LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004

(1) Concursul de admitere în Școala Națională de Grefieri se organizează anual, la nivel național, de către Școala Națională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Numărul de locuri se stabilește în funcție de necesarul de personal calificat al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Concursul se desfășoară separat, pentru posturile de grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.

(1) Grefierii informaticieni se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curți de apel sau fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel ori, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Parchetul Național Anticorupție, cu sprijinul Direcției de exploatare a tehnologiei informației din cadrul Ministerului Justiției, care coordonează din punct de vedere profesional activitatea grefierilor informaticieni, sau al compartimentului informatic din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al Direcției Naționale Anticorupție, după caz.

(3) Concursul se desfășoară potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție.

(1) Grefierii arhivari, grefierii registratori și personalul conex se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curți de apel sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Direcția Națională Anticorupție, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri, potrivit regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Școala Națională de Grefieri este o instituție publică, cu personalitate juridica, aflata în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și formarea profesională continuă a acestora, în condițiile legii.

(2) Școala Națională de Grefieri nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supusă dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor.

(3) Școala Națională de Grefieri are sediul în municipiul București.

(4) Școala Națională de Grefieri își poate desfășura activitatea și în teritoriu, în centre și puncte zonale de formare profesională, organizate potrivit legii.

(1) Școala Națională de Grefieri este condusă de consiliul de conducere, care este format din 9 membri, astfel:

(2) Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepția mandatului reprezentanților cursanților, care sunt aleși pe durata studiilor.

(1) Școala Națională de Grefieri este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

(2) Directorul Școlii Naționale de Grefieri este ordonator terțiar de credite.

(1) Numărul maxim de posturi pentru Școala Națională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(2) Structura organizatorica, statele de funcții și statele de personal ale Școlii Naționale de Grefieri se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Conducerea curenta a Școlii Naționale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncți și un director economic.

(2) Directorul și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul personalului de instruire care are calitatea de judecător sau procuror, pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data.

(3) Directorul economic se recrutează prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri este numit de Consiliul Superior al Magistraturii dintre judecători sau procurori, grefieri cu studii superioare ori alți specialiști.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii și prin detașare în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.

(1) Salarizarea personalului de conducere și de instruire se face potrivit legii de salarizare a personalului din cadrul organelor autorității judecătorești.

(2) Salarizarea personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri la plata cu ora se face în funcție de numărul de ore de seminar sau de curs susținute, de indemnizația bruta lunară a funcției de judecător de curte de apel și de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, pentru formatorii care desfășoară activitate didactica în cadrul formării inițiale a grefierilor cu studii superioare juridice și conform art. 43 lit. c) din aceeași lege pentru formatorii care desfășoară activități didactice în cadrul formării inițiale a grefierilor fără studii superioare juridice sau în cadrul formării continue*).

(1) Cadrele didactice din învățământul superior juridic care dețin funcții de conducere sau de execuție în cadrul Școlii Naționale de Grefieri sunt asimilate judecătorilor și procurorilor, pe perioada exercitării funcțiilor.

(2) Grefierii cu studii superioare care desfășoară activități de instruire în cadrul Școlii Naționale de Grefieri sunt încadrați potrivit funcției corespunzătoare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Formarea inițială se desfășoară diferit pentru grefierii cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare de alta specialitate și grefierii cu studii medii.

(2) Pentru grefierii cu studii superioare juridice, durata cursurilor este de 6 luni și consta în pregătirea teoretică și stagiu practic.

(3) Pentru grefierii cu studii superioare de alta specialitate sau studii medii, durata cursurilor este de un an și include pregătire teoretică și stagiu practic.

(4) Stagiile practice se desfășoară la instanțele judecătorești și la parchetele de pe lângă acestea.

(1) La absolvirea cursurilor Școlii Naționale de Grefieri cursanții vor susține un examen final.

(2) Media de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri este cel puțin 6.

(3) Cursanților care au promovat examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri li se eliberează atestate.

(1) Absolvenții care au obținut media de absolvire cel puțin 7 vor fi încadrați în treapta profesională imediat superioară celei de debutant.

