Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează protecția, conservarea, repopularea, administrarea și exploatarea eficientă a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, precum și comercializarea produselor obținute din pescuit, când această activitate se realizează:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicția națională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.
În sensul prezentei legi, sunt considerate habitate acvatice naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării;
b) Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale;
c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor;
d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, inclusiv zonele lor inundabile la viituri;
f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusivă a României.
(1) Prezenta lege reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislația secundară pentru sectorul pescăresc, și stabilește măsurile privind:
a) organizarea și administrarea sectorului pescăresc;
b) administrarea, protecția, conservarea, popularea, repopularea și exploatarea eficientă și durabilă a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale ale României, cu excepția celor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării“;
c) politica structurală în domeniul pescuitului;
d) administrarea capacității flotei de pescuit;
e) organizarea pieței produselor obținute din pescuitul comercial;
f) cercetarea științifică în domeniul pescuitului;
g) colectarea de date și controlul în domeniul pescuitului;
h) relațiile internaționale în domeniul pescuitului;
i) răspunderile și sancțiunile aplicabile în domeniu;
j) asigurarea resurselor alimentare reprezentate de pește și alte viețuitoare acvatice;
k) sprijinirea organizațiilor de producători pentru dezvoltarea durabilă a activității de pescuit;
l) promovarea unei politici favorabile incluziunii și dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit;
m) punerea în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manieră complementară față de politica de coeziune și de politica comună în domeniul pescuitului;
n) atribuirea dreptului de pescuit.
(2) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, denumită în continuare Agenție, instituție publică de interes național, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, care funcționează în subordinea autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură, cu sediul în municipiul București, ale cărei structură, organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Responsabilitatea privind definirea și implementarea politicii referitoare la protecția, conservarea, administrarea, exploatarea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale și comercializarea produselor obținute din pescuit revine Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, prin Agenție.
(4) Elaborarea strategiei naționale și a reglementărilor referitoare la conservarea și managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele acvatice naturale, la organizarea pieței produselor obținute din pescuit, la structurile de pescuit, precum și implementarea și controlul aplicării și respectării acestora sunt atributul Agenției.
În sensul prezentei legi termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. administratorul resursei acvatice vii - persoană juridică de drept public, căreia statul îi încredințează administrarea resursei acvatice vii;
2. ape marine - apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdicția României, așa cum sunt definite în legislația românească în domeniu și în tratatele și convențiile internaționale la care România este parte;
3. asociație de pescari comerciali - persoana juridică română constituită în condițiile legii, care are în obiectul de activitate organizarea și practicarea de către membrii acesteia a pescuitului;
4. asociație de pescari recreativi - persoana juridică română fără scop lucrativ, constituită în condițiile legii, care are în obiectul de activitate organizarea și practicarea de către membrii acesteia a pescuitului în scop recreativ, afiliată pentru reprezentare la asociația, uniunea sau federația națională de utilitate publică, reprezentativă la nivel național și internațional;
5. autorizație de pescuit - actul administrativ prin care administratorul resursei acvatice vii autorizează persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice sau organizații de pescari comerciali legal constituite să exercite activitatea de pescuit comercial;
6. autorizație de pescuit în scop științific - actul administrativ derogatoriu de autorizare a persoanelor juridice acreditate să desfășoare activități de cercetare privind resursa acvatică vie, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
7. bază de date națională a resurselor acvatice vii - totalitatea informațiilor privind flota de pescuit, numărul de operatori economici cu activități specifice, numărul de asociații și federații, numărul de pescari comerciali și recreativi, cantitățile de pește și alte viețuitoare acvatice extrase anual, cantitatea de pește introdusă prin activități de populare/repopulare;
8. braconaj piscicol - activitate ilegală care constă în pescuitul fără licență, autorizație sau permis, pescuitul în perioada de prohibiție sau în zone interzise pescuitului ori pescuitul cu unelte ori metode interzise sau orice alte acțiuni și activități nelegale prin care se provoacă daune peștilor și altor viețuitoare acvatice vii din habitatele acvatice naturale;
9. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT și puterea acestuia exprimată în kW, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1.130/2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 de definire a caracteristicilor vaselor de pescuit;
10. captură - cantitatea de pește sau de alte viețuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele acvatice naturale, exprimată în kg sau în număr de exemplare;
11. captură totală admisibilă - cantitatea de pește sau de alte viețuitoare acvatice, aparținând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kg sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
12. Comitetul consultativ național pentru sectorul pescăresc - organismul de avizare și consultare, cu autoritate științifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanții instituțiilor publice și private cu atribuții specifice în domeniul resursei acvatice vii și al mediului de viață al acesteia;
13. contract de utilizare a resursei acvatice vii în scopul practicării pescuitului recreativ - contract specific dreptului administrativ prin care administratorul resursei acvatice vii acordă dreptul de utilizare a resursei acvatice vii;
14. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice autorizate sau persoanelor juridice autorizate să desfășoare activități de pescuit comercial;
15. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul alimentat de către o sursă de curent electric, care folosește sisteme ce creează unde electrice în apă și electrocutează resursele acvatice vii;
16. drept de pescuit - dreptul obținut, în condițiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;
17. echipamente de pescuit - uneltele, metodele și dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
18. efort de pescuit - produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;
19. exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode și procedee care să asigure productivitatea și biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor acvatice naturale;
20. fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial - documentul în care sunt înregistrate toate navele și ambarcațiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele acvatice naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate, tehnica de pescuit, zona de pescuit și proprietarul;
21. inspector piscicol - persoana din cadrul Agenției cu drept de inspecție și control privind respectarea normelor naționale și politicii comune în domeniul pescuitului;
22. inspecție piscicolă - control efectuat de către un inspector piscicol pentru a verifica respectarea normelor naționale și politicii comune în domeniul pescuitului și care se consemnează într-un raport de inspecție;
23. încălcare gravă - încălcarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului, așa cum sunt prevăzute la art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2.371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2.115/2005, (CE) nr. 2.166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1.098/2007, (CE) nr. 1.300/2008, (CE) nr. 1.342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.627/94 și (CE) nr. 1.966/2006, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009;
24. jurnal de pescuit la Marea Neagră - document în format electronic pentru ambarcațiunile de pescuit în care sunt înregistrate zilnic activitățile de pescuit comercial și capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
25. licență de pescuit comercial - documentul netransmisibil, emis pentru fiecare navă/ambarcațiune de pescuit comercial în parte, care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat de normele naționale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul capturării resurselor acvatice vii. Aceasta conține cerințele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice și echiparea unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial;
