REGULAMENT din 20 iunie 2024

a) autoritatea responsabilă cu rol principal - entitatea având competențe și capabilități care integrează și coordonează acțiunile desfășurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;

b) autoritatea responsabilă cu rol secundar - entitatea care deține competențe și capabilități adecvate pentru sprijinul autorităților responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc;

c) capabilitate - ansamblul forțelor și mijloacelor specializate pe care autoritățile responsabile le pun la dispoziție în vederea realizării acțiunilor de răspuns conform funcțiilor de sprijin repartizate;

d) funcția de sprijin - totalitatea activităților și misiunilor pentru sprijinirea acțiunilor de răspuns desfășurate de autoritățile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat situația de urgență, realizate premergător, pe timpul sau după producerea situației de urgență;

e) riscul asociat - modul particular de manifestare a unui tip de risc care generează victime și/sau pagube materiale ori financiare;

f) situația de urgență - eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;

g) monitorizarea situației de urgență - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență;

h) factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

i) gestionarea situațiilor de urgență - identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;

j) prevenire - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile care vizează identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de producere a situațiilor de urgență, în scopul protejării vieții, mediului și bunurilor împotriva efectelor negative ale acestora;

k) pregătire - ansamblul de măsuri și acțiuni prealabile, subsumate activităților de prevenire și răspuns, cu caracter permanent, desfășurate de autoritățile responsabile;

l) răspuns - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru planificarea, organizarea, coordonarea și conducerea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate;

m) investigare/evaluare post-eveniment - ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru stabilirea și cuantificarea efectelor, cauzelor și circumstanțelor care au determinat producerea situației de urgență sau evenimente asociate acesteia;

n) refacere/reabilitare - ansamblul măsurilor și acțiunilor planificate, prioritizate și desfășurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea stării de normalitate;

o) eveniment epidemiologic - o situație care necesită implementarea unor politici naționale, intervenții și mesaje pentru populație sau mobilizarea de resurse de la nivel național, regional sau interjudețean pentru zonele afectate. Numărul absolut de persoane afectate poate varia în funcție de combinațiile dintre rata de transmitere și severitatea bolii. Un eveniment implică în mod uzual un număr semnificativ de cazuri și are un potențial de afectare a multor persoane. Pentru un număr restrâns de boli transmisibile, un singur caz poate fi considerat semnificativ (poliomielită, holeră, Ebola etc.). Un eveniment internațional sau o boală transmisibilă emergentă poate reprezenta un eveniment în cazul în care necesită măsuri naționale de pregătire și răspuns pentru eventualele cazuri importate sau pentru prevenirea endemicizării bolii în România;

p) boala transmisibilă - boala determinată de invazia țesuturilor organismului de către agenți patogeni, multiplicarea acestora și reacția țesuturilor gazdă la aceștia și la toxinele pe care le produc și care se poate transmite de la o sursă/mediu la o persoană și de la o persoană la alta;

q) focarul de boală transmisibilă - o creștere bruscă a numărului de cazuri de boală transmisibilă într-un anumit moment și loc. Poate afecta un grup mic și localizat de persoane sau poate avea un impact asupra mii de oameni de-a lungul întregului continent. Două cazuri legate de o boală infecțioasă rară pot fi suficiente pentru a constitui un focar. Focarele includ epidemiile, termen folosit în mod obișnuit numai pentru bolile infecțioase, precum și pentru bolile transmise prin elemente de mediu, cum ar fi bolile transmise prin apă sau alimente;

r) afectarea multijudețeană - orice focar care afectează persoane din mai mult de un județ sau regiune sau care are potențial de răspândire în alte județe/regiuni. Exemple: izbucniri cauzate de importul sau distribuția națională de alimente, zoonoze;

s) focarele detectate în timpul unor evenimente naționale/ internaționale - focare care afectează persoane implicate în evenimente naționale/internaționale, care au parte de o acoperire media intensă (de exemplu, Jocurile Olimpice). În plus, poate fi cazul de răspândire națională/internațională prin întoarcerea de la aceste evenimente a unor persoane infectate;

ș) epidemia - extindere prin contaminare cu o frecvență neobișnuită a unei boli infectocontagioase la un număr mare de persoane raportat la riscul specific bolii respective, dintr-un perimetru determinat;

t) pandemia - extinderea unei epidemii pe mai multe continente, declarată de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății;

ț) emergența sau re-emergența unei boli - introducerea sau recunoașterea unui patogen neobișnuit pentru România sau a potențialului de introducere a unei boli exotice (de exemplu, cazuri de ciumă) importate din zone cu sisteme de supraveghere și control al bolilor transmisibile precare. Aici se poate include și detectarea unui caz de boală reemergentă (cum ar fi poliomielita);

u) eveniment determinat de agenți infecțioși înalt patogeni - detectarea unui focar cauzat de un agent infecțios înalt patogen cunoscut, care poate solicita expertiză tehnică, colaborarea, precum și coordonarea de la nivel național atât a răspunsului, cât și a comunicării cu populația;

v) DSP - direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București;

w) INSP - Institutul Național de Sănătate Publică;

x) INCDMM - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“;

y) OMS - Organizația Mondială a Sănătății.