(2) Absolvenții care au obținut medii intre 6 și 7 vor fi încadrați ca debutanți.

(3) Persoanele încadrate în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin un an de la numirea în funcție.

(1) În perioada studiilor, Școala Națională de Grefieri acorda cursanților o indemnizație lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de baza brut pentru funcția de grefier debutant, în raport cu nivelul studiilor absolvite.

(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se plătește din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Perioada în care o persoana a avut calitatea de cursant al Școlii Naționale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri, constituie vechime în munca și vechime în specialitate.

(2) Atestatul eliberat absolvenților Școlii Naționale de Grefieri constituie actul doveditor pentru vechimea în munca.

(3) Perioada de școlarizare prevăzută în contractul de școlarizare va fi asimilată vechimii în specialitate, în raport cu nivelul studiilor de absolvire.

(1) Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri au obligația de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor autorității judecătorești.

(2) În cazul în care un absolvent al Școlii Naționale de Grefieri este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are obligația de a participa cel puțin o data la 5 ani la o forma de pregătire profesională continua, organizata de Școala Națională de Grefieri.

(2) În cazul grefierilor informaticieni, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puțin o data pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituții de profil, pe baza convențiilor de colaborare încheiate cu curțile de apel ori cu parchetele de pe lângă curțile de apel sau, după caz, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori cu Direcția Națională Anticorupție.

(1) Formarea continuă se desfășoară sub forma de seminarii, sesiuni de pregătire, conferințe, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate.

(2) Seminariile și sesiunile de formare continuă a grefierilor care își desfășoară activitatea în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se realizează pe baza unui program anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, care este comunicat tuturor instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea în luna decembrie a anului anterior.

(3) Grefierii vor avea posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activitățile de formare continuă care îi interesează.

(1) La sfârșitul fiecărui seminar sau fiecărei sesiuni de formare continua, organizata potrivit art. 30, personalul primește o adeverință în care sunt consemnate și rezultatele obținute în urma evaluării cunoștințelor acumulate.

(2) Absolvirea oricărei forme de pregătire continua, organizata de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de instituțiile de profil, constituie un punctaj care se are în vedere la evaluarea anuala a personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

(1) Cheltuielile de cazare și masă ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, ale cursanților și ale personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.

(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.

(3) Cheltuielile de transport al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul instituțiilor unde îndeplinesc funcția de bază.

(4) Cheltuielile de transport al cursanților și al personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.

(5) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cursanții, precum și personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare organizate de Școala Națională de Grefieri, nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.

(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului de conducere al Școlii Naționale de Grefieri care nu au domiciliul în municipiul București se suportă din bugetul Școlii Naționale de Grefieri.

(1) Poate fi numită în funcția de grefier persoana care îndeplinește următoarele condiții:

(2) La numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) și (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.

(3) Pentru numirea în funcția de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

(4) Pentru numirea în funcția de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice ori studii medii.

(1) În cazul în care activitatea instanțelor sau parchetelor nu se poate desfășura în condiții normale din cauza numărului mare de posturi vacante, recrutarea grefierilor se poate realiza prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante. Concursul se desfășoară la nivelul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Posturile de grefieri vacante temporar pot fi ocupate prin concurs organizat de către instanțele și parchetele prevăzute la alin. (1), potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) La concurs pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e).

(1) Poate fi numita în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).

(2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe baza de concurs, organizat la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Direcția Națională Anticorupție.

(3) Modul de organizare și desfășurare a concursului se stabilește prin regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2).

(1) Înainte de a începe să își exercite funcția, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea depune jurământul în fața conducătorului instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă aceasta, la care este numit.

(2) Dispozițiile art. 34 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, se aplica în mod corespunzător.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, încadrat pentru prima data după terminarea studiilor, are calitatea de debutant o perioada de 6 luni de la încadrare, fiind definitivat în funcție pe baza de examen, cu excepția absolvenților prevăzuți la art. 24 alin. (1).

