LEGE nr. 123 din 2 aprilie 2001

LEGE Repealed Parlamentul
Published in
MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 3 aprilie 2001
Entered into force
03.05.2001
Consolidated form as of
03.05.2001

privind regimul străinilor în România

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Contents

Articolul 1

(1) În sensul prezentei legi prin străin se înțelege persoana fără cetățenie română.

(2) Dovada cetateniei străine se face cu pasaportul sau cu alt document de identitate emis de statul al cărui cetățean este strainul. În cazul persoanei fără cetățenie dovada identității și a calității de apatrid se face cu pasaportul sau cu alt document emis de statul în care acesta își are domiciliul.

Articolul 2

(1) În România străinii se bucura de protecția generală a persoanei și a averii, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnitati publice, civile sau militare și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale.

(3) De asemenea, străinii nu pot finanta partide, organizații, grupări sau manifestatii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

Articolul 3

Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.

Capitolul 2 — Intrarea, șederea și ieșirea străinilor ↑ Contents

Secțiunea 1 — Intrarea străinilor

Articolul 4

Străinii pot intră în România în scop oficial, pentru afaceri, pentru activități de presa, pentru angajare în munca sau pentru studii, ca turiști, în tranzit ori în alte interese, în condițiile prezentei legi.

Articolul 5

(1) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face în baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sunt recunoscute sau acceptate de statul român, precum și a vizei române, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a convenit altfel.

(2) Guvernul poate stabili prin hotărâre exceptarea unilaterala a cetățenilor unor state de la obligativitatea vizelor.

(3) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de control pentru trecerea frontierei de stat deschis traficului internațional.

(4) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și statele vecine.

Articolul 6

(1) Viza română se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

(2) În punctele de control pentru trecerea frontierei de stat viza română se poate acorda, cu titlu de excepție, prin reciprocitate și pe perioade determinate, în condițiile stabilite prin instrucțiuni comune ale Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului de Interne.

(3) Guvernul poate hotărî în mod unilateral desființarea sau obținerea vizei române de către cetățenii unor state în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

(4) În funcție de scopul călătoriei viza poate fi: diplomatică, de serviciu, simpla sau de tranzit.

(5) Viza se acordă după cum urmează:

a) viza diplomatică și viza de serviciu: de către Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României;

b) viza simpla și viza de tranzit: de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul de Interne.

(6) Viza simpla se acordă pentru afaceri, pentru activități de presa, pentru angajare în munca sau pentru studii, în scop turistic, vizita ori în alte interese, în condițiile prezentei legi.

(7) Condițiile de acordare a vizelor se stabilesc prin instrucțiuni comune de către Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor Publice.

(8) Sunt exceptați de la obținerea vizei cetățenii statelor cu care România a încheiat înțelegeri de desființare a vizelor.

Articolul 7

(1) Persoanele care au cetățenia mai multor state se încadrează în regimul de vize stabilit pentru cetățenii statului care a emis pasaportul prezentat la intrarea în țara.

(2) Persoanele care au și cetățenia română vor fi tratate pe teritoriul României în aceasta calitate, dacă o dovedesc cu documente corespunzătoare, chiar dacă au intrat în țara cu pașapoarte eliberate de autoritățile altor state.

Articolul 8

(1) Acordarea vizei pentru angajare în munca, studii, activități didactice, stagii de documentare, activități în domeniul cultelor, umanitare sau în alte domenii se poate face numai după prezentarea avizului, în scris, după caz, al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, al Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății și Familiei ori Ministerului Culturii și Cultelor sau al altor ministere ori instituții centrale și locale interesate.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cetățenilor străini exceptați de la obligația obținerii vizei.

