Articolul 1
Camera Deputaților nou-aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată.
Camera Deputaților nou-aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată.
(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de președinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputați, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulți deputați au exercitat același număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceștia va conduce lucrările Camerei Deputaților.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președinte sau unul ori mai mulți secretari desemnați potrivit alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu următorul deputat care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) din rândul deputaților prezenți.
(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepția celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
(1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
(2) Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților.
(1) Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabilește în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților.
(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condițiile art. 13, de către liderii acestor grupuri și se transmit secretarilor Camerei Deputaților.
(3) Președintele senior prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți.
(4) Propunerile pentru componența nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.
(5) Componența Comisiei de validare este aprobată cu votul majorității deputaților prezenți.
Comisia de validare își alege un președinte, un vicepreședinte și un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporției prevăzute la art. 4 alin. (1).
(1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaților, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.
(2) Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.
(3) Biroul Comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul Comisiei de validare.
(5) Comisia de validare verifică și se pronunță în următoarele situații:
a) asupra contestațiilor conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluționate sau a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare;
b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condițiilor de eligibilitate și a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatelor.
(1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete și constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.
(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituționale și legale privind condițiile de eligibilitate și/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârșirea de către respectivul deputat a unei infracțiuni legate de derularea procesului electoral.
(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaților, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluționarea unor contestații și dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.
Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.
(1) Camera Deputaților se întrunește în ședință, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către președintele acesteia plenului Camerei Deputaților.
(1) În cazul deputaților pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmește, pe circumscripții electorale, o listă cu numele și prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaților se pronunță printr-un singur vot. În cazul deputaților pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaților dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.
(1) Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputați și după depunerea jurământului de către aceștia.
(2) Deputații care refuză depunerea jurământului sunt considerați invalidați. Refuzul depunerii jurământului se constată de către președintele de ședință.
(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaților și validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declarația de avere și declarația de interese, potrivit legii.
(2) Deputații aleși ca urmare a organizării unor alegeri parțiale au obligația să depună declarația de avere și declarația de interese la începutul mandatului și după validare, potrivit legii.
(3) Deputații au obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese la începutul și la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.
(4) Declarația de avere și declarația de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf și se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților, care eliberează dovada de primire.
(5) Declarația de avere și declarația de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaților, potrivit legii.
(6) Deputații au obligația de a actualiza anual declarația de avere și declarația de interese, în condițiile legii.
(7) În condițiile alin. (1) și (2), deputații depun odată cu declarația de avere și declarația de interese, la secretarul general al Camerei Deputaților, un curriculum vitae. Acesta se publică pe site-ul Camerei Deputaților la secțiunea de prezentare a fiecărui deputat.
(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați. Ele se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.
(2) Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(3) Deputații care au candidat pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.
(4) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înființat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind constituirea noului partid.
(5) Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale, precum și deputații independenți care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).
(6) Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputații rămași neafiliați nu își pot constitui un grup parlamentar.
(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare.
(1) Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum și deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce și-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluși ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați și au următoarele drepturi:
a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moțiunilor, printr-o singură intervenție realizată de un reprezentant comun;
b) să delege un reprezentant comun în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; delegarea se face în scris către Biroul permanent, dacă există cel puțin 10 deputați neafiliați, și sub semnătura majorității acestora;
c) să participe la delegațiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitații personale, cu acordul Biroului permanent.
(2) Deputaților prevăzuți la alin. (1) li se vor pune la dispoziție pentru folosință comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de ședință, logistica adecvată, un autoturism și personal tehnic compus dintr-un șofer și o secretară.
(1) În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții:
a) prezintă Camerei Deputaților denumirea grupului parlamentar, componența numerică, nominală și conducerea acestuia, precum și orice modificări care survin pe parcursul mandatului;
b) propune Camerei Deputaților reprezentanții grupului parlamentar în Comisia de validare;
c) reprezintă grupul parlamentar și negociază în numele acestuia;
d) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
e) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte;
f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup;
g) solicită revocarea din funcție sau înlocuirea reprezentanților grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaților;
h) participă la ședințele Biroului permanent al Camerei Deputaților și la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;
i) poate cere plenului Camerei Deputaților: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ținerea unor ședințe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaților și modificarea programului de lucru;
j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităților Camerei Deputaților și ale structurilor acesteia;
k) nominalizează reprezentantul/reprezentanții grupului său parlamentar care participă la dezbateri;
l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege și propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților;
m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condițiile prezentului regulament;
n) propune plenului Camerei Deputaților modalitatea de vot;
o) poate prezenta, în plenul Camerei Deputaților, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reținere, arestare sau percheziție a unuia dintre membrii propriului grup ori cu privire la cererea de urmărire penală a unui ministru care are calitatea de deputat, membru al propriului grup;
p) își poate delega atribuțiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuțiile sale oricărui membru al grupului.