(2) În cazul nepromovării examenului de definitivare în funcție, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu încă 6 luni. Nepromovarea pentru a doua oara a examenului de definitivare atrage eliberarea din funcție ca necorespunzător profesional.

(1) Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.

(2) Promovarea la instanțe sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curților de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori la Direcția Națională Anticorupție, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care este încadrat și calificativul "foarte bine" în aceasta perioada.

(3) Modul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului se stabilește prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Pentru promovarea în funcții de execuție în cazul grefierilor informaticieni, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, și propunerile ministrului justiției, ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(1) Promovarea în funcții de conducere de prim-grefier, de grefier-sef, grefier sef secție sau de grefier informatician-sef se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale și a aptitudinilor manageriale ale candidaților. Concursul se organizează la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Direcția Națională Anticorupție, în baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) La concursul pentru promovarea în funcții de conducere a grefierilor și grefierilor informaticieni se are în vedere îndeplinirea următoarelor criterii:

(1) Numirea în funcția de prim-grefier, grefier-sef, grefier sef secție se face pentru o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, prin decizie a președintelui curții de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanță.

(1^1) În cazul în care nu sunt candidați care să întrunească condițiile prevăzute de lege pentru prezentarea la concurs, prin derogare de la dispozițiile alin. (1), persoanele numite în funcțiile de prim-grefier, grefier-sef, grefier sef secție pot fi reinvestite în funcție, pe durata a încă unui mandat, prin decizie a președintelui curții de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanță.

(2) Numirea în funcția de grefier informatician-sef se face pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, prin decizie a președintelui curții de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanță.

(2^1) În cazul în care nu sunt candidați care să întrunească condițiile prevăzute de lege pentru prezentarea la concurs, prin derogare de la dispozițiile alin. (1), persoana numita în funcția de grefier informatician-sef poate fi reinvestită în funcție pe durata a încă unui mandat, prin decizie a președintelui curții de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanță.

(3) În cazul numirii în funcția de grefier informatician-sef la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este necesar avizul prevăzut la alin. (2).

(4) La încetarea mandatului funcției de conducere, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea poate ocupa, în condițiile prevăzute la art. 45, o funcție de conducere la aceeași instanță sau la același parchet ori la alta instanță sau parchet ori revin la instanțele sau parchetele de unde provin ori la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din funcție în următoarele cazuri:

(2) Suspendarea din funcție se dispune de președintele curții de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauza. Pentru personalul auxiliar de specialitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție, suspendarea din funcție se dispune de conducătorii acestora.

(3) În perioada suspendării din funcție, potrivit alin. (1) lit. a) și c), celui suspendat nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în munca și în specialitate.

(1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta comunica de îndată persoanei în cauza și conducerii instanței sau parchetului unde aceasta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.

(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal față de persoana în cauza, suspendarea din funcție încetează, iar aceasta este repusă în situația anterioară, i se plătesc drepturile bănești de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcție și i se recunoaște vechimea în muncă și în specialitate pentru aceasta perioada.

(3) Prevederile alin. (2) se aplica în mod corespunzător și în cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. c), dacă se constata nevinovăția persoanei în cauza.

(1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea președintelui instanței sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcție se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate. Comisia medicală de specialitate, precum și condițiile concrete de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a persoanei în cauza, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, o eliberează din funcție.

(3) În perioada suspendării, persoanei în cauza i se plătesc drepturile de asigurări sociale pentru boala, potrivit legii.

(1) Eliberarea din funcție se dispune prin decizie a conducătorului instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus numirea în funcție.

(2) Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea care a urmat cursurile Școlii Naționale de Grefieri, decizia de eliberare din funcție prevăzută la alin. (1) se aduce la cunoștință Școlii Naționale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere, dacă eliberarea din funcție are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani prevăzut de art. 27 alin. (1).

(3) Pentru grefierii informaticieni, în cazul prevăzut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din funcție se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al Direcției Naționale Anticorupție.

(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.

(2) Abrogat.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de baza, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale, în condițiile legii.

(4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege speciala.

(5) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4).