Articolul 9

(1) Vizele dau dreptul de ședere pe teritoriul României pentru următoarele perioade:

a) pe perioadele stabilite prin înțelegeri bilaterale cu alte state sau în condiții de reciprocitate, în cazul vizelor diplomatice și de serviciu;

b) până la 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în țara pe noi perioade de până la 6 luni, în cazul vizelor simple pentru angajare în munca, afaceri, activități didactice, stagii de documentare, activități în domeniul cultelor sau umanitar, activități de presa ori pentru alte activități care nu contravin legilor române;

c) până la 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în țara pe noi perioade de până la un an, în cazul vizei simple pentru studii;

d) până la 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii în țara pentru o perioadă de încă 60 de zile, în cazul vizei simple pentru turism, vizita ori în alt interes personal;

e) 3 zile de la data intrării în România, în cazul vizei de tranzit.

(2) Soțului și copiilor minori ai strainului, a căror ședere în România se prelungește în condițiile prezentei legi, li se poate prelungi viza de ședere pe perioada corespunzătoare celei acordate soțului, respectiv părintelui. În situația copiilor minori prelungirea vizei de ședere se face numai în baza acordului ambilor soți, autentificat în condițiile legii.

Articolul 10

(1) Prelungirea duratei de valabilitate a vizelor diplomatice și de serviciu pentru membrii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare se face de Ministerul Afacerilor Externe, în condițiile stabilite prin înțelegeri bilaterale sau pe bază de reciprocitate.

(2) Durata de valabilitate a celorlalte categorii de vize poate fi prelungită succesiv de către organele competente ale Ministerului de Interne, pentru perioade corespunzătoare motivelor care justifica solicitarea, cu condiția ca strainul să facă dovada ca are mijloace materiale de întreținere într-un cuantum stabilit prin normele metodologice prevăzute la art. 54 alin. (2).

(3) Prelungirea duratei de valabilitate a vizei nu poate depăși termenul de valabilitate a documentului de călătorie.

(4) Viza de tranzit nu se prelungește.

(5) Pe baza de reciprocitate pot fi acordate vize pentru perioade mai mari de un an. Misiunile diplomatice și oficiile consulare române pot acorda vize care să depășească termenul de 30 de zile, în condiții de reciprocitate.

(6) În situații motivate, care împiedica strainul, independent de voința lui, să respecte termenul prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. e), acestuia i se poate acorda viza simpla pentru interes personal, valabilă până la dispariția cauzelor care îl împiedica sa părăsească teritoriul României.

Articolul 11

Viza română poate fi refuzată strainului în următoarele cazuri:

a) a desfășurat, desfășoară ori exista indicii temeinice ca intenționează sa desfășoare activități de natura sa pună în pericol siguranța naționala, ordinea, sănătatea sau morala publică, drepturile și libertățile cetățenilor;

b) a fost expulzat, returnat, i s-a limitat, i s-a întrerupt sau i s-a ridicat dreptul de ședere în România ori a fost declarat indezirabil;

c) nu face dovada ca are mijloace de întreținere pe timpul șederii în România;

d) a săvârșit infracțiuni în perioada altor sederi în România ori a încălcat reglementările vamale sau pe cele privind trecerea frontierei de stat;

e) intenționează sa tranziteze teritoriul României și nu poseda vizele de intrare ale tarii de destinație și ale celorlalte state ale căror teritorii urmează să le mai tranziteze, în cazul în care acestea sunt necesare, ori poseda aceste vize, dar exista indicii temeinice ca intenționează sa rămână pe teritoriul României;

f) suferă de boli care pun în pericol sănătatea publică;

g) a introdus sau a încercat sa introducă ilegal în România alți străini;

h) a încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei.

Articolul 12

Intrarea în România poate fi refuzată strainului care poseda viza de intrare atunci când, de la acordarea vizei până la prezentarea pentru intrare, s-a stabilit ca se încadrează în unul dintre cazurile prevăzute la art. 11.

Articolul 13

(1) Se interzice aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu poseda documente valabile de trecere a frontierei de stat sau care nu îndeplinesc condițiile privind viza.

(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1) compania de transport respectiva este obligată să asigure și sa suporte transportul străinilor în cauza la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care strainul îl accepta și unde este acceptat, precum și cazarea și întreținerea acestuia.

