NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023

Notă Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 23/701 din 12 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 20 ianuarie 2023.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

Aspecte introductive

(1) Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (denumit în continuare CECCAR), în calitate de organism de autoreglementare, definit potrivit prevederilor art. 2 lit. n) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 129/2019, are competențe de reglementare a activității membrilor săi, inclusiv în ceea ce privește măsurile pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin emiterea de regulamente și instrucțiuni privind conduita și etica acestora, de control și supraveghere a profesiei contabile, cel puțin prin:

a) organizarea desfășurării activităților profesionale specifice, cu respectarea prevederilor art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 129/2019;

b) dezvoltarea de cerințe și mecanisme aplicabile referitoare la informarea entităților reglementate pe care le reprezintă și coordonează, cu privire la vulnerabilitățile sistemelor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din alte țări, conform prevederilor art. 17 alin. (5) din Legea nr. 129/2019;

c) cooperarea cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) cu privire la modul de implementare a obligațiilor ce le revin membrilor în baza Legii nr. 129/2019 și a legislației secundare în domeniu, conform prevederilor art. 39 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 129/2019;

d) emiterea de reglementări sectoriale ale activității specifice desfășurate de membrii CECCAR în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr. 129/2019, conform prevederilor art. 59 alin. (1) și (2) ale acestei legi;

e) informarea ONPCSB conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, respectiv atunci când, în exercitarea atribuțiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului, precum și cu privire la alte încălcări ale dispozițiilor Legii nr. 129/2019, constatate conform atribuțiilor specifice.

(2) Prezentele norme sectoriale sunt emise în baza art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr. 129/2019 de către profesioniștii contabili, membri ai CECCAR, care au calitatea de entități raportoare potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019.

Articolul 2

Aplicabilitate

(1) Prevederile prezentelor norme sectoriale se aplică următorilor membri ai CECCAR, cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România (denumiți în continuare profesioniști contabili), potrivit Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare O.G. nr. 65/1994), și anume:

a) experți contabili sau contabili autorizați, persoane fizice române sau străine, liber-profesioniști care își desfășoară activitatea în mod individual;

b) societăți de expertiză contabilă, societăți de contabilitate, companii și alte entități juridice autorizate să desfășoare activitățile profesionale prevăzute de O.G. nr. 65/1994, cu capital autohton, străin sau mixt.

(2) Prevederile prezentelor norme sectoriale se aplică membrilor CECCAR prevăzuți la alin. (1) lit. a) doar în măsura în care desfășoară activitate și pentru serviciile prestate în calitate de liber-profesioniști.

(3) În cazul în care entitățile prevăzute la alin. (1) furnizează servicii în calitate de expert contabil sau contabil autorizat în state terțe se asigură că respectă prevederile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cel puțin la nivelul de exigență prevăzut în prezentele norme sectoriale pentru activitățile prestate în mod direct în state terțe, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru.

Articolul 3

Termeni și expresii

(1) Dacă nu sunt definiți în mod expres în cuprinsul prezentelor norme sectoriale, termenii și expresiile sunt cele utilizate în Legea nr. 129/2019, în Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în O.G. nr. 65/1994 și în Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, aprobat prin Hotărârea Conferinței naționale a experților contabili și contabililor autorizați nr. 1/1995, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În înțelesul prezentelor norme sectoriale, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) profesioniști contabili - persoanele fizice sau juridice definite la art. 2 alin. (1);

b) profesioniști contabili angajați - persoanele fizice, experți contabili sau contabili autorizați, membri ai CECCAR, care își desfășoară activitatea de profesionist contabil în calitate de angajat;

c) organ de conducere - organul sau organele de administrare și de conducere ale societății, stabilit(e) potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care este/sunt împuternicit(e) să stabilească strategia, obiectivele și orientarea generală a entității, care supraveghează și monitorizează procesul decizional de conducere și care include/includ persoanele care conduc în mod efectiv activitatea unei societăți;

d) conducere de rang superior - orice persoană care deține cunoștințe suficiente privind expunerea entității la riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și care ocupă o funcție suficient de înaltă pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri, fără a fi necesar să fie întotdeauna un membru al organului colectiv de conducere și administrare;

e) relație de afaceri - relația profesională legată de activitățile prestate de profesioniștii contabili și despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a avea o anumită durată;

f) tranzacție ocazională - tranzacția desfășurată în afara unei relații de afaceri, așa cum aceasta este definită la lit. e);

g) client/clientelă - orice persoană fizică, juridică sau entitate fără personalitate juridică cu care profesioniștii contabili, în calitate de entități raportoare, desfășoară relații de afaceri, ori cu care desfășoară alte operațiuni cu caracter permanent sau ocazional. Se consideră client al unui profesionist contabil orice persoană cu care, în desfășurarea activităților sale, profesionistul contabil a negociat o tranzacție, chiar dacă respectiva tranzacție nu s-a finalizat, precum și orice persoană care beneficiază sau a beneficiat, în trecut, de serviciile profesionistului contabil;

h) furnizori de servicii pentru fiducii, societăți și alte entități sau construcții juridice - persoana fizică, precum și persoana juridică ce prestează, în calitate de profesionist, oricare dintre următoarele servicii pentru terți:

(i) constituie societăți sau alte persoane juridice;

(ii) exercită funcția de director ori administrator al unei societăți sau are calitatea de asociat al unei societăți de persoane sau al unei asocieri în participație ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcții ori calități;

(iii) pune la dispoziție un sediu social, punct de lucru, o adresă comercială, poștală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora;

(iv) exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcție similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;

(v) deține calitatea de acționar sau intermediază ca o altă persoană să dețină calitatea de acționar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată care este supusă unor cerințe de publicitate în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internațional;

i) tranzacție suspectă - orice tranzacție ale cărei valoare, natură sau alte caracteristici depășesc așteptările profesionistului contabil raportate la informațiile pe care le cunoaște despre client, la profilul de risc identificat de profesionistul contabil sau raportate la relația de afaceri derulată până la momentul tranzacției, care urmează un șablon sau care are caracteristici neobișnuite identificate prin raportare la analiza de risc sectorială, precum și orice tranzacție despre care există motive rezonabile să se suspecteze că se realizează cu bunuri care provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului;

j) abordare bazată pe riscuri (RBA) - înseamnă că profesioniștii contabili, definiți la art. 2 alin. (1), identifică, evaluează și înțeleg riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului la care sunt expuși și implementează cele mai adecvate măsuri de atenuare. Această abordare le permite să își concentreze resursele acolo unde riscurile sunt mai mari;

k) Financial Action Task Force (FATF) - este un organism interguvernamental independent care elaborează și promovează politici pentru a proteja sistemul financiar global împotriva spălării banilor, a finanțării terorismului și a finanțării proliferării armelor de distrugere în masă. Recomandările FATF sunt recunoscute drept standardul internațional pentru combaterea spălării banilor și combaterea terorismului.

Capitolul II — Obligațiile profesioniștilor contabili ↑ Contents

Secțiunea 1 — Cerințe generale

Articolul 4

Evaluarea de risc

(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili realizează evaluări proprii de risc, conform politicilor și normelor interne stabilite, prin care identifică, evaluează și gestionează riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în ceea ce privește clientela, tipul activităților oferite clienților și nivelul întregii lor activități, astfel încât să poată demonstra în mod rezonabil că înțeleg și administrează adecvat riscul de spălare a banilor și finanțare a terorismului la care sunt sau ar putea fi expuși.

