplasate și în interiorul unor parcuri, în jurul unor piscine. În acest ultim caz se va ține seama de indicațiile de la punctul B.b cu specificăția:
- apa din piscine poate să provină din lac, să fie incalzita, după caz;
- solul aerosolariului va fi acoperit cu nisip fin granulat de culoare deschisă și cu o grosime de aproximativ 0,20-0,30 cm;
- aerosolariul va fi prevăzut cu grup sanitar și dușuri cu apa curenta incalzita;
- aerosolariul va fi amplasat într-un parc sau va fi invecinat cu o liziera de arbori, arbuști etc. Calea de acces la aerosolariu va fi delimitata cu arbori, umbrare și bănci la 50-100 m distanta una de alta.
Normativ pentru aerosolarii amplasate pe malul lacurilor (apelor curgătoare)
- diferentierea a 4 suprafețe bine delimitate pentru expunerea femeilor, bărbaților, copiilor și mamelor cu copii mici;
- fiecare dintre aceste suprafețe vor fi prevăzute cu:
- acces direct la malul lacului, apei, scara de lemn, pentru acces în apa, fundul lacului curatat, netezit, oblic de la 0,10-1,5 m adancime;
- 3 pereți delimitatori din material lemnos, cu spațiu deschis inferior de 0,20-0,30 cm distanta de la sol;
- suprafața corespunzătoare expunerii la soare a 50-50 persoane (4 mp pentru o persoană);
- strat de nisip fin granulat de culoare deschisă, cu o grosime de 0,50 m;
- dotări: bănci din lemn amplasate pe laturile aerosolariului, cazi pentru depozitarea namolului, sezlonguri, umbrele.
Într-o parte a aerosolariului se va prevedea un podium de lemn amplasat la 0,20-0,30 cm de la suprafața solului, cu o adancime de 5-6 m., acoperit cu un acoperis de lemn (1/2 din grilaj) sau copertina din panza. Acest "umbrar" este indicat să fie conținut cu încăperile anexe: cabinet medical, grup sanitar, garderoba și o încăpere pentru odihna (suprafața 4 mp pentru o persoană), prevăzută cu paturi și inventar moale - saltele, cearceafuri, perne.
Instalații sanitare: pe plaja - dușuri cu apa incalzita, instalații de canalizare și scurgere iar în încăperile anexe: prize pentru alimentare cu curent electric, apa potabilă.
Se recomanda ca aerosolariile situate în aceste condiții bioclimatice să fie prevăzute cu:
- aparatura meteorologica (vezi pct. A.1.);
- instalatie pentru difuzarea indicațiilor de expunere la aer și soare (megafon, radio, panouri etc.);
- să se delimiteze cu o microzona mai umbrita în mod natural (arbuști, liziere de arbori) cu acces direct de pe plaja;
- drumul de acces între sanatoriu și aerosolarii va fi delimitat de vegetație, arbuști, arbori sub forma de liziere. Vor fi prevăzute cu bănci și umbrare la distanta de 50-100 m.
b. Normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de teren
Se va ține seama de indicațiile de la punctul A.3 cu mențiunea ca drumurile trebuie să fie amplasate în microzone delimitate cu arbori, arbuști, în condiții microclimatice insorite, alternand cu altele umbrite și bine protejate de curenți de aer, prevăzute cu bănci, la 50-100 m distanta, acoperite de umbrare de lemn cu grilaj, copertine.
D. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru climatoterapie pe litoralul maritim
Climatoterapia specifică în 2 regimuri, asemănătoare pentru bioclimatul de stepa (punct C) cu următoarele specificății:
1. În sezonul rece se recomanda amplasarea, amenajarea și instalații tip terasa după normativul de la punctul A.1 cu indicația ca terasa să fie orientata spre malul marii (S, SE, E).
2. În sezonul cald se recomanda amplasarile, amenajările și instalațiile de la punctul C.2, cu următoarele specificății pentru plajele marine:
a) Normativ pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru plajele marine:
- amplasare pe plaje cu o adancime de cel puțin 10 m, cu maluri de adancime mica progresiva de la 0,10 - 1,5 m, cu fundul apei curatat, netezit, acoperit de pietre de prund și nisip fin;
- se recomanda amplasarea plajei în microzone cu valuri mici (cu malul delimitat de diguri dacă este cazul);
- plajele vor fi separate (delimitate prin garduri) pentru copii și adulti;
- suprafața plajei va fi acoperită de nisip fin granulat, de culoare deschisă, cu o grosime de 0,50 cm.
