REGULAMENT din 21 septembrie 2004 (*republicat*)

(1) Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal - și Secțiile Unite.

(2) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.

(3) În structura Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează următoarele compartimente:

(1) Distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepția cauzelor care se soluționează de judecătorii din planificarea de permanență.

(2) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel național, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul identificator al instanței - (1) - și anul înregistrării dosarului.

(3) Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se atașează la dosar și constau în:

(4) Toate modificările aduse repartizării dosarelor vor fi evidențiate în sistemul informatic și vor fi consemnate în procese-verbale care se păstrează în mape separate.

(1) Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.

(2) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.

(3) Înalta Curte de Casație și Justiție se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici și personal contractual.

(1) Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au următoarele atribuții:

(2) Secțiile Unite sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți.

(3) Prezența la ședințele Secțiilor Unite este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.

(1) Secțiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți.

(2) În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție.

(1) Ședințele Secțiilor Unite se programează sau se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție din proprie inițiativă, la cererea a cel puțin o pătrime din numărul judecătorilor în funcție sau la cererea uneia dintre secții.

(2) În cazul prevăzut de art. 25 lit. b) și art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ședințele Secțiilor Unite se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la sesizarea uneia dintre secții.

(3) În situația în care problema de drept apare în fața unui complet de 5 judecători, acesta va suspenda judecata și va sesiza secția/secțiile corespunzătoare, după caz, pentru a hotărî asupra necesității învestirii Secțiilor Unite.

(4) Convocarea se face cu anunțarea ordinii de zi, cu cel puțin 24 de ore înaintea ședinței.

(5) La ședințele Secțiilor Unite participă fie prim-magistratul-asistent, fie un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(6) La ședințele Secțiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitați magistrații-asistenți și alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și persoane din afara instituției.

(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători.

(2) Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) După sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care vor face parte din complet. În cazul în care în cadrul secțiilor în a căror competență intră problema de drept au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.

(2) În cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, completul se compune din 14 judecători din secția respectivă și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții.

(3) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește secțiile interesate și numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:

(4) În cazul în care problema de drept nu intră în competența și nu prezintă interes pentru niciuna dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.

(5) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, președintele completului desemnează trei judecători-raportori din cadrul secției respective.

(6) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:

(7) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, președintele completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secției penale.

(8) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:

(1) În materie penală, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.

(2) În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și:

(3) Completul este prezidat de președintele secției sau, în caz de imposibilitate, de judecătorul desemnat de acesta.

(4) După repartizarea sesizării la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele secției sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care intră în alcătuirea completului. În cazul în care, în cadrul secției, au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparține chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.

(1) În cazul în care chestiunea de drept privește activitatea mai multor secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept și câte 5 judecători din cadrul secțiilor respective.

(2) Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) După transmiterea sesizării președinților secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul secțiilor interesate în soluționarea chestiunii de drept. În cazul în care în cadrul secțiilor au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparține chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.

(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul în care la Înalta Curte de Casație și Justiție nu există o secție corespunzătoare secției în cadrul căreia funcționează completul de judecată care a formulat sesizarea.

(1) Deciziile pronunțate în recurs în interesul legii și hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adoptă cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor completului.

(2) În procesul-verbal al ședinței de judecată se va menționa rezultatul votului, fără nominalizarea celor care au votat.

(3) Hotărârea se semnează de către toți membrii completului de judecată, chiar dacă au votat împotriva soluției adoptate cu majoritate.

(4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia raportorului, se vor atașa la mapa dosarului.

(5) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia majoritară, vor fi evidențiate în procesele-verbale ale ședințelor de judecată respective.

(6) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată se vor menționa numele și prenumele judecătorilor, funcția și secția de unde provine judecătorul, fără a fi indicată calitatea de judecător-raportor.

(7) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată nu se vor menționa numele și prenumele magistratului-asistent care a participat la ședința de judecată, acestea urmând a fi indicate în cuprinsul practicalei, odată cu menționarea desemnării magistratului-asistent în condițiile art. 35 și 38.

(8) În situația în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secție din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul respectiv își păstrează calitatea de membru al completului din partea secției în care activa la data desemnării.

(1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează completuri de 5 judecători, cu competența de judecată prevăzută de lege.

(2) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.

(3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre vicepreședinți sau de președinții de secție, atunci când aceștia au fost desemnați, prin tragere la sorți, să facă parte din complet.

(4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei președinți de secție, aceștia vor conduce completul prin rotație, în ordine alfabetică.

(5) În cazul în care niciunul dintre cei menționați la alin. (3) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură.

(6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în magistratură, aceștia vor conduce completul în ordine alfabetică.

(7) În aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin „vechime în magistratură“ se înțelege vechimea în funcția de judecător și/sau procuror.

(1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnați anual, prin tragere la sorți, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Pentru completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește anual reprezentativitatea secțiilor în compunerea completurilor.

(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabilește câte o listă de permanență.