(2) Prin evaluarea de risc, profesioniștii contabili trebuie să asigure identificarea, monitorizarea, diminuarea și raportarea riscurilor, la nivelul fiecărei categorii de client și de serviciu profesional oferit, precum și pentru tranzacțiile ocazionale, luând în considerare vulnerabilitățile serviciilor contabile și indicatorii de risc.

1. Vulnerabilitățile serviciilor contabile:

a) consilierea financiară și fiscală - infractorii pot juca rolul unor persoane care apelează la consiliere financiară sau fiscală pentru a-și muta activele astfel încât să evite datorii viitoare;

b) înființarea de companii și fiducii - infractorii pot încerca să ascundă sau să creeze confuzie cu privire la legăturile dintre încasările în urma unei infracțiuni și autorul acesteia prin înființarea unor vehicule corporative sau a altor structuri juridice complexe (de exemplu, o fiducie);

c) cumpărarea sau vânzarea de proprietăți - infractorii pot utiliza transferurile de proprietate drept acoperire pentru transferurile de fonduri ilegale (etapa de stratificare) sau pentru investirea finală a acestor încasări după ce au trecut prin procesul de spălare a banilor (etapa de integrare);

d) efectuarea de tranzacții financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru a realiza sau a facilita diverse operațiuni financiare în numele lor (de exemplu, depuneri de numerar sau retrageri din cont, operațiuni de schimb valutar cu amănuntul, emiterea și încasarea de cecuri, achiziționarea și vânzarea de acțiuni, expedierea și primirea de transferuri de fonduri internaționale etc.);

e) facilitarea accesului în instituțiile financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituțiile financiare sau pentru intermediere. Acest lucru se poate întâmpla și invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituțiile financiare pentru a întâlni contabili;

f) infractorii pot abuza de serviciile furnizate de contabili spre a oferi o nuanță de legitimitate situațiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor. De exemplu, contabilii pot revizui și semna astfel de situații pentru întreprinderi implicate în infracțiuni, facilitând astfel procesul de spălare a încasărilor. Contabilii pot efectua și tranzacții financiare cu valoare mare, permițând astfel infractorilor să utilizeze abuziv conturile de client ale contabililor. Practica în insolvență, care poate fi realizată de anumiți profesioniști din domeniul contabilității, poate prezenta de asemenea riscul ca infractorii să ascundă pista de audit a banilor spălați prin intermediul unei companii și să transfere încasările rezultate în urma infracțiunii. Serviciile de contabilitate pot fi folosite și pentru facilitarea evaziunii fiscale și a fraudei în materie de TVA.

2. Indicatori de risc:

a) prezența tranzacțiilor cu numerar;

b) anonimatul clienților;

c) disimularea identității beneficiarilor reali;

d) prezența unor clienți din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităților de spălare a banilor;

e) clienți ce sunt incluși pe lista persoanelor supuse regimurilor sancționatorii adoptate atât la nivelul Organizației Națiunilor Unite (ONU), cât și al Uniunii Europene (UE);

f) clienți care au reședința în străinătate, în special clienți din țări care nu sunt parte a UE/Spațiului Economic European (SEE) sau sunt incluși pe lista jurisdicțiilor cu risc ridicat sau în jurisdicții aflate sub monitorizare sporită a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI/FATF);

g) clienți reticenți în a furniza informații;

h) utilizarea de către clienți a unor documente de identitate false ori furate.

(3) Evaluările de risc se actualizează periodic, precum și ori de câte ori intervin modificări ale evaluărilor naționale și sectoriale, ale factorilor de risc prevăzuți de legislația națională și internațională în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, precum și de recomandările organismelor internaționale.

(4) Profesioniștii contabili întocmesc metodologia de evaluare a riscurilor, în baza căreia se realizează identificarea, evaluarea, monitorizarea și gestionarea riscului, care cuprinde cel puțin următoarele:

a) precizarea surselor de informații utilizate în realizarea evaluării;

b) lista factorilor de risc considerați;

c) atribuțiile personalului implicat în evaluarea riscului;

d) modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificați în funcție de importanța acestora, factori ce pot fi încadrați într-un grad de risc „redus“, „mediu“, „ridicat“;

e) procedura de luare în considerare a factorilor de risc identificați la determinarea gradului de risc asociat clienților, produselor și serviciilor și, după caz, activității externalizate și activității derulate prin sucursalele și filialele situate în state terțe;

f) procedura de stabilire și evaluare a claselor de risc aferente clienților, produselor și serviciilor, în funcție de gradul de risc asociat;

g) procedura pentru stabilirea gradului de risc la nivelul întregii activități;

h) procedura de monitorizare a evoluției factorilor de risc de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

(5) Profesioniștii contabili monitorizează permanent evoluția indicatorilor de risc și actualizează periodic evaluarea riscurilor. Metodologia de evaluare a riscurilor și procedurile de administrare se revizuiesc ori de câte ori este necesar, în baza rezultatelor evaluărilor proprii de risc, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1), (3) și (7) și art. 25 alin. (3) din Legea nr. 129/2019.

(6) Evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului cuprinde cel puțin următoarele componente:

a) identificarea și evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienților, tipuri de servicii oferite, tipuri de relații de afaceri și tranzacții ocazionale, precum și a conexiunilor cu zonele geografice;

b) adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici și a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor;

c) implementarea unei proceduri de identificare și gestionare a riscurilor;

d) stabilirea unui flux de monitorizare a tranzacțiilor și serviciilor oferite, corelate cu profilul de risc și cu activitatea clientului.

(7) În procedura de identificare și gestionare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, profesioniștii contabili stabilesc următoarele:

a) strategia de acceptare a clienților, prin care se stabilesc categoriile de clienți pe care societatea îi poate accepta sau păstra;

b) tipurile de servicii și relații de afaceri pe care profesionistul contabil le oferă clienților;

c) limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienți, activitate și la nivelul entității;

d) măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

e) măsurile menite să asigure respectarea politicilor și procedurilor la nivel de grup, în conformitate cu art. 24 alin. (7) și art. 25 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.

(8) Profesioniștii contabili aprobă, la nivelul organelor de conducere, politici și norme interne de evaluare a riscurilor și metodologia de management al riscului și instituie sisteme de control pentru a verifica eficiența acestora.

(9) Profesioniștii contabili înregistrează intern evaluările riscurilor efectuate ca parte a acțiunilor de monitorizare și revizuire, pe care le furnizează la solicitarea CECCAR și a altor autorități cu atribuții de control, pentru a demonstra că aceste evaluări și măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate.

(10) Evaluările de risc presupun evaluarea riscurilor inerente, precum și a celor reziduale, diminuate în urma aplicării măsurilor de reducere a riscurilor.