Articolul 14

(1) Străinilor posesori de pașapoarte simple, provenind din unul dintre statele cunoscute cu tendinte de emigrare, li se poate acorda viza de intrare în România în condițiile prezentei legi, dacă prezintă misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice care are, după caz, domiciliul, reședința ori sediul în România, precum și o dovadă de asigurare medicală pentru perioada sejurului.

(2) Invitația autentificată în condițiile legii, înregistrată la organele competente ale Ministerului de Interne, trebuie să conțină angajamentul persoanei care invita de a suporta cheltuielile ocazionate de șederea strainului pe teritoriul României, precum și pe cele impuse de eventuala returnare a acestuia în țara de origine, de plecare sau de destinație, conform prevederilor art. 21.

(3) Invitația va fi însoțită de dovada unei garanții bancare la nivelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.

(4) Angajamentul persoanei care invita nu este necesar dacă persoana invitata depune în străinătate o garanție bancară, la dispoziția misiunii diplomatice sau a oficiului consular român de la care a solicitat acordarea vizei, care să fie folosită pentru acoperirea cheltuielilor necesare în vederea returnarii străinilor în țara de origine, de plecare sau de destinație.

(5) În cazuri motivate, stabilite prin normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, poate fi aprobată acordarea de vize străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1), în condițiile prezentei legi, fără să fie necesar ca aceștia să prezinte invitații și dovezi privind constituirea de garanții bancare.

(6) Societățile și companiile de turism române și străine, prin intermediul cărora străinii prevăzuți la alin. (1) intră în țara în scop turistic, au obligația sa constituie garanții bancare în România, la dispoziția organelor teritoriale competente ale Ministerului de Interne, iar în străinătate, la dispoziția misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare române, în scopul prevăzut la alin. (2) și (4), la nivelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.

(7) Pentru restituirea garanțiilor bancare constituite conform alin. (6) este necesar avizul organelor teritoriale competente ale Ministerului de Interne, respectiv al misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române.

Secțiunea a 2-a — Șederea străinilor

Articolul 15

(1) Șederea străinilor pe teritoriul statului român este limitată la durata de valabilitate a vizei acordate sau la perioada prevăzută în înțelegerea de desființare a vizelor, încheiată de România cu statul a cărui cetățenie o au.

(2) În cazul încetării motivului care a stat la baza acordării vizei Direcția relații consulare din cadrul Ministerul Afacerilor Externe sau organul competent al Ministerului de Interne, după caz, poate dispune anularea vizei de ședere.

A. Șederea temporară

Articolul 16

(1) În cazul unei sederi neîntrerupte mai mari de 15 zile persoana fizica sau juridică ce pune la dispoziție unui străin locuinta pentru gazduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare mobile este obligată sa anunțe organul de poliție din localitatea de ședere în termen de 3 zile.

(2) În situația cazarii în hoteluri sau în alte spații amenajate în acest scop strainul va îndeplini formalitățile de luare în evidenta la administrația locului respectiv, căreia îi revine obligația ca în termen de 24 de ore sa comunice datele necesare organului de poliție din localitatea de ședere.

(3) Persoanele fizice și juridice nu pot gazdui străini care nu poseda documente de călătorie și vize valabile și sunt obligate sa anunțe de îndată despre aceasta organul local de poliție.

(4) Strainul care intră în România pentru a-și stabili reședința în vederea desfășurării unora dintre activitățile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) are obligația de a se prezenta la organul teritorial competent al Ministerului de Interne, în termen de 15 zile de la data intrării în țara, în vederea luării sale în evidenta și a obținerii legitimatiei de ședere. Aceeași obligație revine și strainului intrat în țara în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (2).

(5) Pentru copiii minori obligația prevăzută la alin. (4) revine părinților acestora.

Articolul 17

Străinii veniti temporar în România sunt obligați sa părăsească teritoriul statului român în termenul de valabilitate a vizei sau, după caz, în termenul de ședere prevăzut în înțelegerea de desființare a vizelor, încheiată de România cu statul a cărui cetățenie o au.