(4) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuiește de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absența atât a liderului grupului parlamentar, cât și a viceliderilor și a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenței acestora.
(5) Secretarul grupului parlamentar ține evidența prezenței deputaților grupului, asigură redactarea proceselor-verbale și îndeplinește orice alte atribuții ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparține.
În prima ședință de constituire a Camerei Deputaților, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.
(1) Grupurile parlamentare, în funcție de ponderea lor în Camera Deputaților, au la dispoziție personal angajat pentru munca de secretariat și de specialitate, logistica necesară în vederea desfășurării activității și autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.
(2) Numirea și schimbarea din funcție a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condițiile legii. În condițiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desființează, angajatul sau angajații acelui grup parlamentar vor fi transferați pe funcții echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaților.
(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat și de specialitate, precum și logistica necesară în vederea desfășurării activității și autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum și a ponderii grupului parlamentar.
Președintele Camerei Deputaților împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează locurile în sala de ședințe pentru fiecare grup parlamentar și pentru deputații aleși ca independenți sau deveniți neafiliați.
(1) Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor este interzisă.
(2) Partidele care au obținut mandate în urma alegerilor și au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.
(1) Orice modificare intervenită în componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștința președintelui Camerei Deputaților sub semnătura liderului grupului și, după caz, a deputatului care își schimbă apartenența la grupul parlamentar.
(2) Președintele Camerei Deputaților informează deputații, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare.
(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoștința plenului Camerei Deputaților orice modificare privind apartenența sa la un grup parlamentar.
(1) După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia.
(2) Președintele Camerei Deputaților face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților și este președintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaților mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.
(3) Repartizarea funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților. Repartizarea acestor funcții se aprobă de către plenul Camerei Deputaților cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Votul se exprimă potrivit art. 126 alin. (2) sau art. 132 alin. (1).
(4) Calitatea de președinte al Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent încetează înainte de expirarea mandatului, ca urmare a revocării în condițiile prezentului regulament, sau încetează de drept, în următoarele situații:
a) în caz de demisie, la data menționată în cererea de demisie;
b) în caz de încetare a calității de deputat, la data prevăzută la art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) în caz de pierdere a calității de membru al grupului parlamentar căruia îi aparține funcția și care l-a propus pentru această funcție, la data precizată de deputat sau de liderul grupului respectiv, după caz;
d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data informării plenului Camerei Deputaților despre încetarea de drept a calității de membru al Biroului permanent.
(1) Președintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2) Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților prezenți, cu condiția respectării cvorumului legal.
(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidați care au obținut numărul cel mai mare de voturi.
Odată cu alegerea președintelui Camerei Deputaților, activitatea președintelui senior ales conform art. 2 încetează de drept.
(1) Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice a Camerei Deputaților și negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21 alin. (3).
(2) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 21 alin. (3). Lista candidaților propuși pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Votul se exprimă potrivit art. 126 alin. (2) sau art. 132 alin. (1).
Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 24. În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent.
Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus și căruia îi aparține funcția de președinte al Camerei Deputaților.
(1) Propunerea de revocare a președintelui Camerei Deputaților se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 26 și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe a Camerei Deputaților propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea și, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare și președintele Camerei Deputaților.
(2) Președintele Camerei Deputaților căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce ședința Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent al Camerei Deputaților de unul dintre vicepreședinți.
(3) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou președinte, în conformitate cu prevederile art. 22.
(1) Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv. Votul este secret și se exprimă prin bile.
(2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (1).
(3) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a ședinței în plen a Camerei Deputaților în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiți, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplinește condițiile regulamentare, dar pot fi prezenți în calitate de parte interesată.
(4) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparținea funcția respectivă, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 24.