Laturile plajei vor fi delimitate prin garduri vii din arbuști, arbori.
Dotarea plajelor: cu sezlonguri, scaune, mese și paravane mobile, umbrele.
Pe o latura a plajei va fi amplasata o clădire, tip cabana în care va funcționa un cabinet medical dotat cu aparatura medicală și inventar moale pentru acordarea primului ajutor medical (inec, insolatie, arsuri solare etc.) precum și cu aparatura meteorologica (vezi punctul A.1)
- o camera de odihnă (vezi pct. C.a.);
- garderoba, grup sanitar, dușuri cu apa calda cu capacitate corespunzătoare numărului de persoane expuse pe plaja;
- un podium cu acoperis tip grilaj (vezi pct. c.a.);
- instalații electrice de canalizare (prize curent electric în încăperile anexe);
- instalațiile radio, telefon, megafon în condițiile bioclimatice ale litoralului românesc aL Marii Negre, în sezonul de vara aerohelioterapia se poate aplica pe malul marii în aerosolarii bine delimitate situate în vecinătatea malului marii.
b. Normativ pentru aerosolarii artificiale, organizate, amplasate pe malul marii:
- vor fi amplasate în vecinătatea malului marii și a plajelor în condiții microclimatice insorite, ferite de curenți puternici de aer;
- după caz, vor fi îngrădite cu pereți de lemn (vezi pct. A. 2 și C.b) și separate pentru femei, bărbați, copii. Pereții nu vor fi construiti din beton, piatra. Vor fi prevăzuți obligatoriu cu spații inferioare deschise pentru aerisire.
- Aerosolariile neîngrădite pot fi amenajate în vecinătatea sanatoriilor și a malului marii, în vecinătatea parcurilor sanatoriului etc.
- Se recomanda ca aerosolariile organizate artificial, pe lîngă indicațiile de mai sus, să fie prevăzute cu piscine cu apa de mare (după caz potabilă) incalzita.
Pentru normativul piscinelor vezi indicații balneotehnice.
c. Normativ pentru aplicarea curei de teren pe litoralul maritim.
Vor fi respectate indicațiile de la normativele prezentate la celelalte zone bioclimatice cu următoarele specificății:
- drumurile pentru cura de teren vor fi amplasate îndeosebi pe malul marii, pe faleze, pe malul lacurilor, în parcuri. Vor fi amplasate bănci pe marginea drumurilor, mai multe în microzonele de pe faleze. Acestea vor fi prevăzute cu umbrare și, după caz, paravane mobile (dimensiuni 1/1,5 m) împotriva vantului.
NORME TEHNICE
cu privire la sistematizarea și organizarea stațiunilor balneare și climatice
Prezentele criterii și principii generale privind sistematizarea și organizarea stațiunilor balneare și climatice se referă la principalele elemente de care trebuie să se țină seama în organizarea și dezvoltarea acestora, ca o consecința a specificului lor.
I. Zonele functionale ale unei stațiuni
Din punct de vedere al sistematizării și componentei, stațiunile balneare și climaterice includ zone functionale cu caracter diferențiat, astfel: cazarea sanatoriala; de odihnă; pentru turismul de tranzit și scurt sejur; zona de locuit pentru populația permanenta (din care se recruteaza cea mai mare parte a personalului din stațiune); zona pentru case de odihnă proprietate personală; zona dotărilor cu caracater politico-administrativ; zona activităților social-culturale; prestările publice; zona dotărilor de industrie locală, gospodareasca și depozite; teritoriu pentru dotări și amenajări sportive; zona dotărilor de tratament.
Zonificarea unei stațiuni nu trebuie inteleasa ca o stricta și totală separare între zone diferite, putând exista și anumite interferente de funcțiuni ce pot genera în ample cazuri suprapuneri parțiale de zone functionale (cu excepția celor care produc noxe și perturbari în zonele de baza).
1. Zona de cazare sanatoriala
Cazarea sanatoriala se face în pavilioane complexe (cazare-masa-tratament) sau în unități mici-vile. În acest ultim caz, zona de amplasare a vilelor va fi cat mai în apropierea bazelor de tratament, de sursele terapeutice și baza de alimentație publică.