26. loc de debarcare - locul unde nava/ambarcațiunea de pescuit comercial este acostată când își termină activitatea de pescuit;
27. navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcațiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deservește navele de pescuit sau instalațiile de pescuit staționar fără a avea unelte sau dispozitive de pescuit la bord;
28. navă de pescuit comercial - orice navă sau ambarcațiune echipată în vederea exploatării comerciale a resurselor acvatice vii;
29. notă de transport - document care se întocmește obligatoriu de către pescarul comercial, în cazul în care distanța dintre punctul de debarcare și locul unde are loc prima vânzare a produselor obținute din pescuit este mai mare de 25 de km; nota de transport se transmite electronic și/sau letric;
30. notă de vânzare - document care se întocmește obligatoriu la prima comercializare a produselor obținute din pescuit de către pescarul comercial, prin care se stabilește pentru prima dată prețul acestor produse și care prin datele conținute contribuie la realizarea trasabilității;
31. permis de pescuit comercial - documentul individual și netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice;
32. permis de pescuit recreativ - document individual și netransmisibil în format electronic emis de administratorul resursei acvatice vii care atestă dreptul de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, în scopuri necomerciale;
33. pescar comercial - persoană autorizată să desfășoare activități de extragere/recoltare a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale în scop comercial, în baza unei autorizații de pescuit;
34. pescar recreativ - persoana fizică ce practică pescuitul în baza unui permis de pescuit recreativ;
35. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea și regenerarea resurselor acvatice vii;
36. pescuit comercial - activități de extragere/recoltare a resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale în scop comercial;
37. pescuit electric - metodă de pescuit interzisă care utilizează un dispozitiv/aparat electric alimentat de către o sursă de curent electric, care folosește sisteme ce creează unde electrice în apă și electrocutează resursele acvatice vii;
38. pescuit ilegal, neraportat, nereglementat, denumit în continuare pescuit INN - desemnează activitățile de pescuit care sunt ilegale, nedeclarate sau nereglementate;
39. pescuit în scop științific - extragerea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale și din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiție, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă și dimensiune, cu utilizarea oricăror metode apte a proteja resursa acvatică vie, unelte, dispozitive și plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, în baza autorizației speciale de pescuit în scop științific;
40. pescuit la scară mică în Marea Neagră - pescuit desfășurat în zona marină de maximum 12 Mm depărtare de țărm, în marea teritorială, de către ambarcațiuni cu lungimea totală de până la 12 m și care nu utilizează unelte tractate;
41. pescuit recreativ - activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ;
42. plasă de pescuit tip monofilament - rețea din plasă cu ochiuri formate dintr-un singur fir din material polimeric netorsionat;
43. port de bază - locul unde nava/ambarcațiunea este acostată și de unde își începe activitatea de pescuit;
44. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
45. prelucrare pește - procesul prin care peștele a fost pregătit pentru comercializare. Procesul include filetarea, ambalarea, punerea în conserve, congelarea, afumarea, sărarea, prepararea, marinarea, uscarea sau pregătirea peștelui pentru comercializare în orice altă manieră;
46. prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul național și care stabilește prin documente prețul produsului. Prima vânzare se face numai în locuri special amenajate, nominalizate prin decizie a conducătorului Agenției, în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
47. punct de debarcare - locul unde navele/ambarcațiunile de pescuit comercial descarcă/debarcă inițial orice cantitate de produse obținute din pescuit de la bordul navei/ambarcațiunii de pescuit pe uscat, care este nominalizat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției;
48. resurse acvatice vii - totalitatea populației piscicole și a celorlalte resurse naturale generate de mediul acvatic și flora habitatelor acvatice naturale de pe teritoriul României;
49. scafandru comercial - persoana fizică ce figurează pe o autorizație de recoltare moluște eliberată de Agenție și care deține un atestat de scafandru;
50. setcă - unealta de pescuit de tip rețea, formată dintrunul sau mai mulți pereți de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare, la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi, care reține peștele prin încurcare și agățare;
51. sistem de puncte - sancțiune complementară aplicată titularului licenței de pescuit și/sau comandantului pentru încălcări grave;
52. supraveghere - observarea activităților de pescuit pe baza reperării navelor de către navele de inspecție sau de către aeronavele oficiale și metode tehnice de detectare și identificare;
53. zonă de pescuit - porțiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului;
54. zonă de refacere biologică - zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin și se impune restricționarea pescuitului pentru refacerea acestora;
55. zonă interzisă la pescuit - zonă a unui bazin hidrografic, protejată în vederea reproducerii resurselor acvatice vii.
Agenția are următoarele atribuții:
a) administrează resursele acvatice vii din habitatele naturale ale României, cu excepția celor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, care sunt administrate de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale din Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, până la liniile de bază, așa cum sunt definite în Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, cu completările ulterioare;
b) exercită, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;
c) stabilește măsuri de conservare și refacere pentru speciile acvatice din habitatele acvatice naturale;
d) avizează, coordonează și verifică activitatea de populare/repopulare cu resurse acvatice vii a habitatelor acvatice naturale;
e) realizează investiții pentru infrastructura aferentă administrării resurselor acvatice vii, precum și alte tipuri de investiții specifice, inclusiv refacerea zonelor de reproducere naturală stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;
f) stabilește zone de protecție și zone de refacere biologică în habitatele acvatice naturale, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și monitorizează respectarea acestora și poate propune interzicerea pescuitului comercial în anumite zone, pe perioadă determinată, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
g) avizează planurile de management ce privesc resursele acvatice vii sau habitatele acvatice naturale;
h) organizează și coordonează activitatea de inspecție și control în sectorul pescăresc, în conformitate cu reglementările europene;
i) elaborează reglementări privind funcționarea pieței produselor obținute din pescuit și asigurarea trasabilității produselor extrase din habitatele acvatice naturale;
j) organizează seminare, conferințe, dezbateri și consultanță în domeniul pescuitului, asigură și supraveghează pregătirea profesională de profil, prin colaborare cu instituțiile de învățământ sau alte organisme și instituții;
k) emite autorizații de pescuit comercial și permise de pescuit comercial, cu excepția celor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, pentru care este responsabilă Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, până la liniile de bază;
l) punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului din România, prin colectarea, gestionarea și diseminarea datelor statistice, în conformitate cu activitățile prevăzute în programele de colectare a datelor și cu prevederile legislației Uniunii Europene, precum și prin monitorizare, inspecție și control;
m) propune proiecte de legislație secundară în domeniile specifice pescuitului;
n) desfășoară orice alte activități stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc;
o) încheie contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scopul practicării pescuitului recreativ;
p) sprijină și coordonează activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul pescuitului;
q) colaborează cu ministerele și organele de specialitate, cu autoritățile administrației publice locale și cu alte organisme interne și internaționale implicate în activitățile de pescuit;
r) administrează investițiile realizate de către Agenție în sectorul pescăresc cu fonduri naționale și/sau europene;
s) eliberează autorizații de pescuit în scop științific persoanelor juridice care au ca obiect de activitate cercetarea în domeniu, pentru efectuarea studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii;
t) administrarea infrastructurii pescărești și Bursei de pește;
u) coordonarea activităților privind identificarea, colectarea și predarea deșeurilor, inclusiv echipamentelor de pescuit abandonate sau pierdute, din sectorul pescăresc;
v) monitorizarea, controlul și inspecția depozitării capturilor și distrugerii acestora.