Articolul 5

Politici și norme interne

(1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 și a art. 4, profesioniștii contabili stabilesc politici și norme interne, mecanisme de control intern și proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, corespunzător naturii și volumului activității desfășurate, care includ cel puțin următoarele elemente:

a) măsuri aplicabile în materie de cunoaștere a clientelei, prin care sunt stabilite măsurile standard, simplificate și suplimentare, în raport cu anumite categorii de clienți și încadrarea acestora în categoria corespunzătoare gradului de risc identificat, cu posibilitatea trecerii dintr-o categorie de clientelă în alta, în funcție de evoluția riscului;

b) mecanismele de evaluare pe bază de risc față de clienți și de operațiunile derulate de aceștia, în scopul detectării tranzacțiilor suspecte, precum și pentru a detecta modificările survenite în informațiile deținute și utilizate pentru stabilirea profilului de risc al clientului;

c) modalități de abordare a tranzacțiilor și a clienților în și/sau din jurisdicțiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoaștere a clientelei și de păstrare a evidențelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 129/2019, în cazul în care aplicarea acestora nu este supravegheată întro manieră echivalentă celei stabilite prin legislația națională;

d) măsuri aplicabile în materie de raportare și de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităților competente, în formatul și metodologia stabilite de acestea;

e) măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor, management de conformitate și comunicare;

f) măsuri aplicabile în materie de protecție a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;

g) standardele pentru angajare și verificările efectuate în acest sens, precum și programele de pregătire a personalului cu atribuții în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și de instruire și evaluare periodică a angajaților;

h) modalități de întocmire și păstrare a evidențelor privind aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, precum și stabilirea accesului la acestea al personalului care deține atribuții și responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entității reglementate;

i) procesele interne de verificare a modului în care sunt implementate politicile și procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 129/2019, precum și de evaluare a eficienței acestora;

j) procedurile de raportare internă și de raportare către autoritățile competente;

k) evaluarea riscului în raport cu tipurile de activități pe care profesionistul contabil intenționează să le ofere, toleranța la risc, precum și limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienți, servicii, precum și la nivelul întregii activități;

l) direcțiile și măsurile generale considerate adecvate pentru diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului stabilit prin evaluarea de risc, pe componente și la nivelul întregii activități desfășurate, inclusiv, dacă este cazul, pentru activitatea derulată prin sucursalele și filialele situate în state terțe;

m) măsurile menite să asigure respectarea politicilor și procedurilor.

(2) Politicile și procedurile interne de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului se întocmesc având în vedere cel puțin factorii de risc menționați în cuprinsul prezentelor norme sectoriale și se aprobă la nivelul conducerii de rang superior.

(3) În cadrul măsurilor de cunoaștere a clientelei adoptate de profesioniștii contabili se includ cel puțin următoarele informații:

a) nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienților;

b) tipurile de servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă și, după caz, în fiecare jurisdicție relevantă;

c) procedurile de încadrare a clienților într-o anumită categorie de risc și de trecere dintr-o categorie de clientelă în alta;

d) frecvența actualizării periodice, pe bază de risc, a informațiilor și a documentației despre clienți, precum și situațiile în care se impune actualizarea, suplimentar față de cea periodică;

e) conținutul măsurilor de cunoaștere a clientelei pentru fiecare clasă de risc, cu identificarea explicită a documentelor și informațiilor utilizate;

f) procedurile de monitorizare a operațiunilor derulate de clienți, indiferent de clasa de risc în care acestea sunt încadrate, în scopul detectării tranzacțiilor neobișnuite și tranzacțiilor suspecte;

g) situațiile de încetare a relației de afaceri, prin care să se stabilească cel puțin situațiile în care este obligatorie încetarea relației, precum și nivelul ierarhic de aprobare a deciziei;

h) modalitățile de întocmire și păstrare a evidențelor, precum și stabilirea accesului la acestea;

i) obligațiile și procedurile de raportare internă, precum și către autoritățile competente, inclusiv canalele, documentele aferente și termenele;

j) nivelul ierarhic, sarcinile și responsabilitățile persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019.

(4) Măsurile interne de cunoaștere a clientelei se aprobă de organul de conducere de rang superior al profesionistului contabil, fiind aduse la cunoștința tuturor persoanelor cu atribuții în aplicarea normelor de cunoaștere a clientelei și aplicate corespunzător, inclusiv la nivel de grup.

(5) Măsurile de cunoaștere a clientelei se evaluează și se revizuiesc periodic, ori de câte ori este necesar, în scopul corectării deficiențelor identificate în urma verificărilor interne sau în urma acțiunilor de supraveghere și control desfășurate de CECCAR și/sau alte autorități prevăzute de Legea nr. 129/2019. În cazul în care în urma evaluării anuale se constată că nu este necesară actualizarea acestora, întrucât nu au fost identificate deficiențe în aplicare și nu au apărut modificări la nivelul riscurilor la care este expusă societatea, profesioniștii contabili păstrează documentele care atestă analiza efectuată.

Articolul 6

Politici și proceduri la nivel de grup

În aplicarea art. 24 alin. (7) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili care fac parte dintr-un grup aplică politici și proceduri interne, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații și protecția datelor, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului la nivelul grupului.

Articolul 7

Audit independent

(1) În aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) au obligația de a asigura o funcție de audit independent, în scopul testării cel puțin la intervale de 2 ani a eficienței și modalităților concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice și procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv evaluările de risc și metodologia de realizare și actualizare a acestora. În acest sens se asigură că rezultatele verificărilor realizate și deficiențele identificate, recomandările pentru diminuarea acestora și termenele în care ar trebui implementate sunt comunicate și analizate la nivelul structurii de conducere și puse în executare.

(2) Obligația prevăzută la alin. (1) are loc atunci când în ultimul exercițiu financiar încheiat sunt depășite cel puțin două dintre următoarele criterii:

a) total active: 16.000.000 lei;

b) total cifră de afaceri netă: 32.000.000 lei;

c) număr mediu de salariați: 50.

Secțiunea a 2-a — Persoanele desemnate

Articolul 8

Desemnarea persoanelor responsabile

(1) În aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili desemnează una sau mai multe persoane cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019.

(2) Hotărârea organului de conducere al profesionistului contabil pentru desemnarea persoanelor responsabile cuprinde mențiuni privind natura și limitele responsabilităților încredințate.

(3) Persoanele cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 au acces direct și în timp util la datele și informațiile relevante deținute de profesionistul contabil, fiind necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute în lege și în prezentele norme sectoriale.

(4) Pentru persoanele desemnate prevăzute la alin. (1) se vor preciza responsabilitățile încredințate pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 129/2019, precum și modalitatea concretă prin care se asigură accesul acestora, direct și în timp util, la datele și informațiile relevante necesare îndeplinirii obligațiilor acestora.

(5) În procesul de selecție și de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate se au în vedere cel puțin următoarele criterii:

a) experiența necesară și cunoștințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;

b) experiența necesară și cunoștințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului în serviciile specifice acordate de profesionistul contabil;

c) reputația profesională.

(6) Documentele întocmite în procedura de selecție și de evaluare/instruire periodică, cel puțin anuală, a persoanelor desemnate se înregistrează și se păstrează timp 5 ani de la data întocmirii lor, în format letric sau electronic, și se prezintă CECCAR și altor autorități cu atribuții de control, la cererea acestora.

