REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025

(1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităților, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înființat și organizat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, municipiului București și al sectoarelor municipiului București, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populației, ale instituțiilor publice și ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unități administrativ-teritoriale.

(2) Prezentul regulament-cadru stabilește cadrul juridic unitar privind organizarea și desfășurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanță ai serviciului, cerințele fundamentale aplicabile serviciului, raporturile dintre operatori și utilizatori.

(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentelor din sistemul public de salubrizare, precum și la proiectarea, recepționarea investițiilor din sistemul public de salubrizare care sunt în sarcina operatorilor, cu urmărirea tuturor cerințelor legale specifice în vigoare.

(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate și de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităților administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.

(5) Prestarea activităților specifice serviciului de salubrizare se va realiza numai pe baza contractelor de delegare a gestiunii încheiate cu autoritățile administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară sau a hotărârii de dare în administrare, de către operatori licențiați A.N.R.S.C, după obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor solicitate prin actele normative în vigoare.

(6) Prevederile prezentului regulament-cadru au caracter minimal. În vederea creșterii calității și eficienței prestării serviciului, consiliile locale, consiliile județene, asociațiile de dezvoltare intercomunitară și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba și alte condiții specifice pentru organizarea și desfășurarea serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora, cu asigurarea echilibrului contractual și fără a aduce atingere altor dispoziții legale.

(1) Prezentul regulament-cadru se aplică următoarelor activități de salubrizare:

(2) Prezentul regulament-cadru se aplică și serviciilor conexe serviciului de salubrizare, precum și activităților de colectare a deșeurilor abandonate ocazional, respectiv:

(1) Modul de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:

(2) Operatorii întocmesc proceduri operaționale proprii privind modul de colectare, sortare, tratare și valorificare materială și/sau energetică a deșeurilor, astfel încât cantitatea de deșeuri depozitate să fie minimă.

(3) La solicitarea operatorilor, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare intercomunitară sprijină operatorii în procesul de încredințare a deșeurilor în vederea reciclării/valorificării acestora, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (9) lit. h) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 12 alin. (10) din O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unui sistem de salubrizare, alcătuit din bunuri aflate în domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale și/sau din bunurile aflate în proprietatea privată a operatorilor, care sunt cuprinse în planurile județene de gestionare a deșeurilor, inclusiv în planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București.

(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

(3) Prestarea activităților de salubrizare prin intermediul componentelor sistemelor de salubrizare se va realiza de către operatori numai după obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu.

(1) Toți utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităților unde este organizat serviciul de salubrizare, au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu.

(2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informațiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanță ai serviciului, la structura tarifară și la clauzele contractuale.

(3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecția sănătății publice utilizând numai mijloace și utilaje corespunzătoare cerințelor autorităților competente din domeniul sănătății publice și al protecției mediului.

(4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului cu respectarea programului aprobat de autoritățile administrației publice locale și a prevederilor legale în vigoare, cu excepția cazurilor de forță majoră care vor fi menționate în contractul de delegare sau în hotărârea de dare în administrare a serviciului.

(1) Fiecare operator va deține și va actualiza, în funcție de specificul activității de salubrizare prestate și în conformitate cu normele aplicabile, următoarele documente de bază puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale și/sau generate din activitatea desfășurată:

(2) Documentațiile referitoare la construcții se vor întocmi, completa și păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a construcției".

(1) Pentru investițiile/lucrările care sunt în sarcina operatorilor, pe durata delegării gestiunii serviciului, aceștia au obligația să respecte toate prevederile legale și orice normative din domeniul proiectării, execuției de lucrări și urmăririi calității în construcții, precum și să obțină și să respecte toate certificatele, avizele, acordurile, autorizațiile și orice alte documente necesare conform oricăror acte normative aplicabile.

(2) Proiectarea și construirea oricăror stații, instalații, depozite se realizează în concordanță cu cerințele din planurile județene de gestionare a deșeurilor, respectiv planul de gestionare a deșeurilor din municipiul București.

(1) Autoritățile administrației publice locale deținătoare de instalații care fac parte din sistemul public de salubrizare, precum și operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activități componente ale acestuia, au obligația să își organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu ușurință.