(5) În cazurile prevăzute la art. 21 alin. (4), președintele de ședință al Camerei Deputaților ia act de situația de încetare de drept a calității de președinte al Camerei Deputaților și de membru al Biroului permanent și supune votului plenului Camerei Deputaților adoptarea hotărârii de vacantare a funcției.
(6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaților s-a desființat, funcțiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporțional.
(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, atunci funcțiile deținute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcțiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configurația politică a Camerei Deputaților.
(1) Funcția de președinte al Camerei Deputaților, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 22.
(2) Celelalte funcții din Biroul permanent al Camerei Deputaților devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcțiile respective, în condițiile prevăzute la art. 24.
Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 2 alin. (1) încetează.
Hotărârile prevăzute la art. 1-30 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
a) propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare;
b) solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
c) supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare;
d) prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât și tipărit împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, la casetele deputaților, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
e) pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților;
f) desemnează unul dintre vicepreședinți să asigure interimatul funcției de președinte al Camerei Deputaților pe durata vacanței acesteia;
g) desemnează unul dintre vicepreședinți să asigure îndeplinirea atribuțiilor unuia dintre secretari pe durata absenței acestuia din urmă;
h) desemnează unul dintre secretari să asigure îndeplinirea atribuțiilor unuia dintre chestori pe durata absenței acestuia din urmă;
i) desemnează unul dintre secretarii generali adjuncți să asigure interimatul funcției de secretar general al Camerei Deputaților pentru o perioadă de maximum 6 luni;
j) primește sub formă electronică și asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaților a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaților, amendamentelor primite de la Guvern și rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaților;
k) hotărăște, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională;
l) difuzează la casetele deputaților programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, legile adoptate cu privire la care deputații pot sesiza Curtea Constituțională, precum și alte documente care nu sunt menționate la lit. j);
m) întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților și al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere și aprobare;
n) rezolvă orice sesizare privind situația de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucționare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputați al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;
o) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
p) organizează relațiile Camerei cu parlamentele altor state și cu organizațiile parlamentare pe baza consultării, în funcție de natura acțiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă și a altor comisii permanente, informând Camera Deputaților asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componența nominală a delegațiilor;
q) supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare și cu respectarea configurației politice a Camerei;
r) avizează și supune aprobării plenului Camerei Deputaților structura organizatorică și statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților;
s) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor Camerei Deputaților;
t) adoptă, cu respectarea prevederilor legale și regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaților și a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor care cuprind informații clasificate;
u) conduce și controlează serviciile Camerei Deputaților;
v) aprobă regulamentul privind paza și accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaților;
w) propune Camerei Deputaților numirea secretarului general și a secretarilor generali adjuncți;
(la 26-03-2025, Litera w) , Alineatul (1) , Articolul 32 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 27 din 26 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 26 martie 2025 )
x) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziții legale sau însărcinări date de Camera Deputaților.
(2) Nominalizarea pe funcții sau schimbarea din funcții a personalului angajat la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților și la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condițiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților stabilește atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari încadrați la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuții și încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit și a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale.
(3) Materialele înscrise pe ordinea de zi a Biroului permanent se aprobă sau se resping cu votul majorității celor prezenți.
(4) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relația cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activitățile comisiilor participă președinții comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
(5) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaților se desfășoară în prezența majorității membrilor săi.
(6) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme și se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor declarate confidențiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților și materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepția celor care conțin informații clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaților se face în cel mult 10 zile de la data ședinței.
(7) Deputații pot consulta stenogramele sau pot obține o copie de pe acestea, cu excepția celor declarate confidențiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
(1) Biroul permanent al Camerei Deputaților se convoacă la cererea președintelui Camerei sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi.
(2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână.
Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea prevederilor prezentului regulament;
c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia;
d) conduce lucrările ședințelor Biroului permanent;
e) sesizează Curtea Constituțională în condițiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) și e) din Constituția României, republicată;
f) asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaților ori, după caz, Președintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
g) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
h) efectuează deplasări în țară ca reprezentant al Camerei Deputaților în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, cu alte persoane juridice române și cu cetățenii;
i) reprezintă Camera Deputaților în relațiile externe pe toată durata mandatului său;
j) prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților asupra utilizării fondului președintelui;
k) poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activității serviciilor Camerei Deputaților;
l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, precum și însărcinările date de plenul Camerei Deputaților.