Agenția poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale către alte instituții publice ale statului.
(1) Agenția își exercită atribuțiile în teritoriu prin structuri proprii fără personalitate juridică.
(2) Personalul din cadrul Agenției este format din funcționari publici și personal contractual.
(3) Salarizarea personalului din cadrul Agenției se face potrivit prevederilor legale în vigoare.
MADR, prin Agenție, asigură realizarea măsurilor din domeniul pescuitului, precum și a măsurilor în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene.
Politica privind pescuitul în habitatele acvatice naturale se realizează de către Agenție prin:
a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;
b) măsuri de protejare și regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea capturii totale admisibile și a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiție, a zonelor protejate și a zonelor de cruțare, precum și a măsurilor preventive;
c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obțină o mai bună raționalizare a efortului de pescuit;
d) reglementări privind pescuitul;
e) stabilirea sistemelor de monitorizare, control și de inspecție a activităților de pescuit;
f) finanțarea programelor pentru popularea de susținere și de cercetare-dezvoltare în domeniul exploatării resurselor acvatice vii;
g) măsuri de amenajare și refacere a zonelor de reproducere și creștere naturală.
Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate, cu excepția celor aparținând speciilor vizate de obligația de debarcare, conform art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1.380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.954/2003 și (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi reținute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.
(1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor, la propunerea Agenției, se stabilesc perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii.
(2) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiție, regulile de pescuit, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanță cu convențiile internaționale încheiate cu statele riverane.
(1) Implementarea de programe multianuale de repopulare sau populare de susținere în habitatele acvatice naturale se realizează la inițiativa Agenției sau cu aprobarea expresă a acesteia, cu avizul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
(2) Se interzice repopularea sau popularea de susținere în habitate acvatice naturale cu specii alohtone invazive.
Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale.
(1) Este interzis pescuitul în scop comercial sau recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj.
(2) Este interzis pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigații și hidroenergetice, precum și în ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 300 m.
Este interzis pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puțin de 50 m de mal, cu excepția Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ și la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră.
(1) Pentru derivațiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de brațe secundare, canale de irigații sau tranzitare, dreptul de pescuit revine titularului contractului de concesiune sau de autorizație de pescuit, după caz, pentru cursul principal de apă.
(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, dreptul de pescuit se exercită atât pentru noua albie, pentru vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafețe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, beneficiarul dreptului de pescuit este îndreptățit să pescuiască în perimetrul inundat.
(1) În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii se înființează Comitetul consultativ național pentru sectorul pescăresc, structură consultativă de avizare pe lângă organul de specialitate al MADR, cu autoritate științifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanții instituțiilor publice și private cu atribuții în domeniul resursei acvatice vii și al mediului de viață al acesteia.
(2) Componența, organizarea și funcționarea Comitetului consultativ național pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
(1) Se înființează Fondul pentru dezvoltarea sectorului pescăresc, gestionat de către MADR, care se constituie din contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licențelor, autorizațiilor, permiselor și redevențelor în scopul finanțării programelor de dezvoltare a sectorului pescăresc, inclusiv programe de populare sau repopulare.
(2) Modul de utilizare a Fondului pentru dezvoltarea sectorului pescăresc se stabilește anual de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultură.
(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultură sprijină prin bugetul alocat anual sectorului pescăresc realizarea obiectivelor și a acțiunilor prevăzute în strategia menționată la art. 3 alin. (4).
(1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor, la propunerea Agenției, în urma consultărilor cu organizațiile din sectorul pescăresc.
(2) Dreptul de pescuit comercial se atribuie în mod direct pescarilor comerciali persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice sau organizațiilor de pescari comerciali legal constituite.
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit și cota alocată.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numărului navelor/ambarcațiunilor de pescuit în funcție de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;
b) limitarea timpului alocat activității pescuitului;
c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit.
(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit și nave de pescuit.
(4) MADR și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot stabili, prin ordin comun, și alte măsuri de refacere și conservare a resurselor acvatice vii.
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil, în condițiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice și speciilor auxiliare, la propunerea Agenției.
(2) Deținerea, utilizarea și/sau comercializarea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite de lege sunt interzise.
(3) În scopul protecției investițiilor, perioada tranzitorie pentru modificarea reglementărilor privind uneltele de pescuit admise va fi de 12 sau, după caz, 24 de luni.
(4) Pentru a asigura controlul folosirii uneltelor de pescuit comercial, producătorii, distribuitorii și comercianții de plase și unelte de pescuit au obligația de a se înregistra într-un registru deținut de Agenție, conform unei proceduri ce va fi stabilită prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei sau ambarcațiunii de pescuit comercial active, valabilitatea licenței de pescuit comercial încetează de drept.
(1) În situația în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenția poate condiționa exercitarea activității de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii științifice și eliberarea unei autorizații de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenței de pescuit.
(2) Autorizația de pescuit comercial conține date referitoare la identificarea navei/ambarcațiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit și la cota alocată pe specii.
(3) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilesc condițiile de atribuire și modelul licențelor, permiselor și autorizațiilor de pescuit comercial, la propunerea Agenției.
(4) Contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licențelor, autorizațiilor, permiselor de pescuit comercial și a redevențelor se face venit la bugetul de stat, în condițiile prevăzute la art. 18 alin. (1).
(5) Cuantumul taxelor de avizare, licențiere, autorizare, permise și redevențe se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
(1) Atribuirea dreptului de pescuit comercial se face în baza permiselor, licențelor și autorizațiilor emise de Agenție.