(2) La încheierea activității, operatorul va preda autorității administrației publice locale sau, după caz, asociației de dezvoltare intercomunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă cu documentele de bază, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original.

(1) Personalul de deservire operativă se compune din toți salariații operatorului care deservesc construcțiile, instalațiile și echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu exploatarea, întreținerea, supravegherea și asigurarea funcționării acestora.

(2) Subordonarea pe linie operativă și tehnico-administrativă, precum și obligațiile, drepturile și responsabilitățile personalului de deservire operativă se trec în fișa postului și în procedurile operaționale.

(3) Locurile de muncă în care este necesară desfășurarea activității se stabilesc de operator în procedurile proprii în funcție de:

(1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să asigure funcționarea instalațiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare sau manualele de operare, instrucțiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de lucru și dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnică-administrativă.

(2) Prestarea serviciului de salubrizare trebuie realizată astfel încât să se asigure:

(1) Următoarele fracții/tipuri de deșeuri municipale sunt colectate separat:

(2) Operatorul are obligația să colecteze separat următoarele categorii de deșeuri generate ocazional și/sau care nu pot fi colectate prin sistemele destinate colectării celorlalte fracții/tipuri de deșeuri municipale:

(1) Operatorul are obligația să colecteze deșeurile municipale abandonate și deșeurile din construcții abandonate:

(2) Cheltuielile legate de gestionarea deșeurilor abandonate sunt facturate autorității administrației publice locale, la tarifele aprobate pe baza fișelor de fundamentare întocmite de operator, corespunzător categoriei de deșeuri abandonate, respectiv deșeuri municipale abandonate sau, după caz, deșeuri din construcții abandonate.

(1) Operatorul care colectează și transportă deșeuri menajere și deșeuri similare trebuie să cunoască:

(2) Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deșeurilor municipale împreună cu autoritatea administrației publice locale și/sau cu asociația de dezvoltare intercomunitară au obligația să identifice toți producătorii de deșeuri și să acționeze în vederea creării facilităților necesare prestării activității.

(1) Persoanele fizice și juridice, producătoare de deșeuri municipale, au obligația să separe corect deșeurile municipale pe fracții, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unității administrativ- teritoriale, în punctele de colectare și/sau în spațiile special amenajate și asigurate de către autoritatea administrației publice locale împreună cu operatorul.

(2) În vederea realizării activității de colectare separată, punctele de colectare sunt dotate prin grija operatorului sau a autorității administrației publice locale, după caz, conform legii, cu recipiente de colectare separată pentru fiecare tip de deșeuri. La gospodăriile individuale colectarea separată a deșeurilor se va face "din poartă în poartă" în recipiente specifice, saci sau alte tipuri de containere care prezintă un grad de siguranță ridicat din punct de vedere sanitar și al protecției mediului.

(3) În mediul de rezidență rural se poate promova reciclarea la sursă a biodeșeurilor, prin dotarea tuturor utilizatorilor casnici cu unități de compostare individuală, amplasate în incinta gospodăriei. Cantitatea de biodeșeuri reciclate la sursă pe persoană care se ia în considerare de către delegatar la calcul ratei de reciclare nu trebuie să depășească în niciun caz cantitatea medie de deșeuri menajere pe cap de locuitor corespunzătoare indicelui de generare pentru mediul rural (kg/locuitor/zi), prevăzut în planul județean de gestionare a deșeurilor, conform prevederilor pct. 4 (b) din Metodologia de calcul al biodeșeurilor municipale separate se reciclate la sursă prevăzută în anexa nr. II la Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1.004 a Comisiei din 7 iunie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea și raportarea datelor privind deșeurile în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare C(2012) 2.384 a Comisiei.

(4) Recipientele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deșeuri vor fi inscripționate cu denumirea deșeurilor pentru care sunt destinate și marcate conform prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.281/2005/1.121/2006 privind stabilirea modalităților de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

(1) Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondați și cu frecvența de ridicare, asigurând condiții de acces ușor pentru autovehiculele destinate colectării.

(2) Numărul de recipiente de colectare a deșeurilor municipale se stabilește conform tabelului 2 din Standardul SR 13387:1997, Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții de proiectare a punctelor pentru precolectare.