Articolul 18

(1) Prelungirea duratei de valabilitate a vizei trebuie solicitată organelor prevăzute la art. 10 cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea acesteia.

(2) Prelungirea duratei de valabilitate a vizei poate fi refuzată pentru motivele prevăzute la art. 11 lit. a)-d) și f)-h), precum și în cazul în care motivele invocate nu corespund scopului declarat al călătoriei și, respectiv, categoriei de viza.

Articolul 19

(1) Ministerul de Interne poate dispune limitarea sau întreruperea dreptului de ședere a strainului care a desfășurat, desfășoară ori exista indicii temeinice ca intenționează sa desfășoare activități de natura sa pună în pericol siguranța naționala, ordinea publică, sănătatea sau morala publică, drepturile și libertățile cetățenilor.

(2) În asemenea cazuri Ministerul de Interne poate declara strainul persoana indezirabila pentru România pe o perioadă determinata.

(3) Măsura limitării sau întreruperea dreptului de ședere a străinilor în țara poate fi contestată pe calea contenciosului administrativ.

Articolul 20

Strainul căruia i s-a limitat dreptul de ședere este obligat sa părăsească teritoriul statului român până la data stabilită, iar cel căruia i s-a întrerupt acest drept sau a fost declarat indezirabil, în cel mult 48 de ore de la data la care această măsură i s-a adus la cunoștința.

Articolul 21

(1) Strainul care nu se conformează prevederilor art. 5 și ale art. 17-20 poate fi returnat în țara de origine sau de plecare ori poate fi trimis în țara de destinație.

(2) Măsura returnarii se dispune de Ministerul de Interne, iar organele sale teritoriale aplica în documentul de călătorie viza de ieșire.

(3) Până la îndeplinirea măsurii prevăzute la alin. (2) strainul care nu dispune de un document de călătorie valabil și de mijloace materiale poate fi cazat în locuri amenajate special în acest scop de Ministerul de Interne.

Articolul 22

(1) Împotriva strainului care a săvârșit o infracțiune poate fi dispusă măsura expulzării, în condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul de procedură penală.

(2) Instanța poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de poliție, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedura penală, strainul să fie cazat sub supraveghere într-un loc special amenajat în acest scop.

(3) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă nu poate fi executată, dacă:

a) exista temeri justificate ca viața sau libertatea strainului este pusă în pericol în statul în care urmează să fie expulzat sau ca acesta va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante;

b) strainul se afla în una dintre situațiile în care legea interzice părăsirea teritoriului statului român.

(4) Interdicția de expulzare durează până la dispariția motivelor pe care a fost intemeiata.

(5) Strainul care se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (3) lit. b) poate fi expulzat pentru motive de siguranță naționala sau de ordine publică numai în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitive, potrivit legii.

(6) Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător și strainului față de care a fost luată măsura prevăzută la art. 21 alin. (1).

B. Stabilirea domiciliului

Articolul 23

Străinii își pot stabili domiciliul în România în condițiile prezentei legi.

Articolul 24

(1) Stabilirea domiciliului în România se aproba de Ministerul de Interne.

(2) Cererile pentru stabilirea domiciliului în România se depun în străinătate la misiunile diplomatice ori la oficiile consulare române, iar în țara, la organele teritoriale competente ale Ministerului de Interne.

(3) Condițiile în care se aproba stabilirea domiciliului străinilor în România se stabilesc prin norme metodologice elaborate în conformitate cu prevederile art. 54 alin. (2).

Articolul 25

(1) Strainul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte în termen de 5 zile de la comunicarea aprobării la organele teritoriale competente ale Ministerului de Interne în a căror rază teritorială urmează sa domicilieze, pentru a i se elibera documentul doveditor.

(2) Pentru strainul aflat în străinătate termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data intrării în țara.

(3) În cazul în care în termen de 6 luni de la data comunicării aprobării strainul nu își stabilește domiciliul în România, aprobarea își pierde valabilitatea.