(7) Persoanele menționate la alin. (1) se desemnează de organul de conducere al profesionistului contabil:

a) înainte de începerea activității propriu-zise (înainte de derularea primei tranzacții ocazionale sau de inițierea primei relații de afaceri);

b) în urma unei testări care să confirme că sunt potrivite și au competențe pentru a îndeplini atribuțiile respective, testare ce va fi reluată ori de câte ori se modifică semnificativ legislația din domeniu.

(8) O nouă desemnare a unei persoane responsabile pentru implementarea politicilor și procedurilor interne ale entității reglementate în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului se realizează ori de câte ori situațiile faptice obiective o impun.

(9) Având în vedere natura responsabilităților încredințate persoanelor desemnate în aplicarea Legii nr. 129/2019, profesioniștii contabili au obligația de a crea mecanisme de protejare a acestora, inclusiv prin acordarea dreptului de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităților statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entității raportoare, caz în care identitatea acestor persoane va fi protejată corespunzător.

(10) Respectarea obligațiilor impuse de Legea nr. 129/2019 de către profesioniștii contabili, directori sau angajați ai acestora, nu constituie încălcarea unei restricții de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ și nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajații acesteia, chiar și în împrejurarea în care aceștia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracțională ori de încălcare de orice natură a Legii nr. 129/2019 și indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.

(11) Conform art. 23 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili persoane fizice care își exercită profesia ca liber profesionist, având calitatea de entitate raportoare, nu au obligația de a desemna una sau mai multe persoane în sensul alin. (1). Celelalte prevederi ale prezentului articol se aplică proporțional cu natura și dimensiunea entității în cauză.

Articolul 9

Instruirea angajaților

(1) Profesioniștii contabili comunică angajaților politicile, mecanismele și procedurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru îndeplinirea responsabilităților în aplicarea Legii nr. 129/2019. Profesioniștii contabili aplică proceduri de verificare privind însușirea politicilor, mecanismelor și procedurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului de către angajați, periodic, cel puțin anual.

(2) Rolurile și responsabilitățile angajaților implicați în aplicarea normelor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului se includ în fișele de post sau în regulamentul de ordine interioară.

(3) Profesioniștii contabili asigură atât instruirea corespunzătoare inițială, la angajare, cât și cea periodică, precum și testarea cunoștințelor angajaților cu privire la:

a) prevederile Legii nr. 129/2019 și ale reglementărilor subsecvente;

b) evaluările de risc, normele interne, informări cu privire la instruirile și recomandările realizate de ONPCSB și/sau CECCAR, precum și aspecte practice relevante ce au rezultat din activitatea proprie și, după caz, de la nivelul grupului, dacă este cazul, inclusiv tipologii și studii de caz;

c) cerințele relevante privind protecția datelor cu caracter personal.

(4) Programele de instruire și testare trebuie să se asigure că angajații profesioniștilor contabili:

a) cunosc obligațiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile și procedurile privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;

b) au cunoștințele necesare pentru realizarea procesului de cunoaștere a clientelei;

c) au cunoștințele necesare pentru a analiza tranzacțiile solicitate sau efectuate, în scopul identificării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

d) pot detecta operațiunile care pot avea legătură cu prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri;

e) cunosc cerințele de raportare.

(5) Profesioniștii contabili testează periodic, cel puțin o dată pe an, cunoștințele tuturor persoanelor cu roluri și responsabilități în aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

(6) Documentele întocmite în scopul aplicării alin. (1)-(5) se păstrează 5 ani de la data întocmirii și se pun la dispoziția CECCAR și a altor autorități cu atribuții de control, la cererea acestora.

Articolul 10

Mecanisme de protecție

(1) Profesioniștii contabili stabilesc mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate să aplice măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și a angajaților care raportează încălcări ale legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

(2) Mecanismele interne de protecție prevăzute la alin. (1) conțin cel puțin următoarele:

a) proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările de orice natură ale Legii nr. 129/2019 și luarea de măsuri ulterioare;

b) protecția din punct de vedere juridic a angajaților sau a persoanelor aflate într-o relație contractuală similară, care raportează încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 și ale prezentelor norme sectoriale;

c) măsuri care să asigure protecția persoanelor prevăzute la alin. (1) față de expunerea la amenințări, la represiuni sau la acțiuni ostile, cum ar fi, dar nelimitat la, acțiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă;

d) norme care să asigure protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea de orice natură a Legii nr. 129/2019, precum și ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare;

e) acordarea dreptului persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităților statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entității raportoare, caz în care identitatea acestei persoane va fi protejată corespunzător.

(3) Profesioniștii contabili implementează sisteme interne (canale) de avertizare, independente și anonime, care sunt puse la dispoziția angajaților pentru raportarea unor nereguli și încălcări privind aplicarea legislației de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Capitolul III — Factori de risc ↑ Contents

Articolul 11

Factorii de risc privind clienții

(1) În scopul evaluării riscului asociat clientului și/sau beneficiarului real, pe baza informațiilor obținute în mod rezonabil și legal, profesioniștii contabili evaluează:

a) riscul asociat afacerilor sau activităților profesionale ale clientului și/sau beneficiarului real;

b) riscul asociat reputației clientului și/sau beneficiarului real;

c) riscul asociat comportamentului clientului și/sau beneficiarului real.

(2) Factorii de risc asociați afacerilor sau activităților profesionale ale clientului și/sau beneficiarului real, pe care profesioniștii contabili trebuie să îi aibă în vedere, vizează cel puțin următoarele situații:

a) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de corupție, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcțiilor, comerț cu arme și muniții, extracția de minerale, domeniul farmaceutic, activități prestate de funcționari publici în instituții publice cum ar fi cele de autorizare a unor proiecte sau construcții și altele;

b) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor și finanțare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenții imobiliare, monede și active virtuale, comerț cu metale prețioase;

c) clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;

d) clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.

(3) Factorii de risc privind reputația clientului sau beneficiarului real vor fi analizați, având în vedere cel puțin:

a) informațiile obținute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/ condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor sau finanțare a terorismului;

b) identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacțiile suspecte transmise de profesionistul contabil către ONPCSB;

c) orice alte informații obținute în mod rezonabil și prin mijloace permise legal privind reputația sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de profesionistul contabil pe durata relației de afaceri sau înainte de derularea acesteia ori de derularea unei tranzacții ocazionale, în vederea luării deciziei de acceptare a clientului.

(4) Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care profesioniștii contabili trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puțin:

a) refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;

b) ezitările sau refuzul de a furniza informațiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaștere a clientelei sau furnizarea unor informații insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;

c) indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparțin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situații în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entitățile raportoare păstrează evidențele.

Articolul 12

Factorii de risc privind produsele, serviciile sau tranzacțiile

(1) În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile sau tranzacțiile, profesioniștii contabili au în vedere următoarele:

a) nivelul de transparență cu privire la identitatea clientului pe care îl implică produsul, serviciul, tranzacția sau canalul de distribuție;

b) complexitatea produsului, serviciului sau tranzacției;

c) valoarea sau volumul tranzacțiilor.