Se va evita amplasarea clădirilor de cazare la drumurile de tranzit, sau de-a lungul celor interioare cu trafic intern.
Zona va fi masiv plantata, urmărindu-se crearea de parcuri-grădini, cu eventuale trasee organizate pentru cura de teren (cu precădere pentru stațiunile cu profil de baza cardiovasculare, respirator, nevroze).
Capacitatea unui pavilion de cazare sanatoriala - în soluțiile monobloc, în care se grupează cu tratamentul și masa - va fi de 300-500 paturi.
Indicele de densitate în zona de cazare sanatoriala se va încadra între limitele de 80-150 de locuri de cazare/ha (în funcție de profil și gradul de confort).
2. Zona de cazare pentru odihna
Organizarea zonei de cazare pentru odihna se face în funcție de durata pentru care trebuie asigurata cazarea - de la câteva zile, la câteva săptămâni - în hoteluri, vile, casute.
Alimentația se face în unități proprii centralizate (restaurante, cantine, bufete, cofetarii, braserii etc).
În zona se pot amplasa și dotări social-culturale, sportive, unele unități comerciale și prestații publice.
Drumurile de tranzit, sau cele de trafic intens din stațiune vor fi situate pe cat posibil la limita zonei de odihnă.
Zona va fi intens plantata.
Indicele de densitate se va încadra în limitele 100-150 locuri de cazare/ha.
3. Zonele pentru dotări politico-administrative, social-culturale, comerciale, prestări publice
Aceasta zona va fi astfel amplasata încît sa corespundă cu centrul stațiunii și sa polarizeze interesul vizitatorilor.
Dotările aferente se vor determina în funcție de importanța și capacitatea stațiunii. Acestea vor fi:
- sedii ale organizațiilor politico-obștești;
- birourile de repartizarea vizitatorilor la cazare;
- militia;
- sala polivalenta cu baza materială adecvată (cinema, reprezentații, conferințe, club, biblioteci, expoziții etc.);
- punct de farmacie-drogherie;
- alimentația publică (restaurant, bar, cofetarie, braserie, eventual organizate pe lîngă piscine de agrement etc);
- unități comerciale (alimentare, nealimentare, artizanat, piața alimentara tradiționala etc.);
- servicii P.T.T.R., C.E.C.;
- agenție de voiaj;
- statie auto-taxiuri.
4. Zona de tratament balneo-climatic
Mărimea acestei zone va fi determinata de specificul, capacitatea și rezervele de factori naturali curativi (izvoare naturale, sonde de apa minerala forate, lacuri terapeutice, apa marii, plajele, gazele mofetariene, climatul și microclimatul, cadrul natural peisagistic), precum și de profil medical al stațiunii.
Principalele amenajări cu caracter medical situate în aceasta zona sînt:
- bazele de tratament;
- sursele de factori naturali curativi;
- policlinica;
- unitățile medicale cu paturi (sanatoriu, spital).
Baza de tratament este o unitate complexa în care se utilizează în scopuri terapeutice diferiți factori curativi naturali, (ape minerale, namoluri terapeutice, gaze terapeutice etc.) la care se asociaza proceduri cu agenți fizici (hidrotermoterapie-electroterapie-cultura fizica medicală - terapia căilor respiratorii, aerosolarii, strandurile terapeutice etc.).
În situații cînd factorii naturali curativi nu prezintă condiții de a fi transportați la distanta pentru utilizare în bazele de tratament, atunci acestea se vor putea amplasa cat mai aproape de sursele respective, luându-se măsuri corespunzătoare pentru protecția hidrologica și sanitară a factorilor respectivi.
Bazele de tratament pot fi proiectate și independent de bazele de cazare, existând în acest caz o serie de avantaje în exploatare, prin concentrarea aparaturii și a personalului de specialitate. Ele vor fi amplasate la distanțe convenabile de baza de cazare și cu legături adapostite, eventual incalzite.
Capacitatea de servire a bazelor de tratament nu va depăși 1000 bolnavi zilnic (în doua ture) considerându-se în medie 3 proceduri pentru un bolnav pe zi.
Zona bazelor de tratament va fi judicios plantata și va fi amplasata în centrul de greutate al stațiunii.
5. Zona de locuit pentru populația permanenta
Aceasta zona se amplaseaza în cadrul perimetrului stațiunii.