a) epidemii ca urmare a inundațiilor;

b) epidemii ca urmare a seismelor;

c) epidemii ca urmare a epizootiilor/zoonozelor.

a) prevenire: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

b) răspuns:

c) refacere/reabilitare:

a) verificarea informației;

b) colectarea de date și informații despre eveniment și realizarea unei revizuiri a literaturii de specialitate;

c) extragerea informației relevante pentru evenimentul în cauză;

d) analiza informațiilor relevante;

e) estimarea riscului;

f) identificarea opțiunilor pentru diminuarea/îndepărtarea riscului.

a) DSP vor realiza analiza de risc în cazul unei situații epidemiologice apărute la nivel local;

b) INSP va interveni în evaluarea unei situații epidemiologice, când aceasta are implicații regionale sau naționale, și va decide dacă este un eveniment.

a) conducătorul comitetului este ministrul sănătății;

b) secretarul de stat care coordonează domeniul asistență medicală și medicină de urgență;

c) secretarul de stat care coordonează domeniul de sănătate publică;

d) directorul general al Direcției generale sănătate publică și programe de sănătate;

e) directorul general al Direcției generale asistență medicală;

f) directorul Direcției farmaceutice și dispozitive medicale;

g) un reprezentant din cadrul Compartimentului de probleme speciale NATO și infrastructură critică;

h) șeful Serviciului medicină de urgență, Direcția generală asistență medicală;

i) un reprezentant din cadrul Direcției generale sănătate publică și programe de sănătate;

j) șeful Serviciului Centrului Operativ pentru Situații de Urgență.

a) face propuneri de completare a structurii-cadru a Planului de analiză și răspuns la risc în funcție de nevoile identificate;

b) elaborează protocoale de cooperare în domeniul de competență cu Ministerul Afacerilor Interne privind sprijinul structurilor aflate în coordonarea sa, cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu Ministerul Apărării și cu alte instituții identificate;

c) analizează și propune spre aprobare necesarul de resurse umane, materiale, tehnice, financiare, medicale și de altă natură, în vederea intervenției pentru limitarea și înlăturarea situațiilor de urgență epidemiologică;

d) elaborează și face propuneri anual Comitetului Național pentru Situații de Urgență pentru asigurarea modului de acțiune, a mijloacelor materiale și financiare necesare organizării, prevenirii și intervenției în situații de urgență epidemiologică, precum și pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora;

e) participă la revizuirea Regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență specific tipului de risc epidemii și riscurilor asociate acestora;

f) participă la exerciții pentru aplicarea Regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență specific tipului de risc epidemii și riscurilor asociate acestora;

g) informează Comitetul Național pentru Situații de Urgență despre apariția evenimentului epidemiologic, despre efectele acestuia și măsurile ce trebuie întreprinse pentru limitarea răspândirii epidemiei și stingerea evenimentului;

h) în situația unor evenimente cu impact socioeconomic și cu potențial de dezorganizare, transferă atribuțiile de coordonare Comitetului Național pentru Situații de Urgență;

i) prezintă Comitetului Național pentru Situații de Urgență rapoarte privind efectele și cauzele situației de urgență epidemiologică, acțiunile întreprinse, forțele și mijloacele întrebuințate și măsurile care se impun pentru prevenirea unor noi situații de acest tip;

j) întreprinde demersurile necesare pentru restabilirea capacității de intervenție a forțelor care au acționat pentru înlăturarea efectelor situației de urgență epidemiologică;

k) analizează acțiunile desfășurate și valorifică concluziile pentru perfecționarea activității sale și a structurilor medicale destinate intervențiilor.

a) identifică și monitorizează situațiile de urgență din domeniul de competență, precum și situațiile epidemiologice și informează conducerea ministerului și celelalte structuri implicate;

b) asigură legătura permanentă cu centrele operative și/sau reprezentanții unităților din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea ministerului;

c) centralizează și transmite operativ ministrului sănătății date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență specifice, precum și alte situații informative din domeniul de competență primite sau raportate;

d) urmărește aplicarea procedurilor specifice privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și cooperare;

e) asigură transmiterea deciziilor, dispozițiilor și ordinelor către structurile din subordinea/coordonarea Ministerului Sănătății;

f) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și face propuneri pentru asigurarea lor;

g) asigură convocarea Comitetului ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Sănătății, denumit în continuare Comitet ministerial, și asigură transmiterea ordinii de zi;

h) asigură suportul logistic pentru desfășurarea ședințelor Comitetului ministerial;

i) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor;

j) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine și dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare;

k) difuzează componentelor Sistemului Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență și autorităților interesate documentele emise de Comitetul ministerial privind activitatea preventivă și de intervenție;

l) gestionează documentele Comitetului ministerial și documentele referitoare la situațiile de urgență specifice;

m) întocmește informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;

n) este punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

o) îndeplinește alte sarcini stabilite de președintele Comitetului ministerial;

p) asigură secretariatul tehnic pentru Comitetul ministerial.