(1) Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile stabilite de Biroul permanent sau încredințate de președintele Camerei Deputaților.
(2) Vicepreședinții conduc activitatea Biroului permanent și a plenului Camerei Deputaților, la solicitarea președintelui sau, în absența acestuia, prin decizie a președintelui Camerei Deputaților.
(3) În perioada în care președintele Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de Președinte al României, atribuțiile președintelui Camerei Deputaților se exercită de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președintele Camerei Deputaților.
(4) Fiecare vicepreședinte coordonează și activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent, prin hotărâre a acestuia.
(5) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (4), vicepreședintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.
Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaților, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor ședințelor plenului Camerei Deputaților, îl asistă pe președintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin și îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaților.
(1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcționarea și calitatea serviciilor Camerei Deputaților și fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceștia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaților și contul de încheiere a exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în sediul Camerei Deputaților și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
(2) În exercitarea atribuțiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniți de un corp de control compus din 2 experți contabili și sunt subordonați numai plenului Camerei Deputaților.
(3) La sfârșitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaților un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configurației politice a Camerei și are următoarele atribuții:
a) aprobă ordinea de zi a ședințelor Camerei Deputaților și programul de lucru al acesteia, precum și modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;
b) propune plenului Camerei Deputaților modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcție de ponderea sa în numărul total al deputaților, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în ședința plenară a Camerei Deputaților; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice și facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;
c) poate include în ordinea de zi dezbaterea fără raport a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.
(1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăște cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaților, conform configurației politice a Camerei Deputaților.
(2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților poate participa, fără drept de vot, președintele Camerei Deputaților și, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului sau oricare alt deputat invitat de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților se întrunește săptămânal și ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a președintelui Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților.
(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și lucrează în mod regulamentar dacă membrii prezenți reprezintă majoritatea deputaților. La ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa președintele Camerei Deputaților, care, în acest caz, prezidează ședința. În absența președintelui Camerei Deputaților, ședința va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.
1. Dispoziții comune
Comisiile Camerei Deputaților sunt organisme de lucru ale acesteia, înființate cu scopul de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaților pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia și exercită controlul parlamentar. Comisiile Camerei Deputaților pot constitui subcomisii cu acordul prealabil al Biroului permanent al Camerei Deputaților, acord prin care acesta se pronunță inclusiv asupra misiunii atribuite subcomisiilor, în interiorul competenței regulamentare a comisiei solicitante.
(1) Camera Deputaților constituie comisii permanente și poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale și comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 73 și 74.
(2) Camera Deputaților constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
(3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaților sunt formate dintr-un număr de 11-41 de deputați, cu excepția Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaților. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabilește, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Obiectivele, numărul membrilor, componența nominală și conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaților se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.
(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, Comisiei pentru afaceri europene, Comisiei pentru constituționalitate, Comisiei pentru știință și tehnologie, Comisiei pentru tineret și sport și ai Comisiei pentru antreprenoriat și turism, care pot face parte și din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților pot opta pentru una dintre comisiile permanente și pentru una dintre comisiile stabilite ca excepții în prezentul alineat. Deputații pot face parte și din comisii comune cu Senatul.
(1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaților se face cu respectarea configurației politice a acesteia.
(2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaților independenți se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaților se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaților, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
(1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaților este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților.
(2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaților potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaților va aproba, prin hotărâre, componența numerică și nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorității deputaților prezenți.
Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare și Camera Deputaților hotărăște, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra candidaturilor susținute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei.
(1) În prima lor ședință convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, comisiile permanente își aleg birourile, compuse din câte un președinte, 3-4 vicepreședinți și 2-3 secretari, cu excepția Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
(2) Componența biroului comisiei se stabilește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare.
(3) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).
(4) Lista candidaților pentru biroul comisiei se supune în întregime votului deputaților prezenți.
(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăște cu votul majorității deputaților prezenți la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparține.
(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calității de deputat, de schimbare a apartenenței politice și de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.
(7) În situația în care o funcție din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcția.
(8) În toate situațiile prevăzute la alin. (6) și (7), grupul parlamentar căruia îi aparține sau i-a aparținut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.