În zona respectiva se amplaseaza dotările școlare și cele comerciale de imediata necesitate; în rest celelalte dotări vor fi asigurate în zona de dotări diversificate a stațiunii.
6. Zona gospodareasca de industrie locală și depozite
Dotările acestei zone se vor amplasa grupat în afară perimetrului stațiunii, izolat de restul zonelor competente prin suprafețe plantate, la distanta de 500-800 m de zonele de cazare și tratament, dar cu legături ușoare la arterele de penetratie în stațiune, întrucât aceasta zona reprezintă locul de muncă pentru o buna parte din populația permanenta a stațiunii.
Aceste dotări sînt: salubritatea publică, unități de întreținere-reparații construcții, ateliere pentru întreținerea și repararea echipamentului și al mijloacelor de autovehicule, fabrica de pâine, sifoane, sere de flori, centrala termica, spălătoria, crematoriu de gunoi, depozite de materiale, combustibili, lubrefianți, unități de imbuteliere a apelor minerale, sau industriale extractelor terapeutice (gaze, saruri).
7. Zona dotărilor sportive
Dotările sportive au o deosebită importanța în cadrul activităților din stațiuni și se prevăd unele dotări a fi amplasate în zonele de cazare-tratament, sau chiar în zona centrala.
Pentru dotările de mai mare amplasare (și pentru populația permanenta) acestea vor fi amplasate mai distantat de zonele amintite (stadioane, pîrtii de ski, sanius, patinoar, terenuri pentru echitatie etc.). Pentru stațiunile susceptibile de marimi periodic loturi sportive și vizitatori pentru diferite repetitii, antrenamente etc., amenajările necesare vor forma obiectul elaborării unor teme separate, puse de acord cu celelalte organe centrale.
8. Zona de cazare pentru turismul de tranzit și scurt sejur
În principal, o astfel de zona este generata de valoarea și amploarea cadrului natural al stațiunii, cat și a teritoriului.
De asemenea sînt determinate și prezenta în zona a unor monumente naturale, de arta, arhitectura, vase arheologice etc, precum și căile de acces existente și accesibile și circulația de tranzit.
Amplasarea zonelor de cazare turistica se va face fie răspândite pe teritoriul stațiunii, fie se poate crea o zona independenta. În ambele cazuri, amplasarea și prezenta acestor zone nu vor afecta activitățile de baza din cadrul stațiunii.
Principalele dotări turistice sînt:
- hotelurile, dotate și cu unele amenajări de agrement;
- motelurile, amplasate cu precădere la marginea sau în afară stațiunii, în directa legătură cu arterele principale de circulație;
- campingurile, amplasate pe terenuri speciale, plantate, cu casute prefabricate și partajari de teren pentru montarea de corturi, rulote etc, inclusiv dotări igienico-sanitare corespunzătoare.
În zona se mai pot amplasa diferite dotări sportive, piscine, debarcadere etc.
Zona de cazare turistica va fi echipata corespunzător din punct de vedere tehnico-edilitar (apa potabilă, canalizare, electrica, telefon, puncte de alimentație publică, artizanat, stații de lubrefianți și ateliere depanari auto etc.
II. Rețeaua de cai de circulație și organizarea transporturilor
Drumurile care leagă stațiunea de rețeaua rutiera a tarii generează circulatii de:
- tranzit;
- penetratie.
Se recomanda ca traficul de tranzit sa ocoleasca stațiunea spre a se evita interferari și stingheriri reciproce. În cazul cînd aceasta nu este posibil se vor evita traversarile functionale ale arterei de tranzit, prin amplasarea diferitelor dotări numai pe o parte a arterei, sau se vor realiza treceri denivelate.
În ceea ce privește traficul de penetratie, aceste asigurări în principal deservirea stațiunii și accesul vizitatorilor. Se recomanda ca acest tip de trafic să fie creat periferic zonelor de cazare-tratament.
Cu privire la circulația locală interioară, acestea trebuie astfel organizată încît să se asigure accese carosabile pentru fiecare clădire în conformitate cu normativele P.C.I. și care să permită și transportul cu carucioare a bolnavilor și a bagajelor.
Parcarea vehiculelor se va face de asemenea în afară zonelor de cazare-tratament.
Transportul interior în comun se va organiza pe baza unui plan de trafic. Traseele respective vor evita traversarea zonelor de cazare-tratament, iar stațiile se vor situa la distanțe maximum 300-400 m de obiectivele deservite.