(3) În vederea prevenirii utilizării neconforme și/sau fără drept a recipientelor de colectare a deșeurilor municipale, acestea vor fi inscripționate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi șters fără ca prin această operație să nu rămână urme vizibile.

(4) Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedește că volumul acestora este insuficient și se stochează deșeuri municipale în afara lor.

(5) Menținerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecția și dezinsecția punctelor de colectare/recipientelor de colectare revin persoanelor fizice și/sau juridice în cazul în care acestea se află în spații aparținând utilizatorului ori operatorului în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public.

(6) Pentru utilizatorii din imobilele de tip condominiu și/sau din alte imobile, care nu dispun de spații interioare pentru colectarea separată a deșeurilor, se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente specifice pentru fiecare tip de deșeu, amplasate în locuri care să permită accesul ușor al autovehiculelor de colectare.

(7) Platformele spațiilor necesare colectării separate a deșeurilor, care se vor realiza prin grija autorităților administrației publice locale sau operatorului, vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate și prevăzute, în cazul în care este fezabil tehnic și economic, cu rigole de preluare a apei meteorice, racordate la rețeaua de canalizare.

(8) Operatorul verifică starea de etanșeitate a recipientelor de colectare și le înlocuiește imediat pe cele care s-au deteriorat.

(1) Fracțiile de deșeuri municipale colectate separat sunt supuse proceselor de sortare/tratare în vederea reciclării/valorificării.

(2) Este interzisă depozitarea biodeșeurilor și a deșeurilor reciclabile colectate separat.

(1) În conformitate cu prevederile art. 39 din Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, evacuarea deșeurilor reziduale și a biodeșeurilor, colectate în amestec sau separat, de la locurile de producere și punctele de colectare la locul de tratare se face cu frecvența stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociația de dezvoltare intercomunitară, cu respectarea următoarelor frecvențe minime:

(2) Frecvența de colectare separată a deșeurilor reziduale și a biodeșeurilor de la case/gospodării individuale prevăzută la alin. (1) poate fi redusă de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociația de dezvoltare intercomunitară, în situația în care se implementează instrumentul economic "plătește pentru cât arunci" sau, în alte situații, precum colectarea din punctele de colectare de tip insule ecologice digitalizate, cu avizul direcției de sănătate publică județeană/direcției de sănătate publică a municipiului București.

(3) Evacuarea deșeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat de la locurile de producere și punctele de colectare la stația de sortare/transfer se face la frecvența stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de datele istorice privind cantitățile generate de utilizatori și de capacitatea recipientelor/containerelor și/sau sacilor în care sunt colectate aceste deșeuri. În lipsa datelor istorice, evacuarea deșeurilor reciclabile se face cu frecvența de:

(4) Colectarea și transportul deșeurilor textile se face la frecvența stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de cantitățile estimate a fi generate de utilizatori și de capacitatea recipientelor/containerelor în care sunt colectate aceste deșeuri sau, în mod convențional, o dată pe lună.

(5) Colectarea și transportul deșeurilor periculoase din deșeurile menajere se face la frecvența stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de cantitățile estimate a fi generate de utilizatori și de capacitatea recipientelor/containerelor în care sunt colectate aceste deșeuri sau, în mod convențional, o dată pe lună.

(1) Colectarea deșeurilor menajere și similare se poate face în următoarele moduri:

(2) Colectarea deșeurilor municipale se efectuează doar în autospecialele specifice tipurilor de deșeuri care urmează a fi încărcate.

(3) Autospecialele vor fi încărcate astfel încât deșeurile să nu fie vizibile și să nu existe posibilitatea împrăștierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operațiunilor specifice, în condiții de siguranță și de eficiență.

(4) Încărcarea deșeurilor municipale în autospeciale se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autospeciale.

(5) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deșeuri în afara autospecialelor. După golire, recipientele vor fi așezate în locul de unde au fost ridicate.

(6) În cazul deteriorării unor recipiente, saci de plastic și al împrăștierii accidentale a deșeurilor în timpul operațiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deșeuri în autospecială, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate.