(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, deputații care sunt membri ai noului grup parlamentar înființat conform art. 13 alin. (4) își păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.
(10) În cazul în care un grup parlamentar își reduce numărul de membri sau își încetează existența, plenul Camerei Deputaților poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaților care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configurația politică a comisiilor.
(11) Modificările privind componența nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.
Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
a) propune ordinea de zi a ședințelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate inițiativele legislative și celelalte probleme de competența acesteia;
b) întocmește proiectul regulamentului de organizare și funcționare al comisiei și îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament și pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaților;
c) propune sarcinile ce revin deputaților din comisie;
d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activității comisiei;
e) desemnează componența și conducerea subcomisiilor constituite de comisie după obținerea acordului prealabil al Biroului permanent al Camerei Deputaților;
f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale ori locale și ai altor persoane juridice, precum și persoane fizice, care pot furniza expertize și informații necesare activității;
g) organizează activitățile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament;
h) organizează, la propunerea membrilor comisiei, ședințe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale și profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale sau/și locale;
i) aprobă prezența persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (1) teza a II-a.
Președintele comisiei are următoarele atribuții:
a) conduce ședințele comisiei;
b) poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiții, să ia parte și alte persoane;
c) convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalitățile de îndeplinire a activităților reglementate la art. 47;
d) asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei și cu celelalte comisii ale Camerei Deputaților și ale Senatului;
e) stabilește atribuțiile funcționarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaților, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceștia, stabilește programul de lucru al personalului și verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaților sancționarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit și acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale;
f) îndeplinește alte atribuții cerute de desfășurarea în bune condiții a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, precum și în Regulamentul comisiei;
g) solicită Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru activitatea comisiei și a membrilor acesteia, personal de secretariat și de specialitate, logistica necesară în vederea desfășurării activității comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup.
Vicepreședinții comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuțiile președintelui, în absența sau potrivit delegării date de către acesta.
Secretarii comisiilor:
a) țin evidența prezenței membrilor comisiei la ședințele acesteia;
b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
c) numără voturile exprimate în ședințele comisiei;
d) urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea ședințelor comisiei, după caz;
e) urmăresc buna funcționare a dotărilor comisiei, precum și activitatea personalului;
f) îndeplinesc orice alte activități necesare bunului mers al activității comisiei, ca urmare a dispozițiilor biroului sau ale președintelui acesteia.
Deputații își desfășoară activitatea în comisii participând la ședințele acestora sau la activitatea de documentare și consultare.
(1) La elaborarea propunerii de ordine de zi se ține cont de prioritățile prevăzute la alin. (2), precum și de alte priorități decise de biroul comisiei.
(2) Ordinea de zi include cu prioritate inițiativele legislative aflate în procedură de urgență, proiectele de lege și propunerile legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, proiectele de lege sau propunerile legislative aflate în reexaminare în baza prevederilor art. 139 alin. (1), precum și cererile de reexaminare a legii formulate de Președintele României.
(3) Înainte de aprobarea ordinii de zi președintele de ședință este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.
(1) Convocarea ședințelor comisiei se face cu cel puțin 24 de ore înainte de către președintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreședinte care îl înlocuiește.
(2) Participarea deputaților la ședințele comisiilor este obligatorie.
(3) Pentru ca ședințele comisiei să se desfășoare în mod regulamentar este necesară prezența majorității membrilor.
(4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Prin excepție, hotărârile Comisiei pentru regulament se adoptă cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de membru în numărul total al deputaților, conform configurației politice a Camerei Deputaților.
(la 18-12-2024, Alineatul (4) , Articolul 53 , Punctul 1. , Sectiunea a 5-a , Capitolul I a fost modificat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 107 din 17 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1277 din 18 decembrie 2024 )
(5) În caz de absență nejustificată de la lucrările comisiei sunt aplicabile prevederile art. 246 alin. (8).
(6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din același grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.
(1) Ședințele comisiilor parlamentare pot avea loc în același timp cu cele ale plenului Camerei Deputaților, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea președintelui de comisie.
(2) Ședințele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu ședința plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care președintele de ședință al Camerei Deputaților solicită prezența deputaților la lucrările în plen.
(3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se desfășoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepționale și cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfășura în afara sediului Parlamentului.