Traficul feroviar va fi astfel organizat încît sa nu afecteze liniștea, odihna și confortul vizitatorilor. În cazul cînd stațiile se vor afla la distanțe mai mari de stațiune, se va organiza transportul local auto pentru vizitatorii curanti sau turiști.
Transportul aerian se va organiza cu precădere pentru deservirea marilor stațiuni, în principal a celor de larga solicitare internationala, prin aeroporturi și heliporturi cat mai judicios amplasate.
Transporturile în interes turistic pentru vizitarea obiectivelor specifice acestei activități, vor fi asigurate prin Oficiile de Turism, cu vehicule pentru transportul în comun sau cu autotaxiuri de mica capacitate. Activitățile organizatorice respective vor fi instalate cat mai distantat de zona de cazare-tratament.
III. Spațiile verzi
Organizarea spațiilor verzi se efectuează pentru:
- asigurarea în zona stațiunii a unui cadru optim din punct de vedere esteto-peisagistic și curativ;
- în scopul protejării factorilor naturali (zacamintele de ape minerale din subsol, oglinzile de apa, microclimatul).
Spațiile verzi pot fi pentru:
- tratament și odihnă (spații verzi cu specific, organizate în zona cazare-tratament);
- agrement (parcuri publice).
Spațiile verzi vor acoperi cca. 2/3 din suprafața teritoriului cuprins în perimetrul stațiunii, fiind dimensionat după norma de 50 mp - 150 mp de vizitator și locuitor permanent.
IV. Echiparea tehnico-edilitara
Stațiunile balneare și climaterice trebuie să fie asigurate, la nivelul importantei și a gradului de confort de:
- alimentare cu apa potabilă (cca. 350-700 l/an);
- canalizare pentru apele reziduale;
- energie calorica;
- energie electrica;
- telecomunicații.
Se impun următoarele condiții:
Se interzice deversarea apelor reziduale în lacuri terapeutice, chiar dacă sînt decantate și tratate septic.
Deversarea apelor reziduale minerale și a namolurilor terapeutice utilizate se va face în conformitate cu indicațiile speciale date de Ministerul Sănătății de la caz la caz, fie la emisarul general al canalizarii publice după eventuala prealabilă neutralizare, fie în locuri anume organizate pentru restituire-recuperare.
Centralele termice furnizoare de energie calorica necesară pentru încălzit și pentru pregătirea apei calde (potabile și minerale) se va amplasa conform normelor în vigoare, la distanțe optime de centrul de greutate al stațiunii în zone care să evite influența vanturilor dominante ce ar putea antrena spre stațiune emanatiile de gaze și fum.
Rețelele electrice de înaltă și joasa tensiune se vor amplasa de preferinta subteran. Ele pot fi aeriene în cazuri speciale de relief și spații plantate, precum și în stațiunile de interes local.
Rețeaua de instalații de telecomunicații și radioficare va fi de preferinta instalata subteran, îndeosebi în zonele centrale ale stațiunii și de cazare-tratament.
V. Protecția stațiunilor
Protecția stațiunilor impune stabilirea și instituirea de perimetre de protecție:
- regionala;
- hidrogeologica;
- sanitară.
Măsurile de protecție fac obiectul unor norme speciale și se referă la:
- sursele de factori naturali terapeutici;
- pânzele freatice, cursurile și oglinzile de apa, marea;
- zonele riverane ale bazinelor de apa;
- bazinul aerian al stațiunii;
- solul și subsolul stațiunii;
- spațiile verzi din cadrul stațiunilor și teritoriul înconjurător.
VI. Determinarea perimetrelor sau a vetrei pentru stațiuni
Se deosebesc următoarele diferentieri între stațiuni, în funcție de structura, sau vecinătatea față de alte localități, astfel:
a) stațiuni balneare, climatice sau baleneoclimatice cu funcții exclusive de tratament sau odihna, ca localități independente;
b) stațiuni situate în continuarea unor localități urbane, rurale;
c) stațiuni situate în cadrul unor localități urbane sau rurale, în care zonele de tratament - odihna sînt intrepatrunse de alte zone ale localității respective.
Notă: Delimitarea perimetrelor sau vetrelor se face în funcție de indicele 100-200 mp pe vizitator și locuitor permanent și în conformitate cu actele normative în vigoare.