(7) Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autospeciale întreaga cantitate de deșeuri existente la punctele de colectare, aferente fracției care trebuie ridicată, lăsând locul curat și măturat chiar dacă există deșeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.

(8) În cazul în care în/lângă punctele de colectare sunt abandonate și alte categorii de deșeuri decât cele pentru care sunt destinate recipientele, acestea vor fi colectate separat de către operator, cu înștiințarea autorității administrației publice locale sau în conformitate cu procedura de colectare/ridicare a deșeurilor abandonate ocazional convenită cu autoritatea administrație publice locale.

(9) La solicitarea scrisă a autorității administrației publice locale sau, după caz, conform procedurii convenită cu aceasta, operatorul are obligația să colecteze deșeurile abandonate de pe domeniul public și privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

(10) Cheltuielile legate de gestionarea deșeurilor abandonate sunt facturate autorității administrației publice locale la tariful aferent deșeurilor municipale abandonate și/sau, după caz, la tariful aferent deșeurilor din construcții abandonate.

(1) Operatorul are obligația să ridice toate containerele/pubelele, pline sau parțial pline, care conțin deșeuri separate corespunzător de către utilizatori. După golire, containerele/pubelele trebuie să ajungă la punctul de colectare de unde au fost ridicate sau la locul, de pe domeniul public, din fața proprietății utilizatorului, în cazul colectării "din poartă în poartă". Operatorul va asigura stabilitatea containerelor/pubelelor după golire, prin blocarea roților și închiderea capacului.

(2) Operatorul nu are obligația de a colecta pubelele/sacii cu deșeuri în următoarele situații:

(3) În cazul în care recipientele sunt umplute până la refuz în mod repetat, îngreunând astfel manipularea, operatorul va furniza utilizatorului recipiente suplimentare și/sau alte recipiente cu o capacitate mai mare.

(1) Deșeurile periculoase din deșeurile menajere colectate separat sunt deșeuri provenite de la populație care au proprietăți toxice, infecțioase, iritante sau sunt capabile să dezvolte, în contact cu alte deșeuri/substanțe, una din proprietățile periculoase prevăzute în Anexa nr. 4 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, precum vopsele, agenți de curățare, solvenți, insecticide și recipientele acestora, seringi uzate, medicamente expirate, bandaje, termometre, mănuși, măști, produse cosmetice uzate și altele deșeuri cu conținut de substanțe periculoase.

(2) Colectarea deșeurilor periculoase menajere se va realiza în cadrul campaniilor de colectare, la frecvența cerută prin caietul de sarcini, din punctele/spațiile special amenajate și dotate cu recipiente specifice pentru colectarea acestor deșeuri, stabilite de operator împreună cu delegatarul.

(3) Este interzisă colectarea deșeurilor periculoase menajere în recipientele/containerele pentru colectarea separată a altor categorii de deșeuri.

(4) Programul campaniilor de colectare va fi anunțat, la începutul fiecărui an, în mass-media locală și pe site-ul operatorului. Ulterior, cu cel puțin o săptămână înainte de derularea fiecărei campanii de colectare, operatorul va realiza o nouă informare a utilizatorilor casnici, cu indicarea locației punctelor/spațiilor special amenajate pentru colectarea deșeurilor periculoase menajere.

(5) Campania de colectare a deșeurilor periculoase menajere se va realiza în toate punctele/spațiile stabilite și/sau direct la mijlocul de transport, pe durata a cel puțin 8 ore, de preferință întruna din zilele de sâmbătă, astfel încât să asigure participarea la acest sistem a unui număr cât mai mare de locuitori.

(6) Operatorul va transporta deșeurile periculoase menajere colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare și/sau direct la depozitul/instalația de eliminare a deșeurilor periculoase, cu autospeciale destinate transportului deșeurilor periculoase.

(7) Operatorul are obligația de a amenaja, autoriza și opera cel puțin un punct de stocare temporară a deșeurilor menajere periculoase la baza sa de lucru, dotat cu recipiente de stocare adecvate, precum containere pentru deșeuri periculoase de mari dimensiuni, , saci și containere pentru deșeuri periculoase solide și pulverulente, butoaie și containere pentru deșeuri periculoase lichide, care să nu permită scurgerea.