Ședințele comisiilor Camerei Deputaților sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaților pot fi transmise pe rețeaua internă de televiziune a Camerei Deputaților și la posturile de radio și televiziune.
(1) Miniștrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înștiințat, prin președintele comisiei, cu cel puțin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora și locul desfășurării ședințelor comisiilor.
(2) O dată pe sesiune miniștrii prezintă un raport de activitate și strategia ministerului în fața comisiei de resort a Camerei Deputaților.
(3) Proiectele de acte normative inițiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezența secretarului de stat desemnat.
(1) La ședințele comisiilor vor fi invitați să participe deputații și senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști ai Consiliului Legislativ.
(2) Comisiile pot invita, motivat, să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și specialiști din partea unor autorități publice, corpuri profesionale sau a altor instituții specializate. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și specialiștii invitați, la solicitare, pot să își prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna președintelui comisiei documentații ce vizează tematica pusă în discuție.
(3) Numai deputații care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciți au drept de vot la lucrările comisiei.
(4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a președintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputații, senatorii și invitații sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar președintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte.
(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea președintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulți raportori dintre membrii săi.
(2) Raportorul sau președintele comisiei va susține în plenul Camerei Deputaților raportul aprobat de comisie.
(1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.
(2) În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret.
(1) Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale și se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați.
(2) La sfârșitul fiecărei ședințe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor și un comunicat de presă.
(3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor și proiectelor de legi, numele și prenumele celor prezenți și ale celor absenți.
2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaților
Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
1. Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
– restructurarea economiei la nivel macroeconomic și la nivel sectorial; programe de reconstrucție și dezvoltare; prognoză economică; mijloace și instituții specifice ale economiei de piață; problemele prețurilor și concurenței; libera inițiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului și a societăților de investiții financiare, a regiilor autonome și a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital integral de stat sau mixt; importul și exportul de capital;
– alte probleme privind strategia dezvoltării economice și politica reformei.
2. Comisia pentru buget, finanțe și bănci
– bugetul de stat și execuția bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat și execuția acestuia; politica financiară; sistemul de impozite și taxe, asigurări și reasigurări; echilibrul monetar, circulația bănească, credite și sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori și efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiții realizate din credite bugetare.
3. Comisia pentru industrii și servicii
– industria și ramurile ei; comerț interior și exterior; protecția consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor și a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime și energie pentru economia națională; probleme specifice ale privatizării în industrie și servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale și servicii; strategii de investiții; calitatea produselor industriale și a serviciilor; standarde și mărci; protecția investițiilor și a mărcilor; progresul tehnic și dezvoltarea tehnologică; eficiența și capacitatea concurențială a produselor și serviciilor pe piața internă și externă.
4. Comisia pentru transporturi și infrastructură
– infrastructură, transporturi feroviare, rutiere, fluviale, maritime și aeriene; infrastructura transporturilor; sistematizarea, organizarea și reglementarea transporturilor; siguranța transporturilor, transportul public.
5. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
– programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera inițiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăților și regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură și alimentație; servicii pentru agricultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară și silvicultură.
6. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
– drepturile omului și ale cetățeanului; problemele minorităților; libertatea de conștiință; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.
7. Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului
– autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcționarului public; sisteme urbane; rețele urbane și rurale; finanțele publice locale; amenajarea teritoriului; construcții.
8. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic
– influența mediului asupra dezvoltării durabile, utilizarea resurselor naturale, calitatea aerului, apei, solului, conservarea biodiversității, gospodărirea bazinelor hidrografice, managementul sistemelor ecologice, schimbări climatice, reconstrucție ecologică, prevenirea dezastrelor, managementul deșeurilor și al substanțelor periculoase, poluarea fonică, tehnologii prietenoase mediului, tehnologii pentru controlul și reducerea emisiilor poluante, acorduri internaționale pentru protecția mediului.
9. Comisia pentru muncă și protecție socială
– raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecția muncii, sistemul de salarizare, jurisdicția muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor și al organizațiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de șomaj, alocație de stat); asistența socială (ajutoare materiale, gratuități); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori și altele; problematica ocupării forței de muncă.
10. Comisia pentru sănătate și familie
– ocrotirea sănătății populației; asistență sanitară; forme de organizare a rețelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei și copilului, bătrânilor și persoanelor cu dizabilități; probleme demografice.