(4) Strainul cu domiciliul în România poate ieși sau intră în țara fără viza, dacă are asupra sa, la trecerea frontierei de stat române, pasaportul și carnetul de identitate.

(5) Cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea valabilității vizei anuale sau a carnetului de identitate strainul este obligat să se prezinte la organul teritorial competent al Ministerului de Interne în a cărui raza domiciliază, în scopul aplicării vizei anuale ori al eliberării unui nou carnet de identitate.

(6) În cazul în care strainul cu domiciliul în România solicita plecarea definitivă din țara sau se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 19, acestuia i se aplică în pasaport viza de ieșire.

Articolul 26

(1) Pentru motivele arătate la art. 19 strainului cu domiciliul în România i se poate revoca dreptul de ședere pe teritoriul statului român.

(2) Măsura revocării dreptului de ședere se dispune de Ministerul de Interne, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 54 alin. (2).

(3) În asemenea cazuri Ministerul de Interne poate declara strainul persoana indezirabila pentru România pe o perioadă determinata.

Articolul 27

(1) Strainul căruia i s-a revocat dreptul de ședere este obligat sa părăsească teritoriul statului român în termen de 60 de zile de la data la care i s-a comunicat această măsură.

(2) În cazul nerespectării obligației prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 21.

Secțiunea a 3-a — Ieșirea străinilor

Articolul 28

(1) Străinii pot ieși din România prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat ori prin alte locuri legal stabilite, în baza documentelor de trecere a frontierei.

(2) Persoana care are cetățenia mai multor state este obligată să prezinte la ieșirea din țara pasaportul pe baza căruia i s-a permis intrarea pe teritoriul României.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele care fac dovada cu documente ca au și cetățenia română, chiar dacă au intrat în țara cu un pasaport eliberat de autoritățile unui alt stat.

(4) În cazul în care pasaportul prezentat la intrarea în România a fost pierdut, furat sau distrus, persoana în cauza trebuie să prezinte la ieșirea din țara un nou pasaport sau titlu de călătorie emis de misiunea diplomatică sau de oficiul consular al statului care a eliberat pasaportul folosit la intrarea în țara ori, după caz, de către o alta autoritate competentă.

(5) Organul competent din cadrul Ministerului de Interne poate elibera străinilor aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), al căror stat nu are reprezentanta diplomatică sau consulară în România, un titlu de călătorie pentru întoarcerea în țara de origine sau în țara de plecare.

Articolul 29

(1) Strainului nu i se permite ieșirea din țara în următoarele situații:

a) nu prezintă documente legale de ieșire din țara;

b) este invinuit sau inculpat într-o cauza penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției părăsirii localității în scopul bunei desfășurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se afla;

c) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate;

d) este urmărit pentru creanțe exigibile datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz măsura se ia la cererea celor interesați, dacă plata creanțelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau dacă exista un alt titlu executoriu.

(2) În situațiile prevăzute la lit. b) și c) măsura de a nu permite părăsirea tarii va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului de Interne numai în baza solicitării scrise a organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a organelor prevăzute de lege, care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.

Articolul 30

Strainul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 29 poate ieși din țara dacă dovedește organului competent din cadrul Ministerului de Interne, cu documente emise de autoritățile competente, potrivit legii, ca:

a) a obținut documente legale de ieșire din țara;

b) s-a dispus neinceperea urmăririi penale, a fost scos de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat ori s-a dispus încetarea procesului penal;

c) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat cu suspendare condiționată a executării pedepsei prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

d) a executat creanta prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. d).

Articolul 31

Ieșirea din țara a strainului care se afla în situația prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. d) poate fi permisă în cazul în care debitorul face dovada la organul competent al Ministerului de Interne, cu documente emise ori confirmate de organele judecătorești competente, că nu exista posibilitatea de executare potrivit legii.

Secțiunea a 4-a — Dispoziții comune

Articolul 32

(1) Dispozițiile legale cu privire la domiciliu și reședința, precum și cele referitoare la actele de identitate, stabilite pentru cetățenii români, se aplică și străinilor, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.