(2) Dreptul de pescuit comercial poate fi suspendat sau anulat prin decizie a conducătorului Agenției, la propunerea inspectorilor piscicoli.
(3) Suspendarea sau anularea dreptului de pescuit comercial poate surveni ca urmare a aplicării unei sancțiuni complementare, conform prezentei legi, sau ca urmare a îndeplinirii punctajului aferent încălcării politicii comune în domeniul pescuitului.
(4) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției se va stabili punctajul atribuit ca urmare a încălcărilor politicii comune în domeniul pescuitului și alte măsuri care contravin prevederilor legislației naționale și europene referitoare la atribuirea dreptului de pescuit și efortului de pescuit.
(5) Agenția este autoritatea națională competentă responsabilă cu aplicarea sistemului de puncte acordate în cazul încălcărilor grave, precum și cu înregistrarea lor în Registrul național privind încălcările.
(6) Persoanelor fizice sau persoanelor juridice găsite vinovate de încălcarea gravă a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, titulare ale licenței de pescuit, li se atribuie un număr corespunzător de puncte ca urmare a nerespectării acestora. Punctele acordate se transferă viitorului titular al licenței de pescuit pentru nava de pescuit respectivă atunci când nava este vândută, transferată sau își schimbă în alt mod proprietarul, după data încălcării.
(7) Comandantul unei nave de pescuit comercial primește puncte corespunzătoare ca urmare a unei încălcări grave a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, comise de acesta.
(8) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea agenției, se stabilește sistemul de puncte care se aplică în caz de încălcări grave titularului licenței de pescuit sau comandantului unei nave de pescuit comercial, în conformitate cu prevederile anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009.
(9) Criteriile pentru clasificarea unei activități drept încălcare gravă sunt stabilite conform anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției.
(10) Centrul de Monitorizare a Pescuitului se înființează prin decizia conducătorului Agenției în cadrul structurii cu atribuții privind politica comună în domeniul pescuitului, controlului, inspecției și colectării de date la Marea Neagră și are ca responsabilitate monitorizarea navelor care desfășoară activitate de pescuit sub pavilion românesc, în apele teritoriale Zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, precum și a navelor de pescuit ale Uniunii Europene, care arborează pavilionul altor state membre, și a navelor de pescuit din țări terțe autorizate să desfășoare activități de pescuit în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția României.
(11) Agenția este responsabilă de funcționarea Centrului de Monitorizare a Pescuitului și adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că acesta dispune de resurse de personal adecvate și este dotat cu echipamente informatice hardware și software care permit prelucrarea, analiza și controlul automat al datelor, transmiterea electronică și monitorizarea acestora timp de 7 zile pe săptămână și 24 de ore pe zi.
(1) Pentru îmbunătățirea administrării, monitorizării și controlului activităților de pescuit, precum și pentru a favoriza planificarea, Agenția dispune distribuirea drepturilor de pescuit pentru navele care activează într-o zonă de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire a dreptului de pescuit comercial sunt următoarele:
a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în zonă, după caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcațiunilor de pescuit;
c) ceilalți parametri ai navelor/ambarcațiunilor de pescuit comercial și posibilitățile acestora de pescuit;
d) folosirea capacităților de producție;
e) condițiile sociale și de muncă la bordul navelor/ambarcațiunilor de pescuit comercial.
Agenția, prin Centrul de Monitorizare a Pescuitului, monitorizează în timp real poziția navelor cu ajutorul sistemului de monitorizare prin satelit (VMS) și a sistemului de identificare automată (AIS) și prin rapoartele electronice ale activităților de pescuit.
Fiecare navă sau ambarcațiune de pescuit trebuie să completeze un jurnal de pescuit electronic în scopul înregistrării activităților de pescuit comercial.
(1) Navele sau ambarcațiunile de pescuit comercial care descarcă capturile pe teritoriul național trebuie să prezinte Agenției, în condițiile stabilite de aceasta, o declarație de debarcare care va cuprinde cantitățile descărcate pentru fiecare specie, zona de proveniență, precum și alte date solicitate sau cuprinse în declarație.
(2) Navele de pescuit comercial aflate sub pavilion român, care descarcă produsele obținute din pescuit în afara teritoriului național, au obligația de a comunica datele cuprinse în declarația de debarcare Agenției, în condițiile stabilite de aceasta.
(1) Prin pescuit recreativ se înțelege pescuitul efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop de agrement, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii și eliberat de acesta sau de asociațiile de pescari recreativi membrilor lor, după caz.
(2) Condițiile privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele acvatice naturale, precum și modul de eliberare a permiselor de pescuit recreativ și valabilitatea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției.
(3) Dreptul de organizare a pescuitului recreativ, de gestionare și exploatare a resursei acvatice vii din habitatele acvatice naturale se acordă de către Agenție asociațiilor de pescari recreativi legal constituite și luate în evidența sa, pe bază de contract.
(4) Activitatea de pescuit recreativ se practică în cadrul fiecărei asociații în baza planului de management pentru pescuit recreativ, întocmit de un institut de cercetare recunoscut în domeniul piscicol, și a regulamentului de practicare a pescuitului recreativ stabilit de beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, aprobate de Agenție, și fac parte integrantă din contract.
(5) Pescuitul recreativ se poate exercita în toate habitatele acvatice naturale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv pe zonele concesionate pentru exercitarea pescuitului în scop comercial. În acest scop, concesionarul dreptului de pescuit comercial este obligat să nu obstrucționeze practicarea pescuitului recreativ pe o distanță minimă de 20 m de la mal.
(6) Beneficiarii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ exercită pe zonele de pescuit atribuite, prin personal angajat specializat, atestat și avizat în conformitate cu prevederile legii, paza resurselor acvatice vii, controlul exploatării acestora, verificarea activităților de pescuit, combaterea braconajului piscicol și preîntâmpinarea distrugerii și degradărilor piscicole de orice fel.
(7) Personalul de pază prevăzut la alin. (6), dotat cu uniformă, insignă și armament de pază, este împuternicit să sancționeze contravențiile piscicole prevăzute de prezenta lege.
(1) Pescuitul recreativ se practică:
a) în apele curgătoare și stătătoare din zona montană, cu o singură undiță cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;
b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, cu maximum 3 undițe sau 4 lansete cu cel mult două cârlige fiecare sau o țaparină cu maximum 10 cârlige fiecare. Pescuitul speciilor răpitoare cu lanseta este permis și cu momeli artificiale prevăzute cu până la 3 ancorete;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete sau o țaparină cu maximum 10 cârlige;
d) în apele de munte, pescuitul salmonidelor este permis numai cu momeli artificiale.