(4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanență se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu numărul judecătorilor în funcție în cadrul fiecărei secții și cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor.

(5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți.

(6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători și listele de permanență corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza rezultatelor tragerii la sorți.

(1) Data, ora și locul tragerii la sorți se stabilesc de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștință publică prin afișare la sediul instanței și prin publicare pe pagina de internet.

(2) Tragerea la sorți se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul desfășurării acestei proceduri; lipsa unuia sau mai multor judecători convocați nu împiedică desfășurarea procedurii; la ședința publică în care are loc tragerea la sorți poate participa orice persoană interesată.

(3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanței supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorți; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei.

(4) Tragerea la sorți se înregistrează audiovideo.

(5) Tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/secțiilor respective.

(6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție va verifica prin citire, în prezența celorlalți judecători, numele judecătorilor înscriși pe bilete în vederea tragerii la sorți și va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui.

(7) Dispozitivele menționate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi introduse în urna corespunzătoare secției din care provin.

(8) Președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.

(9) După tragerea la sorți a titularilor completurilor de 5 judecători, se va proceda la întocmirea listelor de permanență pentru materia penală și pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenței fiind stabilită prin tragere la sorți.

(10) Rezultatele tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de judecătorul care a participat la procedură.

(1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători se face în mod excepțional, în cazurile de incompatibilitate sau de absență a judecătorului.

(2) În aceste cazuri, la ședința de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanență a completului de judecată din care face parte judecătorul aflat în una dintre aceste situații. Desemnarea judecătorilor din lista de permanență se face prin rotație, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, conform registrului special ținut în acest scop.

(3) În cazul eliberării din funcție a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, în ședință publică, un judecător dintre cei aflați pe listele de permanență, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorți se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcție a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine și în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcției de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

(5) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, din complet nu poate face parte judecătorul sancționat disciplinar.

(1) Pentru dosarele nou-înregistrate și pentru cauzele aflate pe rol (între termenele de judecată), măsurile necesare pregătirii judecății se dispun, prin rezoluție, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea ședință de judecată a completului.

(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea ședință a completului este incompatibil sau este în imposibilitate obiectivă de a lua măsurile necesare pregătirii judecății, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalți judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în magistratură.

(3) În situația în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreședintele cu atribuții în materie penală sau civilă, după caz, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.

(1) La ședințele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-șef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de specializarea magistratului-asistent.

(2) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, la ședințele de judecată ale respectivului complet de 5 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancționat disciplinar.

(3) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din lista de permanență, conform planificării ședințelor de judecată.

(1) Fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție este condusă de un președinte.

(2) Președinții de secții au următoarele atribuții:

(3) Președinții de secții pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 24, după consultarea judecătorilor.

(4) Președintele de secție prezidează completul de judecată din cadrul secției prin rotație. Președintele de secție poate prezida orice complet de judecată din cadrul secției.

(5) Președintele Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal:

(6) Președintele Secției penale:

(7) În lipsa președintelui de secție, atribuțiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărârea Colegiului de conducere ori de judecătorul desemnat prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Completurile de judecată ale Secției penale se compun după cum urmează:

(2) Judecătorii Secției penale exercită funcția de judecător de drepturi și libertăți și funcția de judecător de cameră preliminară, cu respectarea dispozițiilor privitoare la incompatibilități prevăzute în Codul de procedură penală.

(3) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză, în completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. a) din compunerea căruia face parte.

(4) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație trimite cauza, în vederea judecării recursului în casație, la completul de judecată format din 3 judecători potrivit alin. (1) lit. h) din compunerea căruia face parte.

(1) Președinții de secții propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secțiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secțiilor și programează ședințele acestora.

(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, desemnați de către președintele sau unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin tragere la sorți.

(1) Președinții de secții convoacă judecătorii secției și supun dezbaterii acestora jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfășurare a activității secției.

(2) Prezența judecătorilor la ședințele secției din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.

(3) Măsurile se adoptă în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui.

(4) Președinții de secții stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători și/sau magistrați-asistenți ai secției pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară și propunerea de soluții în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.

(1) La sesizarea completurilor de judecată, judecătorii secțiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenței și hotărăsc, cu votul majorității, sesizarea Secțiilor Unite pentru a decide potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătorești prin care se evidențiază jurisprudența constantă a secției cu privire la respectiva problemă de drept și motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenței în sensul propus.

(3) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistrații-asistenți din cadrul secțiilor sau al compartimentelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt inamovibili.

(2) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.

(1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției, și să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.

(2) Judecătorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate și să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

(1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării ședințelor de judecată.

(2) Abținerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.

(1) Președintele completului de judecată are următoarele atribuții:

(2) Odată cu pronunțarea soluțiilor, președintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalți magistrați, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.

(3) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.

(1) Repartizarea magistraților-asistenți în secții, la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, precum și în alte compartimente se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători constituie un compartiment de specialitate, prevăzut în statele de funcții și de personal, care funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și asigură participarea la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurilor de 5 judecători, potrivit legii.