(2) La cererea autorităților competente potrivit legii străinii au obligația să se legitimeze și sa dea curs invitatiei oficiale de a se prezenta la sediul acestor autorități.

Articolul 33

(1) Documentele care pot fi eliberate străinilor de către autoritățile române sunt:

a) pasaport, pentru persoanele fără cetățenie, pentru apatrizii cu domiciliul în România; pasaportul pentru persoane fără cetățenie se eliberează cu valabilitate de 2 ani, care poate fi prelungită;

b) titlu de călătorie, pentru persoanele fără cetățenie care nu au domiciliul în România, precum și pentru străinii care nu poseda pasaport național și, din motive obiective, nu pot obține un asemenea document de la reprezentanta diplomatică a tarii lor; titlul de călătorie se eliberează cu o valabilitate de până la 30 de zile;

c) legitimatie de ședere temporară, pentru străinii a căror ședere în țara depășește 120 de zile; valabilitatea legitimatiei de ședere temporară este corespunzătoare dreptului de ședere;

d) carnet de identitate, pentru străinii cu domiciliul în România; carnetul de identitate se eliberează cu valabilitate de 5 ani și se vizează anual.

(2) Strainului minor care a împlinit vârsta de 14 ani i se eliberează documente similare cu cele ale reprezentantului sau legal. Acesta din urma este obligat sa ceara autorității competente eliberarea documentelor necesare minorului.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) și (2) se eliberează, după caz, în țara de către Direcția relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sau de către organul central ori teritorial competent al Ministerului de Interne, iar în străinătate, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare române.

Articolul 34

Prelungirea valabilității sau, după caz, eliberarea unui nou act de identitate se solicita cu cel puțin 24 de ore înainte de expirare.

Articolul 35

Străinii minori în vârsta de până la 14 ani se înscriu în actul de identitate al reprezentanților lor legali.

Articolul 36

Documentele prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2) se retrag de către organele menționate la art. 33 alin. (3), dacă motivele care au stat la baza eliberării lor au încetat.

Articolul 37

(1) Pierderea, distrugerea sau deteriorarea documentelor prevăzute la art. 33, precum și a documentului național de trecere a frontierei de stat se anunta în termen de maximum 48 de ore, în țara, la organul competent al Ministerului de Interne în a cărui raza teritorială își are reședința sau domiciliul titularul sau, după caz, ori la Direcția relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare române. Furtul acelorași documente se reclama de îndată celui mai apropiat organ de poliție.

(2) Documentele de trecere a frontierei de stat, eliberate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare acreditate în România în locul celor pierdute, distruse, deteriorate sau furate, trebuie prezentate, după caz, Direcției relații consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sau organelor competente, centrale ori teritoriale, ale Ministerului de Interne, în vederea aplicării vizelor corespunzătoare.

Articolul 38

Pentru considerente ce interesează apărarea siguranței naționale, a ordinii, sănătății sau a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor se poate limita deplasarea străinilor ori se poate stabili temporar domiciliul ori reședința acestora în anumite zone sau localități, potrivit legii și normelor metodologice prevăzute la art. 54 alin. (2).

Capitolul 3 — Angajarea în munca a străinilor ↑ Contents

Articolul 39

Străinii pot fi angajați la agenți economici sau la instituții ale căror activități prezintă importanța pentru apărarea sau siguranța naționala, în afară de cazurile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 40

(1) Străinii pot efectua, în condițiile stabilite de lege, singuri ori în asociere, activități economice, sociale, cultural-sportive, acte de comerț și pot fi angajați de persoane juridice sau fizice române ori străine, cu respectarea acordurilor încheiate de România cu alte state, referitoare la piața forței de muncă.

(2) Angajarea se face pe baza permiselor de muncă eliberate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 41

(1) Străinii aflați în România nu pot desfășura activități contrare scopului pentru care le-au fost acordate vizele.

(2) Este interzisă eliberarea permiselor pentru angajarea în munca a străinilor care nu au vize corespunzătoare.