(8) Operatorul va asigura eliminarea deșeurilor periculoase menajere stocate temporar la depozitele autorizate pentru eliminarea deșeurilor periculoase, pe baza unui contract încheiat cu operatorul depozitului de deșeuri periculoase, în cazul în care depozitarea acestor deșeuri nu este permisă la depozitul de deșeuri nepericuloase.

(9) Cheltuielile cu gestionarea deșeurilor periculoase menajere vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor reziduale.

(10) În vederea reducerii costurilor cu eliminarea deșeurilor periculoase menajere, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deșeurile periculoase menajere către alte depozite/instalații de eliminare decât cele asigurate de operator, a căror locație va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligația să încheie, necondiționat, contractele de prestări servicii de depozitare a deșeurilor periculoase menajere cu operatorii depozitelor/instalațiilor respective.

(11) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionării deșeurilor periculoase menajere din care să rezulte:

(1) Deșeurile textile din deșeurile municipale colectate separat constau în deșeuri textile provenite de la populație, instituții publice și operatori economici care includ produse precum îmbrăcăminte, accesorii de modă, prosoape, lenjerii de pat, perdele și draperii, și alte asemenea.

(2) Deșeurile textile vor fi colectate periodic, la frecvența cerută prin caietul de sarcini, din punctele de colectare și din poartă în poartă" și/sau din locurile/spațiile special amenajate și dotate cu containere specifice pentru colectarea acestor deșeuri. Deșeurile textile pot fi colectate și în cadrul campaniilor de colectare a deșeurilor voluminoase.

(3) Operatorul va transporta deșeurile textile colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare.

(4) Operatorul are obligația de a amenaja, autoriza și opera cel puțin un punct de stocare temporară a deșeurilor textile la baza sa de lucru.

(5) Operatorul va asigura valorificarea/reciclarea deșeurilor textile stocate temporar la instalațiile autorizate de valorificare/reciclare a deșeurilor textile, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalațiilor de valorificare/reciclare a deșeurilor textile.

(6) Eliminarea deșeurilor textile nevalorificabile se va face numai la depozitul de deșeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activității de depozitare a deșeurilor nepericuloase.

(7) Cheltuielile cu colectarea, transportul și valorificarea/reciclarea deșeurilor textile vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor reziduale.

(8) În vederea reducerii costurilor cu valorificarea/reciclarea deșeurilor textile, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deșeurile textile către alte instalații de valorificare/reciclare decât cele asigurate de operator, a căror locație va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligația să încheie, necondiționat, contractele de prestări servicii de valorificare/reciclare a deșeurilor textile cu operatorii instalațiilor respective.

(9) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionarii deșeurilor textile din care să rezulte:

(1) Deșeurile voluminoase din deșeurile municipale generate ocazional constau în deșeuri solide de dimensiuni mari provenite de la populație, instituții publice și operatori economici, precum mobilier, saltele, obiecte mari de folosință îndelungată, altele decât deșeurile de echipamente electrice și electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare a deșeurilor municipale.

(2) Deșeurile voluminoase vor fi colectate periodic de operator, la frecvența cerută prin caietul de sarcini, în cadrul campaniilor de colectare și/sau din locurile/spațiile special amenajate pentru colectarea acestor deșeuri prevăzute cu căi de acces pentru mijloacele de transport, stabilite de către autoritățile administrației publice locale. Operatorul va factura delegatarul pe baza cantităților colectate la tariful aferent gestionării deșeurilor voluminoase.

(3) În cazul campaniilor de colectare, deșeurile voluminoase sunt depuse de către utilizatori în locurile indicate de operator sau direct la mijlocul de transport, a căror locație și interval orar de colectare/staționare sunt aduse la cunoștința utilizatorilor, în mass-media locală și pe site-ul operatorului.

(4) Programul campaniilor de colectare a deșeurilor voluminoase va fi anunțat, la începutul fiecărui an, iar ulterior cu cel puțin o săptămână înainte de derularea fiecărei campanii de colectare.

(5) Colectarea deșeurilor voluminoase se poate face și direct de la utilizator, în urma solicitării adresate către operator. Operatorul va factura utilizatorul la tariful aferent gestionării deșeurilor voluminoase.