(2) În apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării și în apele maritime, un pescar recreativ poate reține din captură maximum 5 kg de pește/zi sau un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg.
(3) În apele de munte cu salmonide se pot reține de către un pescar maximum 10 exemplare/zi, în total.
Asociațiile de pescari, precum și forurile lor de reprezentare la nivel național, constituite pentru practicarea pescuitului în scop recreativ, vor fi luate în evidență de MADR ca reprezentanți ai societății civile, în vederea stabilirii de programe de acțiuni și proiecte comune pentru conservarea și protejarea resurselor acvatice vii.
Politica sectorului pescăresc pune în aplicare, prin emiterea de legislație secundară, măsuri privind:
a) administrarea și exploatarea eficientă și durabilă a resurselor acvatice vii;
b) aplicarea unui management performant pentru sectorul pescăresc;
c) respectarea regulamentelor Uniunii Europene, a convențiilor internaționale și a acordurilor la care România este parte;
d) administrarea capacității flotei de pescuit și susținerea infrastructurii de pescuit;
e) organizarea pieței produselor obținute din pescuit;
f) stimularea asocierii pescarilor în forme asociative cu reprezentare la nivel local, național și internațional;
g) sprijinirea cercetării în sectorul pescăresc;
h) controlul, inspecția și colectarea de date statistice privind pescuitul;
i) colaborarea la nivel național, european și internațional.
(1) Sunt recunoscute ca organizații de producători în sectorul pescuitului organizațiile neguvernamentale constituite în conformitate cu prevederile legale, care au ca obiect de activitate practicarea pescuitului de către membrii săi în mod responsabil și sustenabil și care gestionează resursa acvatică vie din habitatele acvatice naturale, în baza contractelor încheiate cu administratorul în numele statului.
(2) Membrii organizațiilor prevăzute la alin. (1) desfășoară activități de pescuit responsabil și sustenabil, în conformitate cu politica de conservare a mediului, cu respectarea politicii sociale și prin participarea la gestionarea resurselor acvatice vii.
(3) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaștere a organizațiilor de producători din sectorul pescăresc la propunerea Agenției.
(4) Recunoașterea organizațiilor de producători se face de către Agenție prin act administrativ emis de către aceasta.
(5) Agenția retrage recunoașterea organizațiilor de producători în situația în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaștere.
(1) În cadrul Agenției se constituie fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial, document cu caracter administrativ, în care se menționează toți parametrii tehnici ai navelor și ambarcațiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.
(2) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilește modul de operare și de funcționare a fișierului navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial. Documentația de fundamentare a ordinului se elaborează de către Agenție împreună cu Autoritatea Navală Română.
(3) Înscrierea în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial nu scutește proprietarul navei/ambarcațiunii de îndeplinirea obligației de înscriere în registrul comerțului sau în alte registre publice existente.
(4) Modul de gestionare a informațiilor cuprinse în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial, intrările/ieșirile ambarcațiunilor, precum și orice alte operațiuni specifice prin care se creează evenimente se reglementează prin act administrativ intern emis de către conducătorul Agenției.
(1) Construirea, modernizarea și reconversia navelor și ambarcațiunilor de pescuit se realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit și ținând cont de obligațiile internaționale asumate.
(2) Agenția urmărește să nu se depășească plafonul alocat României pentru capacitatea de pescuit la Marea Neagră în cazul regimului de intrare/ieșire din fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial. Capacitățile disponibile sunt alocate exclusiv de către Agenție, prin act administrativ.
(1) Modernizarea și reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naționale și ale Uniunii Europene în ceea ce privește echipamentele de pescuit, asigurarea securității muncii, îmbunătățirea condițiilor de trai, raționalizarea operațiunilor de pescuit, perfecționarea proceselor de manipulare și conservare a produselor la bord, precum și protecția mediului.
(2) Lucrările de modernizare și reconversie sunt avizate de Agenție în condițiile stabilite de MADR.
Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției, în scopul exploatării durabile a resurselor acvatice vii, se stabilesc:
a) capacitatea flotei;
b) numărul, tipul și selectivitatea uneltelor de pescuit;
c) oprirea temporară sau definitivă a activității anumitor nave/ambarcațiuni de pescuit.
(1) Oprirea definitivă a activității navelor de pescuit comercial se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a căror situație necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit și al favorizării refacerii resurselor acvatice vii.
(2) Oprirea definitivă a activității unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial determină excluderea definitivă a acesteia din fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial.
(3) Excluderea din fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial se poate efectua ca urmare a inactivității fără un motiv bine întemeiat sau la solicitarea proprietarului.
(4) Reprezintă motiv bine întemeiat:
a) forța majoră;
b) defecțiuni tehnice ce necesită reparații pe durată îndelungată.
(5) Inactivitatea unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial fără un motiv bine întemeiat, pe o durată mai mare de 12 luni, duce la excluderea de drept a acesteia din fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial.
(6) Proprietarul/Persoana care în baza contractului utilizează ambarcațiunea de pescuit comercial înscrisă în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit comercial este obligat/ă ca, în maximum 10 zile lucrătoare de la momentul în care începe inactivitatea ambarcațiunii, să informeze în scris Agenția față de cauza inactivității.
(1) Prin oprirea temporară a activității unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial se înțelege încetarea activității pe o perioadă de timp determinată.
(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanțe excepționale.
(1) Navele/Ambarcațiunile de pescuit comercial care descarcă/debarcă produse obținute din pescuit pe teritoriul național vor desfășura această activitate în porturile de bază/punctele de debarcare și centrele de vânzare, nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Agenției.
(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autoritățile portuare.
(3) Porturile de bază/Punctele de debarcare sunt nominalizate prin decizie a conducătorului Agenției în conformitate cu normele stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
(1) Prima vânzare a produselor obținute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, nominalizate prin decizie a conducătorului Agenției în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
(2) Vânzarea se poate face prin licitație sau prin negociere directă, cu întocmirea notei de vânzare, la prima comercializare a produselor obținute din pescuit.
(3) În cadrul Agenției se înființează Registrul cumpărătorilor înregistrați, care cuprinde toți cumpărătorii ce primesc aviz de recunoaștere emis de către aceasta.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), vânzarea produselor obținute din pescuit comercial se poate realiza, direct de la bordul ambarcațiunilor de pescuit comercial, cu respectarea prevederilor legale privind înregistrarea și raportarea capturilor, cu excepția capturilor provenite din Marea Neagră, pentru care există reglementări specifice.