(2) Factorii de risc pe care profesioniștii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat privind produsele, serviciile sau tranzacțiile pe baza nivelului de transparență sunt cel puțin cei care, prin natura lor, fac dificilă identificarea în timp util a beneficiarului real sau a intereselor care controlează ori care împiedică înțelegerea activității clientului sau a naturii tranzacțiilor.

(3) Factorii de risc pe care profesioniștii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacției, pe baza complexității acestora, sunt următorii:

a) intervale foarte scurte de timp între momentul inițierii și finalizării tranzacției;

b) interacțiunea între clienți din jurisdicții diferite;

c) utilizarea unor produse inovative, în special tehnologii sau metode de plată, al căror mod de funcționare nu este transparent sau este insuficient descris.

(4) Factorii de risc pe care profesioniștii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacției, pe baza valorii sau volumului tranzacțiilor, sunt următorii:

a) tranzacții care se desfășoară preponderent în numerar;

b) produse sau servicii care, prin natura lor, implică tranzacții de valori mari;

c) inexistența unor limite maxime aplicabile tranzacțiilor, care ar împiedica utilizarea produsului sau serviciului în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Articolul 13

Factorii de risc geografic

(1) În scopul determinării riscului asociat țărilor sau zonelor geografice, profesioniștii contabili au în vedere riscul asociat țărilor sau zonelor geografice unde clientul și/sau beneficiarul real:

a) are domiciliul/rezidența;

b) desfășoară activitățile care reprezintă sursa fondurilor.

(2) În evaluarea riscului geografic profesioniștii contabili vor avea în vedere:

a) apartenența la Uniunea Europeană;

b) existența în țările terțe a unor sisteme eficiente de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, conform informațiilor obținute din surse independente și credibile;

c) țări terțe identificate pe baza informațiilor din surse credibile ca având un nivel scăzut al infracționalității, în general, și al corupției, în mod special;

d) țări terțe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerințe de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în conformitate cu recomandările Financial Action Task Force (FATF) revizuite și pun în aplicare în mod eficace cerințele respective;

e) țări care, conform evaluării organismelor internaționale de profil, nu dispun de sisteme efective de combatere a spălării banilor/de combatere a finanțării terorismului;

f) țări care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupției sau al altor activități infracționale;

g) țări supuse unor sancțiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite, de exemplu, de Uniunea Europeană sau de Organizația Națiunilor Unite;

h) țări care acordă finanțare sau sprijin pentru activități teroriste sau pe teritoriul cărora operează organizații teroriste desemnate.

Capitolul IV — Cerințe privind măsurile de cunoaștere a clientelei ↑ Contents

Articolul 14

Măsuri standard de cunoaștere a clientelei - persoane juridice

(1) În aplicarea art. 11 alin. (1),(3) și (4) și art. 15 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 129/2019, la stabilirea unei relații de afaceri cu persoane juridice, profesioniștii contabili trebuie să obțină, pentru a determina profilul de risc al clientului, cel puțin următoarele informații:

a) denumirea;

b) forma juridică;

c) codul de identificare fiscală și/sau numărul de înregistrare la registrul comerțului sau informația echivalentă pentru persoanele juridice străine;

d) sediul social și, dacă este cazul, sediul real;

e) numărul de telefon, adresa de poștă electronică, după caz;

f) tipul și natura activității desfășurate;

g) informații privind persoanele care reprezintă clientul în relație cu societatea și puterile acestora de angajare a răspunderii entității;

h) scopul și natura relației de afaceri;

i) informațiile referitoare la beneficiarul real.

(2) La efectuarea tranzacțiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili obțin informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g) și i).

(3) În cazul clienților, potențiali sau existenți, entități fără personalitate juridică, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 15

Măsuri standard de cunoaștere a clientelei - persoane fizice

(1) Înainte de inițierea unei relații de afaceri cu persoane fizice, profesioniștii contabili aplică măsuri standard de cunoaștere a clientelei, asigurând colectarea cel puțin a următoarelor informații despre client:

a) numele, prenumele și pseudonimul, dacă este cazul;

b) data și locul nașterii;

c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d) seria și numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;

e) cetățenia;

f) adresa de domiciliu sau reședință;

g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

(2) La efectuarea unei tranzacții ocazionale, profesioniștii contabili aplică măsurile standard de cunoaștere a clientelei în momentul acceptării clientului, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au legătură între ele. Profesioniștii contabili asigură colectarea cel puțin a următoarelor informații despre client:

a) numele, prenumele și pseudonimul, dacă este cazul;

b) data și locul nașterii;

c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

d) seria și numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;

e) cetățenia;

f) adresa de domiciliu sau reședință;

(3) Dacă se stabilește în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client, profesionistul contabil va solicita cel puțin următoarele informații referitoare la beneficiarul real identificat:

a) natura relației care a generat calificarea în această calitate;

b) numele și prenumele;

c) data și locul nașterii;

d) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;

e) statul de domiciliu sau reședință;

f) cetățenia;

g) natura activității pe care o desfășoară;

h) informații privind încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

Articolul 16

Aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei

Atunci când profesioniștii contabili nu sunt în măsură să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei, aceștia nu trebuie să inițieze ori să continue relația de afaceri sau să efectueze tranzacția ocazională. În plus, trebuie să întocmească un raport de tranzacție suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, care va fi transmis ONPCSB.

Articolul 17

Verificarea documentelor și informațiilor

(1) Înaintea stabilirii relației de afaceri sau efectuării tranzacției ocazionale, profesioniștii contabili verifică informațiile referitoare la clienți pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obținut pe cale ilicită, cum sunt documentele de identitate: buletin, carte de identitate, pașaport, permis de ședere, permis de conducere.

(2) Verificarea informațiilor care nu se pot proba pe baza documentelor și a veridicității documentelor se va realiza din orice alte surse credibile și independente, cum ar fi, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conțin informații de la autorități publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile și legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.

(3) Profesioniștii contabili trebuie să dispună de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. În aplicarea acestei obligații, profesioniștii contabili consultă și lista funcțiilor publice importante întocmită de Agenția Națională de Integritate, disponibilă pe website-ul acestei instituții.

Articolul 18

Revizuirea periodică a profilului clientului

(1) Profesioniștii contabili implementează mecanisme pentru verificarea periodică a informațiilor colectate anterior, prin aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei, despre client, pentru a se asigura corectitudinea, completitudinea și actualitatea profilului clientului și eficacitatea procesului de monitorizare.

(2) Revizuirea periodică a profilului clientului va permite profesioniștilor contabili să evalueze în mod regulat gradul de cunoaștere a clientului pentru a se asigura că informațiile sunt la zi și pentru a putea evalua gradul de risc al clienților pe parcursul relației de afaceri cu aceștia sau al tranzacțiilor ocazionale efectuate.

(3) Revizuirea va lua în considerare cel puțin:

a) termenul de valabilitate a documentelor de identitate;

b) completarea și/sau actualizarea informațiilor despre client (se completează tipurile de informații colectate despre client, de exemplu: comportamentul tranzacțional al clientului, comportamente sociale identificate - schimbări de cetățenie/ rezidență/domiciliu etc.);

c) adecvarea nivelului de risc al clientului, prin identificarea categoriei/situației de risc în care se încadrează clientul.