(6) Operatorul va transporta deșeurile voluminoase colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare și separării fracției de deșeuri cu potențial de valorificare de fracția de deșeuri voluminoase nevalorificabilă.

(7) Operatorul are obligația de a amenaja, autoriza și opera cel puțin un punct de stocare temporară a deșeurilor voluminoase la baza sa de lucru.

(8) Operatorul va asigura sortarea/valorificarea deșeurilor voluminoase stocate temporar, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalațiilor autorizate de sortare/valorificare a deșeurilor voluminoase. Cheltuielile cu colectarea, transportul și sortarea/valorificarea deșeurilor voluminoase vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor reziduale, cu excepția cazului în care sortarea acestor deșeuri este realizează de către un operator aflat sub contract cu delegatarul, situație în care se includ în tarif numai cheltuielile cu colectarea și transportul deșeurilor voluminoase.

(9) În vederea reducerii costurilor cu sortarea/valorificarea deșeurilor voluminoase, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deșeurile voluminoase către alte instalații de sortare/valorificare decât cele asigurate de acesta, a căror locație va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligația să încheie, necondiționat, contractele de prestări servicii de sortare/valorificare a deșeurilor voluminoase cu operatorii instalațiilor respective.

(10) Eliminarea deșeurilor voluminoase nevalorificabile se va face numai la depozitul de deșeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activității de depozitare a deșeurilor nepericuloase.

(11) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionării deșeurilor voluminoase din care să rezulte:

(1) Deșeurile din construcții provenite din locuințe sunt deșeuri generate ocazional din activități/lucrări de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora, care nu necesită emiterea unei autorizații de construire/desființare. În mod uzual, aceste deșeuri conțin beton, ceramică, cărămizi, țigle, materiale pe bază de ghips, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, materiale de izolație și altele asemenea.

(2) Colectarea deșeurilor din construcții provenite din locuințe se realizează numai în containere standardizate acoperite sau în saci, fiind interzisă abandonarea/deversarea acestor deșeuri în recipientele sau containerele în care se depun deșeurile municipale.

(3) În vederea colectării de către operator, deșeurile din construcții provenite din locuințe sunt aduse de utilizatorii casnici în locurile/spațiile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, prevăzute cu căi de acces pentru mijloacele de transport.

(4) Colectarea deșeurilor din construcții provenite din locuințe se poate face și direct de la utilizatorul casnic, în urma solicitării adresate către operator. Operatorul va factura utilizatorul la tariful aferent gestionării deșeurilor din construcții provenite din locuințe.

(5) Deșeurile care conțin azbest nu se amestecă cu celelalte deșeuri din construcții și vor fi colectate separat, în așa fel încât să nu se degajeze fibre din material. Personalul care realizează această operație va purta echipament de protecție, special, pentru lucrul cu azbestul.

(6) Deșeurile periculoase din deșeurile din construcții provenite de la populație sunt colectate prin sistemul de colectare separată a deșeurilor periculoase menajere implementat la nivelul localității.

(7) Transportul deșeurilor din construcții se efectuează cu mijloace de transport prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc împrăștierea acestora sau degajarea prafului.

(8) Operatorul va transporta deșeurile din construcții colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare și separării fracției de deșeuri cu potențial de valorificare de fracția de deșeuri din construcții nevalorificabilă.

(9) Operatorul are obligația de a amenaja, autoriza și opera cel puțin un punct de stocare temporară a deșeurilor din construcții la baza sa de lucru.

(10) Operatorul va asigura sortarea/valorificarea deșeurilor din construcții stocate temporar, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalațiilor autorizate de sortare/valorificare a deșeurilor din construcții.

(11) Eliminarea deșeurilor din construcții nevalorificabile se va face numai la depozitul de deșeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activității de depozitare a deșeurilor nepericuloase.

(12) Cheltuielile legate de gestionarea acestor deșeuri (colectare și transport, sortare/valorificare și depozitare) vor fi acoperite din tariful pentru gestionarea deșeurilor din construcții provenite din locuințe, aprobat de delegatar.