Produsele obținute din pescuitul comercial la Marea Neagră care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat la mai mult de 25 km de punctul de debarcare și care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoțite până la locul primei vânzări de nota de transport sau sunt înregistrate online într-un registru anume gestionat de Agenție.
(1) MADR, la propunerea Agenției, stabilește măsuri privind comercializarea produselor obținute din pescuit, în special pentru:
a) asigurarea trasabilității produselor obținute din pescuit și informarea corectă a consumatorilor;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor obținute din pescuit, în concordanță cu normele de conservare și protecție a resurselor acvatice vii;
c) îmbunătățirea calității și promovarea produselor obținute din pescuit.
(2) Autoritățile publice locale pot organiza piețe locale ale produselor obținute din pescuit, puncte de vânzare directă către consumatorul final la locul de debarcare/acostare în colaborare cu parteneri din mediul economic privat, cu respectarea măsurilor privind comercializarea și procesarea acestor produse, stabilite de Agenție și alte organisme ale autorității publice centrale care aplică legislația primară sau secundară în domeniul comercializării produselor destinate consumului uman sau cu altă destinație.
(1) Pescuitul resurselor acvatice vii în apele românești, pentru scopuri de cercetare și formare, poate fi efectuat în baza unei autorizații speciale de pescuit în scop științific, netransmisibilă, eliberată de Agenție entităților stabilite la art. 7 și 8 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, care au ca obiective de cercetare:
a) cunoașterea biologiei, etologiei și diversității structurii, funcționalității și productivității din aceste ecosisteme și a interacțiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice de către activitățile de pescuit, precum și de alte activități antropice;
c) identificarea de noi zone și resurse acvatice vii de interes pentru exploatare, precum și alte acțiuni novative care pot conduce la creșterea și diversificarea producției și conservarea ecosistemelor acvatice.
(2) Prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale se stabilesc condițiile de practicare și acordare a autorizației speciale de pescuit în scop științific, la propunerea Agenției.
(3) Capturile obținute în urma pescuitului în scop științific nu fac obiectul comercializării.
(4) Periodic, MADR, în colaborare cu instituțiile de cercetare și cu Agenția, stabilește strategia și obiectivele cercetării în domeniul pescăresc și, anual, planul de cercetare.
(1) Titularul autorizației speciale de pescuit în scop științific eliberează ordine de serviciu pescarilor atestați pentru practicarea pescuitului în scop științific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul în scop științific practicat cu metode și echipamente interzise de lege se exercită strict în prezența personalului de cercetare special desemnat de către deținătorul autorizației speciale de pescuit în scop științific, precum și cu notificarea prealabilă a Agenției și a beneficiarului dreptului de pescuit.
(1) MADR dezvoltă colaborarea și inițiază proiecte de convenții și acorduri internaționale privind:
a) pescuitul și exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră, din Dunăre, lacurile și râurile de frontieră;
b) accesul navelor românești de pescuit comercial în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de produse obținute din pescuit pe piața românească;
c) dezvoltarea activităților de pescuit comercial și a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activităților antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.
(2) MADR emite reglementări și instrucțiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
În vederea efectuării studiilor științifice necesare pentru evaluarea stocurilor de pești și a altor viețuitoare acvatice cu distribuție transfrontalieră în ape de interes internațional, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit sprijină și încurajează activitatea instituțiilor de cercetare științifică în cadrul obligațiilor derivate din acorduri sau convenții internaționale la care România este parte.
Agenția, cu sprijinul MADR, organizează reuniuni și alte evenimente cu participare națională și internațională și participă la evenimente similare ale organizațiilor și altor entități naționale și internaționale, din sfera de competență.
Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi de către instituții, persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă, penală sau contravențională.
(1) Pentru a se asigura de respectarea legislației în domeniul pescuitului, transportului, comercializării produselor obținute din pescuit și al altor activități conexe, Agenția organizează acțiuni permanente de supraveghere/monitorizare, prevenire, control și inspecție prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligația să permită accesul personalului cu atribuții de inspecție și control la sediile și sucursalele unităților controlate, la toate navele/ ambarcațiunile de pescuit, uneltele și instalațiile de pescuit, construcțiile-anexe, mijloacele de transport, unitățile de procesare, comercializare și alimentație publică și să pună la dispoziția acestora toate documentele și mijloacele necesare îndeplinirii funcției de inspecție și control și totodată să furnizeze date statistice în conformitate cu activitățile prevăzute în programele statistice și actele juridice ale Uniunii Europene în domeniul sectorului pescăresc.
(3) Procedurile de control și inspecție se stabilesc de către Agenție.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, după caz:
a) pescuitul recreativ de către persoane care nu dețin sau nu au asupra lor permisul de pescuit recreativ sau, după caz, elementele de identificare, în format letric sau electronic, din care să rezulte legalitatea acțiunii;
b) încălcarea condițiilor de pescuit recreativ prevăzute în permis;
c) refuzul prezentării permisului, licenței sau autorizației, după caz, atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite;
d) reținerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ a mai mult de 10 exemplare/zi, din speciile de păstrăv, în apele de munte cu salmonide, sau a mai mult de 5 kg de pește/zi în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării și în apele maritime, cu excepția cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depășește 5 kg;
e) exercitarea pescuitul recreativ în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale cu mai mult de 3 undițe și/sau 4 lansete cu câte două cârlige pe fiecare.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, după caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna, cu unelte de pescuit comercial sau cu alte unelte de pescuit confecționate artizanal;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muște artificiale în apele de munte cu salmonide;
d) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă;
e) pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj;
f) încălcarea condițiilor prevăzute în licența sau autorizația de pescuit comercial;
g) nerespectarea prevederilor legale privind etichetarea peștelui și produselor obținute din pescuit de la debarcare până la comercializare inclusiv;
h) neîncadrarea în marja de toleranță prevăzută în legislația Uniunii Europene, permisă în estimările înregistrate în jurnalul de pescuit la Marea Neagră cu privire la cantitatea în kg de pește păstrată la bord;
i) nerespectarea păstrării curățeniei și necolectarea în saci menajeri a deșeurilor existente în zona de pescuit/habitatele acvatice naturale, de către pescarii recreativi;
j) obstrucționarea practicării pescuitului recreativ pe o distanță minimă de 20 m de la mal, de către concesionarul dreptului de pescuit comercial, în toate habitatele acvatice naturale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv pe zonele concesionate pentru exercitarea pescuitului în scop comercial.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 5.000 lei și cu reținerea și suspendarea pe o durată cuprinsă între 30-90 de zile a permisului, licenței sau a autorizației, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor, canalelor și a Dunării;
b) utilizarea uneltelor de pescuit comercial fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele și în condițiile stabilite, a măsurilor legale dispuse de personalul cu atribuții de inspecție și control;
d) capturarea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane în râurile și în lacurile din zona de munte, precum și în râurile colinare și de șes, cu excepția Dunării și Prutului;
e) pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigații, hidroenergetice, precum și ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 300 m;
f) pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puțin de 50 m de mal, cu excepția Rezervației Biosferei „Deltei Dunării“ și la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră.