11. Comisia pentru învățământ
– învățământul de toate formele și gradele.
12. Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă
– instituții de artă și cultură; protecția patrimoniului cultural național; activitatea presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
13. Comisia juridică, de disciplină și imunități
– reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilități și imunități.
14. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
– probleme privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională.
15. Comisia pentru politică externă
– probleme și programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state și ale organismelor parlamentare internaționale; avizarea tratatelor, convențiilor și altor instrumente internaționale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcția de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.
16. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
– examinarea petițiilor primite și cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiții; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaților dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri în fața plenului Camerei Deputaților.
17. Comisia pentru regulament
– elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților; interpretarea regulamentului; analiza intervențiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaților și elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Camera Deputaților, de Biroul permanent sau de președintele acesteia, cu privire la procedurile și prevederile regulamentului și prezentarea punctului de vedere solicitat; avizarea regulamentelor comisiilor parlamentare; studierea procedurilor parlamentare din alte state europene și informarea Camerei cu privire la acestea, la solicitarea Biroului permanent.
18. Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor
– tehnologia informației și comunicațiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaționale și proprietatea intelectuală în domeniu.
19. Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
– eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex și îmbunătățirea condiției femeii în societate;
– integrarea principiului egalității de șanse pentru femei și bărbați în inițiativele legislative, în politicile și programele ce interesează atât femeile, cât și bărbații;
– urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de șanse și de tratament pentru femei și bărbați din documentele internaționale ratificate de România.
20. Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
– problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din afara granițelor țării;
– probleme privind strategia dezvoltării relațiilor dintre instituțiile statului român și comunitățile de români din afara granițelor țării;
– dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state și ale organismelor parlamentare internaționale;
– audierea persoanelor propuse să fie numite în funcții de conducere în instituțiile care se ocupă de românii din străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.
21. Comisia pentru afaceri europene
– contribuie la formarea poziției naționale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, cu participarea Camerei Deputaților;
– examinează documentele de consultare, proiectele actelor legislative europene și alte documente provenite de la instituțiile Uniunii Europene și integrează punctele de vedere exprimate de celelalte comisii permanente în avize motivate și opinii;
– analizează principalele strategii și politici ale Uniunii Europene, modul în care România îndeplinește prevederile tratatelor Uniunii Europene și modul în care sunt integrate în dreptul intern actele legislative europene;
– asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene;
– reprezintă Camera Deputaților în relațiile cu Uniunea Europeană, în condițiile legii și ale regulamentelor parlamentare.
22. Comisia pentru constituționalitate
– punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale cu deciziile Curții Constituționale.
23. Comisia pentru știință și tehnologie
– activitatea științifică, promovarea progresului tehnologic, cercetare-dezvoltare, inovație, protecția proprietății intelectuale.
24. Comisia pentru tineret și sport
– activitatea sportivă, problemele tineretului.
25. Comisia pentru antreprenoriat și turism
– promovarea turismului și a serviciilor turistice; dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în industrie și servicii; implementarea obligațiilor legislative asumate prin convențiile internaționale ratificate de România și implementarea legislației europene în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și în domeniul turismului.
Comisiile permanente ale Camerei Deputaților examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, avizele și amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat și hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaților; pot efectua anchete parlamentare, precum și alte activități, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
Biroul permanent trimite, spre examinare și în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților și amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competența căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza și alte comisii pentru a-și da avizul cu privire la lucrarea respectivă.
În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei inițiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea ședințelor se va realiza prin rotație de președinții comisiilor.
(1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să își dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.
(2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să își dea avizul, cu condiția încadrării în termenul de depunere a raportului.
(3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite și amendamentele deja depuse.
(4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competența sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei inițiative legislative altei comisii.
(5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) și (4), Camera Deputaților hotărăște prin vot.
(1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea și ținând seama de termenul de predare a raportului.
(2) Termenul de remitere a avizului sau a avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.
(3) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond își va putea redacta raportul fără a mai aștepta avizul sau avizele respective.
(4) Deputații care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum și Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunțarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza și depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.
La ședințele comisiei sesizate în fond vor fi invitați la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât și specialiști ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezența acestora.