(13) În vederea reducerii costurilor cu sortarea/valorificarea deșeurilor voluminoase, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deșeurile din construcții către alte instalații de sortare/valorificare decât cele asigurate de acesta, a căror locație va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligația să încheie, necondiționat, contractele de prestări servicii de sortare/valorificare a deșeurilor din construcții cu operatorii instalațiilor respective.

(14) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionării deșeurilor din construcții provenite din locuințe din care să rezulte:

(15) Este interzisă abandonarea și depozitarea deșeurilor din construcții și demolări pe domeniul public sau privat al autorității administrației publice locale.

(1) Transportul fracțiilor de deșeuri se realizează de către operator numai cu autospeciale destinate categoriei de deșeuri colectate separat, acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăștierea deșeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.

(2) Starea tehnică a autospecialelor trebuie să fie corespunzătoare circulației pe drumurile publice și să prezinte o bună etanșeitate a benelor de încărcare, fără scurgeri de levigat sau alte lichide.

(3) Autospecialele care transportă deșeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit și să fie personalizate cu sigla operatorului.

(4) Autospecialele trebuie să aibă dimensiunile și capacitatea de transport adaptate la condițiile de drum existente în localitate, precum și la structura arhitecturală a diferitelor clădiri.

(5) Personalul operativ care deservește autospecialele trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiții de siguranță, să dețină toate documentele de însoțire și să nu abandoneze deșeurile pe traseu.

(6) Autospecialele se vor deplasa pe traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și a mediului. Pentru minimizarea cheltuielilor cu transportul deșeurilor, delegatarul are dreptul să solicite operatorului să transporte deșeurile colectate către stații de transfer.

(7) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc arterele și intervalul orar de colectare a deșeurilor municipale, preferabil între orele 6:00 - 22:00, în funcție de trafic și de posibilitățile de acces ale operatorului la punctele/spațiile de colectare.

(8) Pentru fluidizarea traficului pe traseele cu trafic intens străbătute de autospeciale, autoritățile administrației publice locale vor analiza oportunitatea colectării deșeurilor municipale în intervalul orar 22:00-6:00, pe arterele cu iluminat public corespunzător, inclusiv din punct de vedere al asigurării liniștii publice și costurilor suplimentare suportate de către operator.

(9) Autospecialele vor fi întreținute astfel încât să corespundă scopului propus, benele și containerele vor fi spălate și dezinfectate săptămânal în interior și la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spațiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare. Apele uzate provenite din spălatul autospecialelor vor fi transportate la stația de epurare a apelor uzate a localității, dacă nu există stație de epurare proprie.

(1) În situația în care, ca urmare a execuției unor lucrări planificate la infrastructura tehnico- edilitară, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite și/sau accesul autospecialelor destinate transportului deșeurilor municipale și/sau al oricărui alt tip de deșeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administrației publice locale, trebuie să anunțe utilizatorii despre situația intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează temporar în această perioadă și programul de colectare.

(2) Pe toată această perioadă operatorul are obligația să doteze punctele de colectare care urmează a fi folosite temporar de utilizatorii afectați cu recipiente suficiente și să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul.

(3) În cazul apariției unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităților contractate de la utilizatori, operatorul are obligația să anunțe această situație delegatarului și să factureze numai cantitățile sau serviciile efectiv realizate.

(1) Centrele de colectare prin aport voluntar sunt locații de recepție a unor fracții speciale de deșeuri colectate separat prin aportul voluntar al persoanelor fizice, identificabile teritorial, administrativ și juridic, dotate cu construcții, instalații și echipamente specifice destinate colectării și/sau tratării deșeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile și cantitățile de deșeuri stabilite de către autoritățile administrației publice locale și/sau cele stabilite prin proiectele finanțate din fonduri nerambursabile.

(2) Prin centrele de colectare prin aport voluntar se asigură, în principal, preluarea deșeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat și a altor categorii speciale de deșeuri, precum deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă, deșeuri textile, anvelope uzate, uleiuri vegetale folosite, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări, alte tipuri de deșeuri stabilite de către autoritățile administrației publice locale.