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei și cu reținerea și suspendarea pe o durată de 120 de zile a permisului, licenței sau a autorizației de pescuit comercial, după caz:
a) obstrucționarea de către deținătorii cu orice titlu ai terenurilor limitrofe a accesului liber la pescuit pe toată zona de pescuit atribuită, a aplicării măsurilor de protecție, pază și control a resursei acvatice vii, precum și a amplasării marcajelor și a semnelor indicatoare ale administratorului resurselor acvatice vii;
b) deținerea, transportul sau comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunile minime legale admise provenite din pescuitul comercial;
c) comercializarea capturilor provenite din pescuitul recreativ sau în scop științific;
d) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru pești, a toplițelor și a cascadelor podite, dacă fapta nu constituie infracțiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice, dacă fapta nu constituie infracțiune potrivit legii penale;
f) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a resursei acvatice vii în aval de o lucrare de barare;
g) circulația autovehiculelor de orice tip și transportul cu orice mijloace al buștenilor prin albia minoră a râurilor și pâraielor din zona de munte;
h) pescuitul recreativ în habitatele acvatice naturale, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție;
i) părăsirea portului de către o navă/ambarcațiune cu sistemele de monitorizare automată nefuncționale sau oprite.
(1) Următoarele încălcări grave care au condus la obținerea de produse pescărești constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii fiind cuprins între minimum valoarea produselor pescărești, stabilită conform prețului mediu anual la prima vânzare, pentru anul anterior, la data de 31 ianuarie a anului în curs și maximum de 5 ori valoarea respectivă:
a) obstrucționarea activității persoanelor cu atribuții de inspecție și control sau a observatorilor, în exercitarea atribuțiilor lor;
b) transbordarea fără autorizația necesară sau în cazul în care o astfel de transbordare este interzisă;
c) desfășurarea de activități de pescuit cu încălcarea normelor aplicabile într-o zonă în care pescuitul este restricționat;
d) utilizarea unor unelte sau metode de pescuit interzise, astfel cum sunt menționate la art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.241/2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.967/2006 și (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1.380/2013, (UE) 2016/1.139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1.022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2.549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2.187/2005 ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, sau în orice alte norme echivalente ale politicii comune în domeniul pescuitului;
e) neîndeplinirea obligațiilor de înregistrare, stocare și raportare cu precizie a datelor referitoare la activitățile de pescuit, inclusiv a datelor care trebuie transmise prin sistemele de monitorizare a navelor, precum și a datelor referitoare la notificările prealabile, declarațiile de captură, declarațiile de transbordare, jurnalele de pescuit la Marea Neagră, declarațiile de debarcare, registrele de cântărire, declarațiile de primire, documentele de transport sau notele de vânzare, în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului, cu excepția obligațiilor referitoare la marja de toleranță menționate la art. 90 alin. (3) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009;
f) punerea pe piață de produse pescărești care încalcă normele politicii comune în domeniul pescuitului;
g) desfășurarea de activități de pescuit recreativ care încalcă normele politicii comune în domeniul pescuitului sau vânzarea de produse pescărești rezultate în urma pescuitului recreativ;
h) desfășurarea de activități direct legate de activități de pescuit INN, inclusiv comerțul cu produse pescărești provenind din activități de pescuit INN, precum și importul, exportul, prelucrarea și comercializarea acestora;
i) eliminarea ilegală pe mare a uneltelor de pescuit sau a altor unelte de pe o navă de pescuit;
j) reținerea de către pescarul recreativ a resurselor acvatice vii sub dimensiunile minime legale, prevăzute de legislația națională și cea a Uniunii Europene;
k) nemarcarea uneltelor de pescuit utilizate la pescuitul comercial sau aflate la bordul unei nave/ambarcațiuni de pescuit comercial;
l) neîncadrarea în marja de toleranță prevăzută în legislația Uniunii Europene, permisă în estimările înregistrate în jurnalul de pescuit cu privire la cantitatea în kg de pește păstrată la bord;
m) netransmiterea datelor statistice către Agenție, în conformitate cu activitățile prevăzute în programele de colectare a datelor și cu prevederile legislației naționale și ale Uniunii Europene privind sectorul pescăresc;
n) refuzul de a permite accesul personalului cu drept de inspecție și control la sediile și sucursalele unităților controlate, la navele/ambarcațiunile de pescuit comercial, mijloacele de transport, unitățile de procesare produse acvatice, comercializare și alimentație publică, precum și în perimetrul habitatelor acvatice naturale exploatate prin pescuit recreativ/comercial, în vederea îndeplinirii funcției de inspecție și control;
o) pescuitul comercial al resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale.
(2) În cazul încălcării grave repetate în cursul unei perioade de 3 ani, care a condus la obținerea de produse pescărești, cuantumul amenzii este cuprins între minimum de două ori valoarea produselor pescărești, obținute ca urmare a comiterii încălcării grave, stabilită conform prețului mediu anual la prima vânzare, pentru anul anterior, la data de 31 ianuarie a anului în curs și maximum de 8 ori valoarea respectivă.
(3) În ceea ce privește valoarea produselor pescărești, pentru calcularea cuantumului amenzii se ia în considerare prețul mediu anual la prima vânzare a acestora, stabilit pentru anul anterior. Prețul mediu se aprobă prin decizia Agenției, calculându-se media aritmetică a prețurilor la prima vânzare raportate pentru perioada de referință a anului anterior. Acest preț mediu se comunică tuturor instituțiilor, prevăzute la art. 58 alin. (1) și (2), la data de 31 ianuarie a anului în curs și se utilizează pentru tot anul calendaristic.
(4) La stabilirea valorilor minime sau maxime, precizate în alin. (1) și (2), se iau în considerare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, care prevăd că sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante în așa fel încât să asigure că ele îi privează efectiv pe cei răspunzători de beneficiile economice derivate din încălcările grave ale legii pe care aceștia le-au comis, fără a aduce atingere dreptului legitim la exercitarea profesiei. Cuantumul amenzii trebuie să fie superior valorii produselor.