(4) În situația ridicării sau scăderii nivelului de risc al clientului, profesioniștii contabili se asigură că au aplicat măsurile de cunoaștere a clientelei corespunzătoare categoriei în care au fost incluși.

Articolul 19

Măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei

(1) Profesioniștii contabili aplică măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare de bani/finanțare a terorismului.

(2) În cazul tranzacțiilor sau al relațiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, profesionistul contabil trebuie să adopte următoarele măsuri:

a) să obțină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relației de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experiență și o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al societății;

b) să obțină, prin mijloace rezonabile și permise legal, informații despre sursa fondurilor și averii clientului și beneficiarului real al clientului și sursa fondurilor utilizate în relația de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane;

c) să efectueze permanent o monitorizare sporită a relației de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acțiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relației de afaceri, profesioniștii contabili identifică tranzacțiile neobișnuite și analizează în mod regulat informațiile pe care le dețin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informații noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvența acțiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcție de nivelul de risc ridicat asociat relației.

(3) Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 și ale alin. (2) se aplică și membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum și persoanelor cunoscute ca fiind asociați apropiați ai acestora.

(4) În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacțiile complexe și pe cele neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toți clienții și toate tranzacțiile care nu se circumscriu unei tipologii obișnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacțiile pot fi considerate neobișnuite în cel puțin următoarele situații:

a) sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal societatea pe baza cunoștințelor sale despre client, relația de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;

b) prezintă un tipar neobișnuit sau complex, comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacțiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;

c) sunt complexe, comparativ cu alte tranzacții similare asociate unor tipuri de clienți, produse sau servicii similare, și profesionistul contabil nu cunoaște justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informațiilor care i s-au pus la dispoziție;

d) nu se poate identifica un scop economic, comercial sau legal evident asociat tranzacțiilor.

(5) În cazul tranzacțiilor complexe și neobișnuit de mari sau al tiparelor neobișnuite de tranzacții care nu au un scop economic sau legal evident, profesioniștii contabili aplică următoarele măsuri:

a) instituie sisteme de detectare a tranzacțiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor și a profilului tranzacțional al acestora ori a celor care nu au motivație economică sau aparență legală evidentă;

b) examinează, cât mai curând posibil, contextul și scopul tuturor tranzacțiilor complexe și care au valori neobișnuit de mari sau ale tuturor tipurilor de tranzacții neobișnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

c) solicită clientului documente suplimentare pentru a dovedi legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizei;

d) măresc gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul stabilirii faptului că respectivele tranzacții sau activități par suspecte;

e) consemnează, în format letric sau electronic, verificările efectuate și constatările desprinse și le pun la dispoziția CECCAR, ori de câte ori acesta solicită.

(6) Prin măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, profesioniștii contabili stabilesc dacă tranzacțiile neobișnuite identificate dau naștere unor suspiciuni și dispun:

a) măsuri rezonabile, permise legal și adecvate pentru a înțelege contextul și scopul acestor tranzacții, de exemplu, prin stabilirea sursei și a destinației fondurilor sau aflarea mai multor informații despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfășurării unor astfel de tranzacții de către client;

b) intensificarea monitorizării relației de afaceri și a tranzacțiilor subsecvente.

(7) Atunci când clientul are domiciliul sau reședința într-un stat terț identificat de către Comisia Europeană drept țară terță cu grad de risc ridicat și în orice alte situații care prezintă un risc ridicat, profesioniștii contabili iau decizii în cunoștință de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauție privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situație cu risc ridicat și pe care le pot demonstra la solicitarea CECCAR sau a altor autorități cu atribuții de control.

(8) În cazul relațiilor de afaceri cu clienți din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană și care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului sau care sunt cunoscute la nivel internațional ca fiind țări necooperante, profesioniștii contabili aplică următoarele măsuri:

a) obțin informații despre reputația clientului înainte de stabilirea relației de afaceri;

b) obțin informații despre sursa fondurilor și/sau sursa averii clientului și a beneficiarului real al clientului;

c) obțin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri.

(9) Profesionistul contabil decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoașterea clientelei, inclusiv cantitatea de informații suplimentare solicitate, precum și întinderea acțiunii de monitorizare crescută, în funcție de motivul pentru care o tranzacție ocazională sau o relație de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.

(10) Măsurile suplimentare privind cunoașterea clientelei pe care profesionistul contabil le aplică în anumite situații cu risc ridicat pot include, fără a se limita la, următoarele:

a) solicitarea mai multor informații despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în scopul determinării riscului asociat relației, obținerea și evaluarea informațiilor despre reputația clientului și/sau a beneficiarului real, cum ar fi:

(i) informații despre membrii familiei;

(ii) informații despre veniturile/activitățile economice din trecut și din prezent ale clientului și/sau ale beneficiarului real;

(iii) informații cu impact asupra reputației, onestității și integrității, disponibile din surse libere;

b) creșterea calității informațiilor obținute prin aplicarea măsurilor privind cunoașterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relația de afaceri au o proveniență legitimă și că sursa averii și a fondurilor este în concordanță cu ceea ce cunoaște profesionistul contabil despre client și cu natura relației de afaceri.

Capitolul V — Tranzacții raportabile și tranzacții suspecte ↑ Contents

Articolul 20

Monitorizarea activității clienților

(1) Profesionistul contabil monitorizează tranzacțiile clientului în scopul detectării unor tranzacții neobișnuite sau a unor tranzacții suspecte.

(2) Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puțin, analiza următoarelor date și informații:

a) complexitatea tranzacțiilor;

b) tranzacțiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial și legal, din perspectiva activității derulate de client, a ocupației sale și a sursei declarate a fondurilor;

c) elemente de analiză tranzacțională care ies din tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;

d) indicatori sau tipologii de tranzacții suspecte prezentate public de ONPCSB.

(3) Profesionistul contabil corelează rezultatele monitorizării operațiunilor clientului cu informațiile privind profilul clientului și nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activității clientului permite profesionistului contabil să se asigure că operațiunile realizate sunt conforme cu informațiile deținute despre client, la profilul activității și profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante.

(4) În funcție de rezultatele monitorizării, profesionistul contabil poate decide scăderea sau creșterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaștere a clientelei proporționale cu nivelul de risc, precum și reducerea intensității extinderii și gradului de monitorizare și verificare a tranzacțiilor.

(5) Profesionistul contabil implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacțiilor complexe și a celor neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii și a modului de realizare a tranzacțiilor raportat la profilul de risc al clientului.

Sistemele de detectare cuprind parametri și tipare ce delimitează tranzacțiile obișnuite derulate, cum ar fi:

a) praguri valorice per tip de client și niveluri de risc;

b) categorii de produse și servicii;

c) activitatea/ocupația clientului;

d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.

Articolul 21

Indicatori pentru detectarea tranzacțiilor suspecte sau neobișnuite

În cadrul activității de monitorizare, pentru detectarea tranzacțiilor neobișnuite și a tranzacțiilor suspecte, profesioniștii contabili au în vedere următorii indicatori, prezentați cu titlu exemplificativ:

a) clienți care fac eforturi neobișnuite pentru a se împrieteni cu angajații profesionistului contabil;

b) clienți care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau informații neadevărate;

c) dificultatea aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei, cum ar fi următoarele situații:

(i) clienți circumspecți în a furniza documentele de identitate;

(ii) clienți care insistă să fie identificați cu nume care nu apar în documentele de identitate sau după poreclă;

d) clienți care realizează tranzacțiile în contul sau în numele altei persoane, în afara unei relații de reprezentare legale;

e) clienți care solicită personalului ca tranzacțiile efectuate să nu fie înregistrate în evidențele societății sau să fie înregistrate într-un mod eronat;

f) clienți care efectuează tranzacții semnificativ mai mari decât cele uzuale;

g) clienți care efectuează tranzacții care par a fi disproporționate raportat la situația financiară sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor.