VII. Restrictii cu caracter general
La sistematizarea stațiunilor se va ține seama de o serie de restrictii cu caracter general, astfel:
- se interzice în limitele și zona inconjuratoare a stațiunii amplasarea de activități ce ar putea polua aerul, apele, solul, subsolul și resursele naturale terapeutice, pădurile și orice fel de vegetație terestra și acvatica, fauna terestra și acvatica, zonele construite;
- în cazul stațiunilor cu specific complex (tratament - odihna, eventual funcții industriale, agricole etc.) se va urmări prevenirea oricăror interferente cu caracter nociv, pentru zonele de tratament-odihna, turism.
Pentru zonele supuse protecției hidrologice și sanitare, se stabilesc următoarele restrictii:
- se interzice efectuarea oricăror activități și lucrări, care nu sînt legate de exploatarea și protecția factorilor curativi naturali, precum și accesul persoanelor străine de aceasta;
- nu se admite depozitarea de materiale altele decât cele necesare activităților specifice din stațiune, la un moment dat, și se va preintampina pătrunderea în sol a substanțelor impurificate;
- de asemenea se interzice: crearea campurilor de asanare; amplasarea de cimitire; amplasarea de unități zootehnice; amplasarea de întreprinderi poluante; amplasarea rampelor de depozitare a gunoaielor; depozitarea haldelor; evacuari de ape neepurate.
VIII. Criterii unitare pentru avizarea funcționarii ca stațiuni balneare sau balneoclimatice
A. Clasificare
1. Stațiuni: balneare
climatice
balneoclimatice
2. Localități: balneare
climatice
balneoclimatice
B. Criterii ce definesc noțiunea de:
Stațiune balneara
Stațiunea balneara este o localitate care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. Sa posede factori naturali terapeutici recunoscuți științific ca eficienti și în cantități corespunzătoare, prin factori naturali terapeutici înțelegandu-se aici: apele minerale, lacurile și namolurile terapeutice, gazele naturale terapeutice.
2. Sa aibă unități sanitare organizate conform legislației în vigoare prin care să se poată acorda asistența medicală balneara profilactica, terapeutică și de recuperare în funcție de profilul stațiunii.
3. Sa posede toate instalațiile balneotehnice necesare captarii, transportului, utilizării terapeutice a factorilor naturali. Aceste instalații vor fi adecvate metodologiilor în vigoare, de aplicare terapeutică a acestor factori.
4. Sa posede un complex de instalații și dotări de medicina fizica adecvate profilurilor de boala ce se tratează în stațiune, ca: hidrokinetoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, termomanoterapie, electroterapie, pneumoterapie, terapie ocupationala etc.
5. Sa poată asigura regimurile alimentare adecvate profilurilor de boala indicate pentru stațiune.
6. Sa aibă asigurata asistența de urgenta continua (camera de garda dotată corespunzător, medic de garda, autosalvare - ca elemente generale obligatorii - punct de terapie intensiva în stațiunile cu profil cardio-respirator).
7. Sa aibă asigurate posibilitățile minerale de investigare adecvate profilului stațiunii, pentru diagnostic și urmărirea efectelor terapeutice.
8. Sa aibă încadrat un personal medico-sanitar instruit în patologia specifică stațiunii ca și în metodologică și eficienta utilizării factorilor naturali terapeutici ai stațiunii.
9. Sa aibă un microclimat nepoluat.
10. Sa îndeplinească condițiile unei urbanistici moderne:
- canalizare (aductie de apa și evacuarea apelor reziduale);
- iluminat electric;
- cai de acces și drumuri asfaltate sau pavate;
- construcții salubre, neaglomerate și cu arhitectura corespunzătoare;
- sa predomine spațiile verzi.
11. Sa fie stabilite și respectate:
- perimetrul sanitar de protecție al stațiunii și al surselor de factori naturali;
- perimetrul hidrologic de protecție al surselor de factori naturali pentru a nu exista elemente (construcții, industrii, ateliere, crescatorii animale și alte asemenea) ce ar putea polua microclimatul și factorii naturali de tratament sau sa determine poluarea fonica sau estetica în perimetrul stațiunii.
12. să ofere posibilități de relaxare, sport, culturalizare celor veniti în stațiune.
Stațiune climatica
Stațiunea climatica este o localitate sau o parte a unei localități care trebuie să îndeplinească următoarele condiții.