(1) Personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la greva, în condițiile legii, cu respectarea principiilor continuității și al celerității activității de justiție.

(2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puțin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la ședințele de judecata sau, după caz, la activitățile de urmărire penală pentru soluționarea cauzelor cu arestați în materie penală și în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluționarea cererilor de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanță.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:

(3) În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localității în care își are sediul instanța sau parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile art. 57.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c), curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, precum și, după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Școala Națională de Grefieri au obligația să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective*).

(5) Cheltuielile privind masa și cazarea personalului care participa la cursurile de perfecționare profesională, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. c), se suporta de Școala Națională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanța sau parchetul al cărui angajat este.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihna plătit de 30 de zile lucrătoare.

(2) În perioada concediului de odihna personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singura data pe an, de transport gratuit dus-întors intre localitatea de domiciliu și localitatea din țară în care își petrece concediul de odihna.

(3) Condițiile de efectuare și de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 164/2004, cu completările ulterioare.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plata, pentru studii sau pentru alte evenimente, în condiții stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65 alin. (3).

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislației în vigoare.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum și soțul/soția și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

(2) Condițiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor și protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lui nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu i s-a atribuit o locuință de către autoritățile administrației publice locale.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1), căruia nu i s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condițiile alin. (1), la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. În situații excepționale, determinate de inexistența unui fond locativ adecvat în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată în altă localitate din circumscripția aceleiași curți de apel.

(3) Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (2) se stabilește anual, pe localități, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

(4) Au dreptul la locuință de serviciu potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3) și cei delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegați, detașați sau transferați.

(5) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori căruia nu i s-a acordat locuință de serviciu în condițiile alin. (1) sau compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3), în localitatea în care își desfășoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își are domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.

(6) Locuințele de serviciu nu pot fi vândute personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.

(7) Dacă personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, inclusiv soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(4), nu mai beneficiază de aceste drepturi.

(8) În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

(1) Executorii judecătorești, pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

(2) Abrogat.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimea totală în muncă și a vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexă, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz, cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

(3) Abrogat.

(4) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.

(5) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(6) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(7) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.

(8) De prevederile alin. (7) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică, de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC, precum și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, din motive neimputabile acestora.

(9) Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, ai personalului de specialitate criminalistică, ai personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică și ai tehnicianului criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului, actualizată, după caz.

(10) Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

(11) Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice:

(12) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la alin. (9), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

(13) Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcție și baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanța judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora.

(14) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:

(15) Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislației privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalitățile de stabilire și plată, precum și cele referitoare la modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicția.

(1) Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiție de 25 de ani la data pensionarii sau a eliberării din funcție pentru motive neimputabile beneficiază de o indemnizație egala cu 3 salarii de baza de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acorda o singura data în decursul activității de personal auxiliar de specialitate și se înregistrează în dosarul personal, potrivit legii.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplica și în cazul decesului personalului auxiliar de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizația se acorda soțului sau, după caz, soției și copiilor care se aflau în întreținerea persoanei în cauza la data decesului.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani și, respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II și III, prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu și obținerea în decursul întregii activități numai a calificativului "foarte bine".

(2) Modalitatea de propunere și condițiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele II și III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către conducătorul instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă aceasta în care își desfășoară activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfăcător" și "nesatisfăcător".

(2) Evaluările și calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal.

(3) În cazul grefierilor informaticieni, evaluarea se realizează cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori din cadrul Parchetului Național Anticorupție și se semnează atât de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta instanță, cât și de către seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau al Direcției Naționale Anticorupție.

(1) Evoluția activității personalului de la intrarea în justiție și până la încetarea funcției se consemnează în fisa profesională aprobata de Consiliul Superior al Magistraturii, aflata la dosarele profesionale care se întocmesc și se păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă aceasta instanță, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Direcția Națională Anticorupție.

(2) Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional și poate obține copii ale actelor existente în dosar.

(1) Funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice.

(2) Grefierilor le este interzis:

(3) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masa.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

(2) Personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluțiile date în dosarele despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul ședințelor de judecata, ținută vestimentara corespunzătoare instanței la care funcționează.