(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluționat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicații financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competența decizională a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în situația proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.
(2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări și/ori completări și se înaintează Biroului permanent.
(3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise și respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie.
(1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe inițiative legislative care au același obiect de reglementare, se întocmește un singur raport.
(2) În situația în care pentru o inițiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte inițiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conțin să poată fi preluate ca amendamente la inițiativa propusă spre aprobare.
(3) În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea inițiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.
(4) În cazul în care pentru una dintre inițiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedura de urgență, raportul se elaborează în procedură de urgență.
(1) Termenul de depunere a raportului, în cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, este de cel mult 14 zile și de cel mult 60 de zile, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională. Modificarea acestor termene poate fi aprobată de Biroul permanent de cel mult două ori, din propria inițiativă sau la solicitarea scrisă a președintelui comisiei sesizate în fond.
(2) Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională.
(3) La propunerea motivată a Biroului permanent sau a unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, care se vor supune dezbaterii și adoptării, în ziua ședinței de plen a Camerei Deputaților.
(4) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgență în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate și convenții internaționale sau acorduri de împrumut.
Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conținutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaților se pronunță prin vot, la propunerea inițiatorului, a președintelui de ședință, a unui grup parlamentar, a președintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Președintele de ședință va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar și va supune aprobării plenului Camerei Deputaților acest termen.
(1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenței sale, cu încuviințarea plenului Camerei Deputaților, privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de administrația publică.
(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaților.
3. Comisii speciale ale Camerei Deputaților
(1) Camera Deputaților poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei, la propunerea a 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.
(2) Prin aceeași hotărâre se vor indica: denumirea și obiectivele comisiei, precum și componența acesteia. Componența comisiei și biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au același statut ca și comisiile permanente.
(4) Membrii comisiilor speciale își păstrează și calitatea de membru al comisiilor permanente.
(5) Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 40-60 nu sunt îndestulătoare.
4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaților
(1) În condițiile în care se consideră necesare clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor ce se impun, Camera Deputaților poate hotărî inițierea unei anchete parlamentare.
(2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condițiile art. 72, sau de o comisie de anchetă parlamentară înființată în acest scop.
(1) În vederea audierii, comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.
(2) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde și în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate, sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă.
(4) Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat drept obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
(5) La cererea comisiei de anchetă parlamentară, orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care cunoaște fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze la termenele stabilite. Instituțiile și organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.
(6) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.
(7) Dispozițiile legii referitoare la citarea, prezentarea și ascultarea martorilor, precum și cele privitoare la prezentarea și predarea obiectelor ori înscrisurilor sau la efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.
(8) Președintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenția persoanei audiate că are obligația de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce știe și că nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea penală.
(9) Comisia poate solicita în cursul investigațiilor și accesul, în condițiile legii, la informații clasificate.
(10) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor și a altor acte procedurale, ce țin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaților, la solicitarea președintelui comisiei de anchetă parlamentară.
Lucrările comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaților, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaților poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.
(1) Concluziile, răspunderile și măsurile conținute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaților, vor fi reflectate în conținutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităților competente în vederea examinării și soluționării.
(2) Pentru soluționarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaților și din raportul comisiei de anchetă parlamentară, autoritățile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei Deputaților, conform dispozițiilor legale în vigoare.
(3) Autoritățile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaților și cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligația să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluției, Biroul permanent al Camerei Deputaților privind soluțiile adoptate și motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaților informarea autorităților sesizate.
5. Comisii de mediere*)
*) Conform art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, rămânând aplicabilă legilor constituționale.
(1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului vor iniția procedura de mediere.
(2) În acest scop, Biroul permanent va propune Camerei Deputaților, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputați care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configurației politice a Camerei Deputaților.
(3) Deputații aprobați de Camera Deputaților, împreună cu 7 senatori desemnați de Senat, formează comisia de mediere.
(1) Comisia de mediere se reunește la sediul uneia dintre Camere la convocarea președintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul și stabilește regulile după care își va desfășura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.
(2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotație de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie.
Hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți ai acesteia.
(1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condițiile art. 82, precum și în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.
(2) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.
(3) Se supun la vot numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.
(4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum și în cazul în care în cadrul comisiei s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergență se supun dezbaterii în ședință comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe.
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.