Articolul 22

Obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte

(1) Profesioniștii contabili au obligația de a transmite de îndată către ONPCSB un raport de tranzacții suspecte, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 129/2019 și în condițiile art. 8 și 9 din aceeași lege, atunci când, după aplicarea tuturor măsurilor de cunoaștere a clientelei, de evaluare a riscurilor și de monitorizare a activității clientului și tranzacțiilor, au identificat suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

(2) Profesioniștii contabili transmit raportul de tranzacții suspecte exclusiv către ONPCSB, dacă aceștia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a) fondurile clientului provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului;

b) tranzacțiile deja derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului;

c) tranzacțiile care urmează a fi derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului; sau

d) clientul nu este beneficiarul real al tranzacției, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este cine pretinde clientul că ar fi sau acesta nu are nicio legătură cu clientul.

(3) Profesioniștii contabili transmit un raport pentru tranzacții suspecte către ONPCSB și atunci când circumstanțele faptice obiective aferente unei relații de afaceri sau tranzacții ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacții suspecte prezentate public de ONPCSB.

(4) Profesioniștii contabili, după consultarea registrelor centrale prevăzute la art. 19 alin. (5) din Legea nr. 129/2019, informează autoritățile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanță între informațiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin. În situația în care profesioniștii contabili suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că anumite tranzacții, operațiuni sau activități, al căror obiect îl constituie bunuri ce provin din săvârșirea de infracțiuni, au legătură cu finanțarea terorismului și implică persoane cu privire la care există o neconcordanță, transmit un raport pentru tranzacții suspecte exclusiv ONPCSB, în condițiile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.

(5) Profesioniștii contabili consideră ca fiind suspectă orice relație de afaceri sau tranzacție ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către ONPCSB. În acest caz, profesionistul contabil transmite un raport pentru tranzacții suspecte către ONPCSB.

Articolul 23

Transmiterea raportului privind tranzacțiile în numerar

(1) Profesioniștii contabili au obligația de a transmite către ONPCSB un raport privind tranzacțiile în numerar atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 10.000 de euro, printr-o singură operațiune sau prin operațiuni fragmentate care au legătură între ele.

(2) Raportul menționat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacțiilor, în cazul unei tranzacții singulare, iar în cazul efectuării mai multor operațiuni legate, raportul menționat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul la care prin efectuarea operațiunilor se atinge valoarea de 10.000 de euro.

(3) Profesioniștii contabili transmit către ONPCSB un raport privind operațiunile cu numerar menționate la alin. (1) și (2), indiferent de justificările economice.

Capitolul VI — Alte prevederi ↑ Contents

Articolul 24

Evidența proprie a documentelor și înregistrărilor

(1) Profesioniștii contabili păstrează toate documentele și înregistrările legate de client și tranzacții pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei operațiuni efectuate de client în relația cu acesta. Profesioniștii contabili stabilesc, prin politica lor internă, mecanisme adecvate privind păstrarea documentelor, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, și accesul la acestea.

(2) Atunci când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor în scopul de a preveni, depista sau investiga activitățile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, profesioniștii contabili sunt obligați să prelungească perioada cu cea indicată de autoritățile competente, fără ca această prelungire să poată depăși 5 ani. Păstrarea documentelor și a înregistrărilor se realizează, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, într-o formă admisă în procedurile judiciare, urmând ca acestea să fie furnizate autorităților competente, la cerere.

(3) Documentele și înregistrările care sunt păstrate de către profesioniștii contabili se referă la:

a) toate înregistrările obținute prin aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, cum ar fi copii ale documentelor de identificare (cărți de identitate, pașapoarte, permise de ședere), ale monitorizărilor și verificărilor efectuate și ale rezultatelor analizelor efectuate în legătură cu clientul (inclusiv raportări interne și externe, rezultatele screeningului, decizii/hotărâri adoptate de către conducerea superioară în legătură cu clientul etc.), ale dosarelor de client și ale corespondenței, inclusiv ale informațiilor obținute prin mijloacele de identificare electronică necesare pentru respectarea cerințelor de cunoaștere privind clientela;

b) toate evaluările făcute în decizia de a transmite sau de a nu transmite un raport privind tranzacțiile suspecte;

c) toate raportările de tranzacții suspecte făcute.

(4) La expirarea perioadei de păstrare, profesioniștii contabili au obligația de a șterge datele cu caracter personal, cu excepția situațiilor în care alte dispoziții legale impun păstrarea în continuare a datelor. O astfel de situație este cea în care profesionistul contabil se află, la împlinirea acestui termen, întro procedură de evaluare, supraveghere sau control realizată de către autoritățile competente, conform competențelor legale. În această situație, datele pot fi șterse numai după finalizarea și implementarea măsurilor dispuse prin actele individuale emise de autoritățile competente.

Articolul 25

Datele cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal sunt prelucrate de profesionistul contabil în limitele stabilite prin Legea nr. 129/2019 și cu respectarea legislației în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal, doar în scopul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri.

(2) Profesioniștii contabili furnizează clienților noi, înainte de a stabili o relație de afaceri sau de a efectua o tranzacție ocazională, cel puțin informațiile prevăzute mai jos, cu excepția cazului în care persoana este deja informată cu privire la aceste date:

a) identitatea operatorului și, dacă este cazul, a reprezentantului;

b) scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele;

c) orice alte informații suplimentare, cum ar fi:

(i) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;

(ii) dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum și consecințele posibile ale evitării răspunsului;

(iii) existența dreptului de acces la datele care o privesc și de rectificare a datelor cu caracter personal, în măsura în care, ținând seama de circumstanțele specifice în care sunt colectate datele, astfel de informații suplimentare sunt necesare pentru asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire la persoana vizată.

(3) Informațiile prevăzute la alin. (2) includ o informare generală cu privire la obligațiile legale care le revin profesioniștilor contabili, în calitate de entități raportoare în temeiul Legii nr. 129/2019, atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului.

(4) Pentru a asigura confidențialitatea clienților lor și pentru a proteja profesioniștii contabili împotriva potențialelor încălcări ale confidențialității, angajaților nu li se permite să dezvăluie terților informații care au legătură cu operațiunile suspectate a avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului ale clienților sau angajatorului.

(5) Obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor dobândite de către angajat pe perioada desfășurării activității în cadrul profesionistului contabil se menține o perioadă de timp și după încetarea relației contractuale cu furnizorul. Perioada de timp se stabilește la nivelul companiei și se include în regulamentul intern sau în contractul de muncă individual sau colectiv.