(2) Ținută vestimentara se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura potrivit art. 72.

(1) Expertul criminalist este obligat să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.

(2) Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al fiecărui expert.

(1) Experții criminaliști nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

(2) Experții criminaliști completează anual o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea ministrului justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2).

(1) La concursul pentru ocuparea funcțiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(1) La concursul pentru ocuparea funcțiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat de directorul institutului, la propunerea Consiliului institutului.

(1) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează în scopul îmbunătățirii pregătirii profesionale a acestuia și al creșterii calității nivelului științific al rapoartelor de expertiză criminalistică.

(2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de evoluția procedeelor tehnice de analiză și interpretare din diversele discipline științifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanță cu standardele interne și internaționale în materie.

(3) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe genuri de expertiză criminalistică.

(1) Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de INEC, de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate, precum și la alte forme de perfecționare profesională.

(2) Directorul institutului aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională a personalului de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic și se avizează de directorul institutului.

(3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a personalului de specialitate criminalistică se poate acorda unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.

(4) Experții criminaliști și asistenții criminaliști care nu sunt de acord cu calificativul acordat pot face contestație la Consiliul institutului, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunțată de Consiliul institutului este definitivă.

(1) Experții și asistenții criminaliști care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de INEC.

(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susținerea unui examen.

(3) Expertul care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" și care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (2) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului institutului, de către director.

(1) Evaluarea și calificativele anuale obținute de personalul de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal.

(2) Dosarele profesionale personale ale personalului de specialitate criminalistică se întocmesc și se păstrează de INEC.

(3) Dispozițiile art. 75 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(1) Activitatea personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este evaluată anual de superiorul ierarhic, prin acordarea calificativelor prevăzute la art. 89^18 alin. (3).

(2) Dispozițiile art. 89^18 alin. (4) și art. 89^20 se aplică în mod corespunzător.

(1) Promovarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică în grade profesionale se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.

(2) Modul de organizare și desfășurare a examenului prevăzut la alin. (1) se stabilește prin regulament aprobat de directorul institutului la propunerea Consiliului institutului.

(1) Numirea în celelalte funcții de conducere se face de către directorul institutului.

(2) Pentru numirea în funcția de șef laborator interjudețean, precum și pentru numirea în funcția de șef de sector în cadrul institutului este necesară o vechime de peste 10 ani în profesia de expert criminalist și minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.

(3) Numirea șefilor de laboratoare interjudețene nou-înființate se poate face și prin derogare de la condițiile de vechime prevăzute la alin. (2), dar numai în situația în care numirea nu se poate face în condițiile alin. (2).

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcție în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (1).

(2) Suspendarea din funcție se dispune de către directorul institutului, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.

(3) Dispozițiile art. 48 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 52.

(2) Eliberarea din funcție se dispune prin decizie a directorului institutului.

(3) Prevederile art. 54 sunt aplicabile și pentru categoriile de personal prevăzute la alin. (1).

(1) În cazul în care institutul sau un laborator interjudețean din subordinea acestuia nu poate funcționa normal datorită volumului prea mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenței de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.

(2) Dispozițiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum și a unor documente interne ori internaționale.

(3) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăților științifice ori academice, precum și al asociațiilor sau fundațiilor care au scop științific ori profesional.

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul și îndatorirea de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:

(3) În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localității în care își are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prezentei legi.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c), INEC și Ministerul Justiției au obligația să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.

(1) INEC are obligația să asigure personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.

(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecție adaptat specificului activității desfășurate în cadrul INEC.

(1) Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:

(2) Săvârșirea de către salariat a oricăreia dintre abaterile disciplinare grave prevăzute la alin. (1) se sancționează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, independent de existența unor antecedente disciplinare ale acestuia.

(1) Nicio sancțiune, cu excepția celei prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul INEC.

(3) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.

(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Sancțiunea disciplinară este dispusă de către directorul institutului, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.

(2) Decizia se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.

(3) Prevederile art. 89 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.