a) aprobă/revizuiește, prin ordin al ministrului, normele metodologice de constituire, păstrare și utilizare a rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dispozitive medicale, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, cu implicații asupra sănătății publice, și asigură constituirea acesteia;

b) aprobă procedurile operaționale standard (POS), elaborate de către Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, în vederea prevenirii evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra populației;

c) implementează strategia de comunicare de risc, pentru a asigura informarea și comunicarea către mass-media și populație a recomandărilor educative aferente, în vederea evitării riscului, în cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra populației;

d) organizează instruirea personalului medical privind procedurile operaționale standard pentru fiecare categorie de boli transmisibile și asigură fonduri pentru derularea acesteia;

e) testează viabilitatea planurilor albe la nivelul unităților sanitare și propune măsuri de actualizare a acestora;

f) participă la pregătirea, organizarea și desfășurarea exercițiilor pentru simularea evenimentelor, prin fonduri proprii;

g) revizuiește regulamentul și inițiază ordin comun pentru modificarea acestuia.

a) declară, conform legislației în vigoare, situația de epidemie și activează procedurile operaționale standard;

b) numește, prin ordin al ministrului echipele operative de intervenție;

c) pune la dispoziție resursele materiale și financiare necesare instituțiilor implicate, în condițiile legii;

d) verifică modul de punere în aplicare a modului de activare a planurilor albe ale unităților sanitare;

e) implementează măsurile specifice pentru fiecare tip de eveniment de sănătate publică, în vederea limitării evenimentului cu impact asupra populației;

f) stabilește dimensiunile și caracteristicile capacităților de izolare necesare, conform legislației în vigoare;

g) analizează și aprobă necesarul de resurse umane, materiale, tehnice, financiare, medicale și de altă natură în vederea intervenției, conform legislației în vigoare;

h) asigură informarea și comunicarea către mass-media și populație în cazul evenimentelor de sănătate publică cu impact asupra populației.

a) își evaluează propriile capacități de laborator, nevoile de personal și de resurse materiale;

b) propune MS asigurarea necesarului de personal, resurse materiale și financiare;

c) asigură pregătirea personalului propriu privind atribuțiile din prezentul regulament;

d) participă la activitățile de gestionare a evenimentelor epidemiologice de importanță națională;

e) participă la instruirea personalului medical, precum și nemedical din structurile autorităților publice locale;

f) asigură suport tehnic și participă la exerciții pentru aplicarea prezentului regulament, inclusiv pentru autoritățile publice locale;

g) este desemnat punct unic de contact (PUC) pentru notificarea unui eveniment;

h) are rol de suport în efectuarea analizei de risc, prin Grupul tehnic profesional.

a) sesizează apariția unui posibil eveniment, verifică și validează informațiile;

b) realizează analiza de risc inițial pentru evenimentele validate;

c) informează COSU-MS asupra unui posibil eveniment cu potențial de risc epidemiologic;

d) propune definiția de caz care va fi utilizată;

e) propune datele care trebuie raportate și frecvența de raportare;

f) propune sursele de date și fluxul informațional;

g) colectează datele necesare;

h) participă la actualizarea analizei de risc ori de câte ori este necesar, în funcție de evoluția evenimentului;

i) pune la dispoziție experți pentru echipele operative de intervenție, dacă situația o impune;

j) coordonează investigația epidemiologică în situații de risc regional și național.

a) își evaluează propriile capacități de laborator, nevoile de personal și de resurse materiale;

b) propun Ministerului Sănătății asigurarea necesarului de personal, resurse materiale si financiare;

c) asigură pregătirea personalului propriu privind atribuțiile din prezentul regulament;

d) participă la instruiri și exerciții;

e) instruiesc personalul din rețeaua medicală.

a) realizează analiza de risc în cazul unei situații epidemice apărute la nivel local;

b) colectează datele solicitate despre eveniment și raportează cu frecvența stabilită;

c) organizează echipe operative de intervenție locale;

d) informează prefectul asupra riscului identificat în urma analizei de risc efectuate;

e) propun prefectului întrunirea în ședință extraordinară a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență în vederea stabilirii modului de gestionare a evenimentului cu risc epidemiologic pe plan local;

f) coordonează implementarea măsurilor de sănătate publică, cu sprijinul nemijlocit al celorlalte structuri cu responsabilități în răspunsul la epidemii/evenimente;

g) întocmesc și actualizează planurile locale.