1. Sa posede un bioclimat bine definit cu efecte favorabile (diferențiate) asupra organismului uman sanatos sau bolnav.
Un bioclimat bine definit înseamnă cunoașterea tuturor factorilor care-l compun (temperaturi, regim pluviometric, miscarea aerului, ionizarea aerului, încălcarea cu aerosoli naturali etc.) ca și a factorilor conecsi: altitudine, structura solului, configurația reliefului, oglinzile de apa, esteto-peisagismul general, spațiul verde arboricol și floricol etc.
2. Sa aibă organizat, dotat și încadrat un punct de observatie și urmărire a factorilor climatici și microclimatici din stațiune.
3. Sa ofere condiții pentru reconfortarea și întărirea sănătății și capacității de muncă, prin instalații și amenajări care să asigure aplicarea corecta a factorilor bioclimatici ai stațiunii.
Aceste instalații și amenajări sînt: plaje, solarii, stranduri, terenuri de sport și agrement în aer liber, trasee marcate pentru cura de teren, terase-umbrare-parcuri pentru acroterapie, bazine de inot, piscine, sali de gimnastica etc.
4. Sa fie stabilit și respectat perimetrul de protecție sanitar al stațiunii pentru a se evita poluarea acesteia (vezi art. I/11.).
5. Idem ca la I/10.
6. Sa ofere mijloace variate de relaxare, agrement și culturalizare.
7. Sa aibă asigurata asistența medicală inclusiv climatoterapia.
Stațiune balneoclimatica
Stațiunea balneoclimatica este o localitate sau o parte din localitatea în care sînt cumulate criteriile pentru o stațiune balneara și una climatica.
C. Criteriile ce definesc noțiunea de:
Localitate balneara
Localitatea balneara este o localitate pe teritoriul căruia se găsesc factori naturali terapeutici (ape minerale, lacuri și namoluri terapeutice, gaze naturale terapeutice) în cantități corespunzătoare și care nu îndeplinește totalitatea criteriilor prevăzute pentru o stațiune balneara.
Sînt totuși obligatorii următoarele condiții:
1. Sa aibă un minimum de amenajări balneotehnice pentru folosirea factorilor naturali terapeutici care să respecte cerințele igienico-sanitare precum și normele tehnice de utilizare a acestor factori.
2. Sa fie încadrată cu cel puțin 1 medic care a fost instruit în metodologică de aplicare a factorilor naturali terapeutici, specifici localității respective.
3. să aibă un minim de amenajări care să permită efectuarea unei climatoterapii corespunzătoare, amenajări legate mai ales de principalele elemente geografice ale localității (ex. plaje dacă exista oglinzi de apa, trasee marcate pentru cura de teren în localitățile de deal și munte, alei în parcurile naturale etc.).
4. Sa poată oferi la nevoie vizitatorilor prin rețeaua comercială locală condițiile cel puțin minime ale unui regim alimentar (preparate dietetice industriale sau pregătite în cadrul bufetului, pensiunii, restaurantului din localitate).
Localitate climatica
Localitatea climatica este o localitate care poseda condiții bioclimatice și geografice favorabile pentru reconfortarea și întărirea sănătății și capacității de muncă, dar care nu îndeplinește toate condițiile prevăzute la stațiunea climatica.
Sînt obligatorii totuși următoarele condiții:
1. Sa aibă un bioclimat favorabil precizat fie prin studii directe fie prin analogie cu zone de bioclimat similare. Sa posede de asemenea un minim de factori conecsi (relief, vegetație, oglinzi de ape, peisagism) care să contribuie la realizarea efectelor de sanogeneza a localității.
2. Sa fie respectat perimetrul sanitar pentru a nu se produce poluarea de orice natura a stațiunii.
3. Sa aibă un minim de amenajări care să permită efectuarea unei climatoterapii corespunzătoare, amenajări legate mai ales de principalele elemente geografice ale localității (ex. plaje dacă exista oglinzi de apa, trasee marcate pentru cura de teren în localitățile de deal și munte, alei în parcurile naturale etc.).
4. Sa poată oferi la nevoie vizitatorilor prin rețeaua comercială locală condițiile cel puțin minime ale unui regim alimentar (preparate dietetice industrializate sau pregătite în cadrul bufetului, pensiunii, restaurantului din localitate).
Localitate balneoclimatica
Localitatea balneoclimatica cumulează condițiile prevăzute pentru localități balneare și cele climatice.
-----------
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.