(5) În cazul încălcărilor grave prevăzute la alin. (1), suplimentar față de amenda achitată, se acordă și punctele de penalizare prevăzute în anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009. Ca sancțiune complementară se aplică și reținerea și suspendarea pentru o durată de 90 de zile a permisului, licenței sau a autorizației de pescuit comercial.
(6) La pescuitul comercial la Marea Neagră, încălcările grave se stabilesc în funcție de gravitatea încălcării, ținând seama de criterii precum natura daunelor cauzate, valoarea acestora, situația economică a contravenientului și amploarea încălcării sau recurența acesteia.
(7) Răspunderile și sancțiunile pot fi însoțite și de sancțiuni complementare, după cum urmează:
a) sechestrarea navei/navelor de pescuit sau a vehiculului/vehiculelor implicat(e) într-o încălcare;
b) confiscarea navei/navelor, a vehiculului/vehiculelor, a uneltelor de pescuit interzise, a capturilor sau a produselor pescărești;
c) suspendarea sau retragerea licenței de pescuit sau a autorizației de pescuit;
d) reducerea sau retragerea drepturilor de pescuit;
e) excluderea temporară sau permanentă de la dreptul de a obține noi drepturi de pescuit;
f) interzicerea temporară sau permanentă a accesului la ajutoare sau la subvenții;
g) suspendarea sau retragerea statutului de operator economic autorizat acordat în conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.093/94 și (CE) nr. 1.447/1999, cu modificările și completările ulterioare;
h) ștergerea navei de pescuit din registrul național;
i) suspendarea sau încetarea totală sau parțială a activităților economice ale operatorului legate de politica comună în domeniul pescuitului;
j) suspendarea sau retragerea autorizației de a desfășura activități de comerț cu produse pescărești și de acvacultură.
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 2 și 4 ani:
a) pescuitul comercial al resurselor acvatice vii, fără autorizație și licență;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiție, precum și distrugerea icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
c) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile ori cu terenurile inundabile;
e) comercializarea fără documentele de proveniență a peștelui și a altor viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori a produselor din pește. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, jurnal de pescuit la Marea Neagră, declarație de descărcare/debarcare, notă de vânzare, notă de transport, factură fiscală, bon fiscal, aviz de însoțire a mărfii, documente vamale, proces-verbal de confiscare;
f) pescuitul cu japca, cu ostia, cu sulița, țepoaica sau cu orice alte unelte sau scule neautorizate, prin greblare sau harponare;
g) deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a setcilor, năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
h) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existența resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;
i) neluarea măsurilor pentru curățarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea resurselor acvatice vii la construcția sau golirea lacurilor de acumulare;
j) neexecutarea lucrărilor pentru protecția și refacerea habitatelor naturale ale peștilor și ale celorlalte viețuitoare acvatice vii;
k) contrafacerea documentelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările și completările ulterioare, sau utilizarea unor documente false sau nevalabile;
l) disimularea, alterarea sau suprimarea elementelor doveditoare care prezintă interes într-o anchetă;
m) transbordarea către nave de pescuit ca fiind implicate în activități de pescuit INN, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările și completările ulterioare, în special cele incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii Europene sau pe lista de nave de pescuit INN a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului, precum și participarea la operațiuni comune de pescuit cu respectivele nave sau sprijinirea ori realimentarea acestora;
n) utilizarea unei nave de pescuit fără naționalitate, care este o navă apatridă în conformitate cu dreptul internațional;
o) utilizarea unei nave/ambarcațiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripționată cu marcaj exterior corespunzător licenței de pescuit sau inscripționată cu date false.
(1) Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 ani la 5 ani și interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani:
a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice;
b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;
c) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, cu excepția celor proveniți din acvacultură, pentru care se face dovada originii prin documente și marcaje justificative legale;
d) deținerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament, cu excepția setcilor folosite pentru pescuitul calcanului, cu mărimea ochiului de minimum 400 mm;
e) pescuitul unor specii care fac obiectul unor limite de captură pentru care operatorul nu deține o cotă sau pentru care cota este epuizată sau specii care fac obiectul unui moratoriu privind pescuitul, al unei interdicții temporare sau al unui sezon închis, cu excepția capturilor accidentale;
f) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sau omorârea lostriței;
g) extragerea resursei acvatice din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanțe dăunătoare sănătății umane și comercializarea produselor care provin din aceste ape, care pun în pericol sănătatea umană.
(2) Tentativa se pedepsește.
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute la art. 51-55 se fac de către ofițerii și agenții din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum și de către persoanele cu drept de inspecție și control din cadrul Agenției, comisarii Gărzii Naționale de Mediu, inspectori și agenți ai Comisariatului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ pentru încălcări ale prevederilor legale în zonele aflate în administrare, precum și de personalul angajat al beneficiarilor contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, conform prevederilor art. 29 alin. (6).
(2) Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să efectueze acte de constatare pentru faptele prevăzute la art. 56 și 57 persoanele cu drept de inspecție și control din cadrul Agenției, comisarii Gărzii Naționale de Mediu, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Organele prevăzute la alin. (2) au obligațiile organelor de constatare a infracțiunilor, prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Toate instituțiile prevăzute la alin. (1) și (2) care constată contravenții și infracțiuni și care aplică sancțiuni, în cazul încălcărilor grave prevăzute la art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.224/2009, cu excepția celor care nu se aplică titularului licenței de pescuit sau comandantului, notifică Agenția cu privire la punctele acordate, în conformitate cu anexa III a Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009, în vederea înregistrării acestora în Registrul național privind încălcările. Notificarea se transmite în termen de 10 zile lucrătoare de la aplicarea sancțiunii.
(1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele și ambarcațiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc și orice alte bunuri care au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor.
(2) Bunurile rezultate din săvârșirea infracțiunilor și contravențiilor, constând în pește, icre, alte viețuitoare și produse acvatice, sunt supuse confiscării.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2), organele de constatare dispun valorificarea lor în condițiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vor armoniza legislația secundară aplicabilă pescuitului prin formularea și promovarea proiectelor de acte normative specifice domeniului de activitate al Agenției conform prevederilor prezentei legi. Până la intrarea în vigoare a noilor reglementări specifice legislației secundare se vor aplica normele prevăzute în legislația secundară în vigoare la momentul abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, actualizată.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile referitoare la resursa acvatică vie din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 3 iunie 2024.
Nr. 176.
-----
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.