(3) Permisul de muncă eliberat cu nerespectarea prevederilor alin. (2), precum și contractul de angajare în munca, de executare de lucrări ori de prestări de servicii, încheiate în baza acestuia, sunt nule de drept.

Capitolul 4 — Raspunderi și sancțiuni ↑ Contents

Articolul 42

Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanelor vinovate.

Articolul 43

(1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizații ori grupări dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum și inițierea, organizarea și participarea la manifestatii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice și siguranței naționale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și fapta strainului de a finanta un partid politic, o organizație, grupare sau manifestatie ori o întrunire, dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (2).

(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) se confisca.

Articolul 44

Sustragerea cu rea-credința de la executarea obligațiilor instituite de organele competente de către strainul față de care s-a luat măsura expulzării ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul tarii, de limitare a dreptului de deplasare sau de stabilire temporară a domiciliului ori a reședinței în anumite zone sau localități se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Articolul 45

Angajarea unui străin la un agent economic sau într-o instituție ale căror activități prezintă importanța pentru apărarea sau siguranța naționala, cu încălcarea dispozițiilor hotărârii Guvernului adoptate potrivit art. 40, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Articolul 46

(1) Intrarea frauduloasă pe teritoriul tarii a strainului declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de ședere în țara se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită în mod repetat, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

Articolul 47

(1) Constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa constituie infracțiuni:

a) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (4) și (5), art. 25 alin. (1), (2) și (5), art. 32 alin. (2), art. 33 alin. (2), art. 34 și ale art. 37, cu amendă de la 500.000 lei la 1.500.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 17, art. 18 alin. (1), art. 21, art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (2) și (4), art. 39 și ale art. 41, cu amendă de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.

(2) Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

Articolul 48

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către ofițeri și subofiteri din cadrul Ministerului de Interne, iar pentru faptele prevăzute la art. 39 și la art. 41 și de către agenții constatatori ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Articolul 49

Din sumele încasate din amenzile aplicate conform art. 47 și 48 un procent de 25% revine Ministerului Interne sau, după caz, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de apartenența agentului constatator.

Articolul 50

Dispozițiile prezentei legi referitoare la stabilirea și sancționarea contravențiilor se completează cu cele ale Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Capitolul 5 — Dispoziții finale ↑ Contents

Articolul 51

Fondurile necesare pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la limitarea, întreruperea ori revocarea dreptului de ședere, înapoierea sau expulzarea străinilor, cele necesare pentru întreținerea și cazarea străinilor prevăzuți la art. 29, cheltuielile de asistența medicală și de spitalizare, precum și cele pentru construirea, amenajarea, întreținerea și funcționarea locurilor de cazare special amenajate, hranirea și asigurarea cheltuielilor pentru nevoile de uz personal ale acestora, pentru întreaga perioadă până la înapoierea lor în țara de origine, în țara de plecare sau în țara de destinație, inclusiv cheltuielile necesare pentru transport, vor fi puse la dispoziție Ministerului de Interne de către Guvernul României.

Articolul 52

Prezenta lege nu se aplică solicitanților de azil, refugiatilor și victimelor conflictelor armate, ale căror statut și regim sunt reglementate prin legi speciale.

Articolul 53

(1) Atribuțiile Ministerului de Interne cu privire la străini sunt exercitate prin Direcția generală de evidenta informatizata a persoanei, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, Inspectoratul General al Poliției și organele teritoriale subordonate acestora, cu excepția cazurilor în care legea prevede o alta competența.

(2) Atribuțiile Ministerului Afacerilor Externe cu privire la străini sunt exercitate în străinătate prin misiunile diplomatice și oficiile consulare române, iar în țara, prin Direcția relații consulare.

Articolul 54

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția art. 54 alin. (2) care intră în vigoare la data publicării.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii Guvernul va emite normele metodologice de aplicare a acesteia.

Articolul 55

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 57 din 18 mai 1972, cu modificările ulterioare, art. 9, art. 28 și cap. III din Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 7 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

-----------

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).