(6) Orice solicitare legată de un client sau o tranzacție primită din partea autorităților competente trebuie să fie raportată direct persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019, care informează conducerea superioară a companiei. Profesionistul contabil răspunde oficial la solicitările autorităților în legătură cu aspectele privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, după consultarea persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019. Răspunsul, incluzând documentația solicitată, se furnizează într-un format letric sau electronic adecvat, cu respectarea termenelor indicate în solicitarea autorității.

(7) Profesioniștii contabili sunt obligați să comunice direct ONPCSB datele și informațiile solicitate, în formatul indicat de ONPCSB, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgență, marcate în acest sens, în termenul indicat de ONPCSB.

Capitolul VII — Activitatea de supraveghere și control a CECCAR ↑ Contents

Articolul 26

Activitatea de control desfășurată de CECCAR

(1) CECCAR desfășoară activități de control periodic, cu notificarea prealabilă a profesionistului contabil, sau control inopinat, fără notificarea prealabilă a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, în vederea verificării modului de aplicare a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

(2) Activitatea de control se realizează la nivel național, în mod operativ, la sediul profesionistului contabil, la sediul CECCAR sau la un sediu ales de comun acord de către personalul instituției cu reprezentanții profesionistului contabil controlat.

(3) În cadrul activității de control, personalul CECCAR, pentru exercitarea atribuțiilor specifice, realizează cel puțin următoarele:

a) prezintă reprezentanților profesioniștilor contabili controlați legitimația și ordinul de serviciu în care sunt menționate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfășoară controlul, datele de identificare ale entității controlate;

b) solicită documente, date și informații pentru realizarea atribuțiilor specifice și poate reține copii ale documentelor verificate;

c) solicită, atunci când este cazul, reprezentanților legali și/sau angajaților profesionistului contabil controlat note explicative pentru clarificarea anumitor situații sau împrejurări întâlnite în cursul activității de control.

(4) Procesul-verbal de constatare se semnează de către personalul CECCAR și de către reprezentanții legali ai profesionistului contabil controlat. Procesul-verbal este înaintat de personalul CECCAR delegat direcției de specialitate a CECCAR și va fi analizat potrivit prevederilor Regulamentului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, în vederea valorificării și propunerii de măsuri prevăzute de reglementările CECCAR, ce se supun aprobării organelor de conducere.

(5) Profesioniștii contabili furnizează personalului CECCAR, la cerere:

a) metodologia de realizare și actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente activității desfășurate;

b) evaluarea de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferentă activității desfășurate;

c) politica pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;

d) măsurile interne de cunoaștere a clientelei;

e) informații cu privire la clienți și operațiunile efectuate pentru aceștia;

f) analizele interne realizate de către entități pentru detectarea tranzacțiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 129/2019;

g) documentele și corespondența cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienți, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilități în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului;

h) rapoartele privind modul în care profesionistul contabil aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțare a terorismului în state terțe, la nivelul sucursalelor și al filialelor deținute în proporție majoritară, acolo unde este cazul;

i) rapoarte privind modul în care profesionistul contabil aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului în relație cu activitățile externalizate, dacă este cazul;

j) rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

k) fundamentarea standardelor de desemnare a persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019;

l) orice alte informații și documente necesare CECCAR pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma și termenele precizate în solicitare.

(6) Profesioniștii contabili pun la dispoziția personalului CECCAR delegat toate datele și informațiile solicitate pentru realizarea atribuțiilor specifice, în termenele indicate. Personalul CECCAR delegat, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control, poate reține copii ale documentelor verificate, consemnând în procesele-verbale întocmite documentele reținute.

Articolul 27

Activitatea de supraveghere a CECCAR

(1) În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, CECCAR supraveghează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019, de către profesioniștii contabili, astfel cum sunt prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. e) din legea anterior menționată.

(2) CECCAR poate aplica măsuri sancționatoare specifice, conform Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, potrivit competenței atribuite prin O.G. nr. 65/1994. Măsurile de remediere se pot aplica independent sau concomitent cu aplicarea altor sancțiuni.

(3) Profesioniștii contabili au obligația de a duce la îndeplinire măsurile dispuse de CECCAR, în termenul indicat, conform actului de control sau altor documente emise în acest sens.

(4) Activitatea de supraveghere efectuată de către CECCAR constă cel puțin în:

a) identificarea entităților raportoare care intră sub incidența art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 și pe care le reprezintă și coordonează;

b) adoptarea de către CECCAR, în calitate de organism de autoreglementare, în conformitate cu art. 31 alin. (3) din Legea nr. 129/2019, a măsurilor necesare pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului să dețină o funcție de conducere în cadrul entităților raportoare care intră sub incidența art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 sau să fie beneficiarii reali ai acestor entități;

c) identificarea riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului la care este expusă activitatea întregului sector al profesiei contabile și luarea măsurilor legale de diminuare a acestora;

d) identificarea și evaluarea riscurilor specifice interne referitoare la expunerea la spălarea banilor și finanțarea terorismului la care este expusă activitatea fiecăreia dintre entitățile raportoare pe care le reprezintă și coordonează CECCAR, respectiv a factorilor de risc referitori la clienți, servicii, tranzacții etc.

(5) CECCAR stabilește, prin Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, procedura de supraveghere și control asupra modului de implementare de către profesioniștii contabili a politicilor, normelor, procedurilor și mecanismelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, potrivit cerințelor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019.

(6) CECCAR poate aplica sancțiuni disciplinare și/sau măsuri de remediere în cazurile în care constată că un profesionist contabil nu respectă prevederile legale în materie privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

(7) CECCAR, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, va informa de îndată ONPCSB, după caz:

a) atunci când, în exercitarea atribuțiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului;

b) cu privire la alte încălcări ale dispozițiilor Legii nr. 129/2019, constatate conform atribuțiilor specifice.

Articolul 28

Comunicarea informațiilor de către CECCAR

(1) CECCAR publică pe site-ul propriu, în atenția profesioniștilor contabili, informațiile comunicate de ONPCSB sau preluate de pe site-ul ONPCSB, cu privire la:

a) elementele relevante din evaluarea riscurilor la nivel sectorial și național;

b) vulnerabilitățile sistemelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului din alte state;

c) lista țărilor care prezintă vulnerabilități în sistemele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale în domeniu, în conformitate cu comunicările publice ale organismelor internaționale în domeniu.

(2) Profesioniștii contabili actualizează propriile evaluări ale riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în baza informațiilor comunicate de CECCAR.

Capitolul VIII — Dispoziții finale ↑ Contents

Articolul 29

Aplicarea prezentelor reglementări în contextul legislativ

(1) Aplicarea de către profesioniștii contabili prevăzuți la art. 2 alin. (1) a dispozițiilor prezentelor norme sectoriale nu exclude respectarea de către aceștia a prevederilor Ordinului președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021.

(2) Profesioniștii contabili au obligația de a se informa permanent asupra actualizărilor legislației în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și de a le pune în aplicare, dacă este cazul.

(3) În vederea implementării măsurilor prevăzute de Legea nr. 129/2019, profesioniștii contabili pot lua în considerare îndrumările specifice pentru profesia contabilă emise de FATF. Acestea se regăsesc în forma originală pe site-ul oficial al FATF www.fatf-gafi.org sau traduse în limba română pe site-ul CECCAR.

-----