(1) Prim-magistratul-asistent este subordonat președintelui și în coordonarea vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuții:

(1) Magistrații-asistenți-șefi din cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt subordonați ierarhic președinților de secții.

(2) Magistrații-asistenți-șefi din cadrul secțiilor au următoarele atribuții:

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent-șef prevăzut la art. 69 alin. (2).

(1) Magistrații-asistenți din cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție participă la ședințele de judecată ale secțiilor și duc la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de vicepreședinți sau de președintele de secție.

(2) Magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Secțiile Unite participă, conform desemnării, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și ale completurilor de 5 judecători.

(3) Magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată au și următoarele atribuții:

(1) Cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ședința de judecată la care sunt programați să participe, magistrații-asistenți verifică lista dosarelor aflate pe rol.

(2) Listele sunt întocmite de grefier, cu respectarea dispozițiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau, după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală.

(3) Magistratul-asistent asigură:

(1) Grefierii de ședință au următoarele atribuții:

(2) Grefierii de ședință întocmesc corespondența în legătură cu dosarele, sub îndrumarea magistratului-asistent.

(1) În perioada vacanței judecătorești se judecă, în toate materiile, numai cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților sau ale președinților de secții. Extrasele hotărârilor Colegiului de conducere se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Colegiul de conducere, la propunerea președinților de secții, stabilește tipurile de obiecte care se vor soluționa în timpul vacanței judecătorești, precum și modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanței judecătorești, rămase nesoluționate la sfârșitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.

(1) Funcționarii publici din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare și în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Programul de funcționare al Înaltei Curți de Casație și Justiție începe, de regulă, la ora 8,00 și se termină la ora 16,00.

(2) Pentru motive temeinice președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție pot dispune prelungirea programului, în condițiile prevăzute de lege.

(1) Ședințele de judecată încep, de regulă, la ora 9,00. În cazuri justificate pot fi stabilite ședințe de judecată succesive sau în cursul după-amiezii.

(2) Ora pentru chemarea părților în fața instanței se stabilește în funcție de programarea ședințelor de judecată.

(3) În cazul amânării judecății, atunci când părțile convin, instanța poate stabili o oră de strigare a dosarului pentru termenul următor.

(1) Arhivele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt deschise zilnic pentru public cel puțin patru ore.

(2) Programul de acces la arhive se aprobă de președinții de secții, iar pentru Secțiile Unite, completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și se afișează la loc vizibil.

(1) Cererile și actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Pentru obținerea de informații persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale și arhivelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție este permis după 30 de minute de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puțin 30 de minute înainte de deschiderea ședințelor de judecată.

(2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor și în alte birouri decât cele care au relații cu publicul, precum și în incinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, după terminarea programului de funcționare.

(1) Fișele posturilor pentru magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și celelalte categorii de personal se întocmesc de conducătorul compartimentului, se aprobă de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștință personalului, sub semnătură.

(2) Fișele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuțiilor.

(1) În cursul lunii ianuarie a fiecărui an se face evaluarea activității din anul precedent a personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți, a căror activitate se evaluează potrivit Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor și Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a magistraților-asistenți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor, poate fi avansat în grade și trepte profesionale, precum și în funcții de conducere, potrivit legii, pe baza rezultatelor obținute în activitatea profesională și a aptitudinilor dovedite, confirmate de șefii ierarhici.

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 147 din prezentul regulament, dispozițiile art. 102 alin. (1),(2) și (5), art. 110 alin. (4),(5),(7),(8) și (9) și art. 131 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestațiile date prin lege în competența judecătorului de drepturi și libertăți se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte.

(3) Planificarea de permanență se realizează pentru fiecare zi, pe materii, cel puțin lunar.

(4) Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate.

(5) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuți în planificarea de permanență de la termenul de judecată stabilit în cauză. Dacă în cauză nu este stabilit termenul de judecată, soluționarea incidentelor procedurale se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuți în planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate.

(6) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (5) din prezentul articol se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au soluționat incidentele procedurale.

(7) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, după cum urmează:

(8) Hotărârile judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 14, la distanță de un rând, cu alineate la început de paragraf și cu diacritice specifice limbii române.

(9) Prin derogare de la dispozițiile art. 147 din prezentul regulament, dispozițiile art. 97 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, nu se aplică la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(10) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauțiunii, formulate la nivelul completurilor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează aleatoriu.

(11) Cererile de reexaminare care fac obiectul unor dosare asociate, conform art. 97 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, altele decât cele avute în vedere de alin. (5) al aceluiași articol, se trimit completului imediat următor celui care a pronunțat hotărârea atacată.

(12) Pentru cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate, formulate în dosarele aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se creează dosar asociat, de la momentul înregistrării lor. Cererile vor fi soluționate prin încheiere, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Prezentul regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

(2) Pe aceeași dată Regulamentul din 1 ianuarie 1999 de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999, se abrogă.