(1) Centrele de colectare prin aport voluntar funcționează pe baza unui regulament local elaborat și aprobat de autoritățile administrației publice locale, care va cuprinde cel puțin următoarele elemente: regulile generale de organizare și funcționare, obligațiile operatorului/angajaților acestuia, obligațiile utilizatorilor, tipurile și cantitățile de deșeuri care pot fi predate, cu titlu gratuit, de persoanele fizice la centrul/centrele de colectare prin aport voluntar.

(2) Autoritățile administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare intercomunitară încheie contracte, parteneriate și cu alte organizații licențiate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pentru transferul responsabilității producătorilor aferente anumitor fluxuri speciale de deșeuri municipale, colectate prin centrul/centrele de colectare prin aport voluntar, astfel încât costurile cu gestionarea respectivelor deșeuri să fie suportate de producători.

(3) Accesul persoanelor fizice în incinta centrului de colectare prin aport voluntar este permis doar în prezența personalului operatorului, care va indica locul de descărcare/stocare temporară a deșeurilor pe amplasament.

(1) Centrul de colectare prin aport voluntar va fi dotat cu un număr suficient de containere și recipiente specifice fiecărei categorii de deșeuri ce urmează a fi colectată.

(2) Se interzice amestecarea diferitelor categorii de deșeuri în același container/recipient.

(1) Operatorul centrului de colectare prin aport voluntar va asigura evidența:

(2) Operatorii trebuie să își organizeze activitatea pentru a asigura un grad cât mai mare de valorificare a deșeurilor, astfel încât cantitatea de deșeuri eliminată prin depozitare să fie minimă.

(1) Operatorul stației/stațiilor de transfer va asigura transportul fracțiilor de deșeuri stocate temporar, fără amestecarea acestora, de la stația de transfer către stația de sortare, instalațiile de tratare și/sau depozitul de deșeuri stabilite de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare intercomunitară.

(2) Operatorul are obligația să dețină toate documentele necesare de însoțire a deșeurilor transportate, din care să rezulte categoriile/tipurile de deșeuri transportate, locul de încărcare, locul de destinație și, după caz, cantitatea de deșeuri transportate și codificarea acestora conform legii. Este interzisă abandonarea deșeurilor pe traseu.

(3) Transferul deșeurilor se efectuează cu autovehicule special destinate categoriei de deșeuri transportate, acoperite, care să nu permită împrăștierea deșeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.

(4) La stabilirea intervalului orar de transfer a deșeurilor se va avea în vedere încadrarea în intervalul orar de funcționare al instalațiilor de tratare și/sau de eliminare finală a deșeurilor.

(1) Sortarea deșeurilor municipale de hârtie, metal, plastic și sticlă în stațiile de sortare se realizează numai de către operatorii stațiilor de sortare care au contract de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ- teritorială de pe raza căreia provin deșeurile și/sau hotărâre de dare în administrare a acestei activități.

(2) Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deșeurilor municipale transportă deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la spațiile de stocare temporară special amenajate în incinta stațiilor de sortare, pe categorii de deșeuri.

(3) Operatorul stației de sortare are dreptul să efectueze inspecția vizuală a deșeurilor atât la intrarea în stația de sortare cât și la locul de descărcare.

(4) În cazul în care operatorul stației de sortare constată că deșeurile nu corespund codurilor de deșeuri 20 01 și 15 01, impuse de legislația în vigoare, sau au un grad de impurificare cu materiale/deșeuri neconforme mai mare decât cel aferent indicatorului de performanță pentru operarea stației de sortare prevăzut în actul de atribuire al activității, acesta are dreptul să respingă preluarea deșeurilor și să sesizeze autoritatea contractantă, în vederea stabilirii măsurilor de remediere/soluționare.

(1) Sortarea se realizează pe tipuri de materiale, conform cerințelor din caietul de sarcini și specificațiilor tehnice pentru cerințele de calitate aplicabile deșeurilor sortate.

(2) Operatorii stațiilor de sortare asigură predarea deșeurilor sortate către operatorii instalațiilor de reciclare, precum și transportul reziduurilor rezultate din procesul de sortare la depozitul de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică.

(1) Operatorul stației de sortare va întocmi și gestiona o baza de date, cu cel puțin următoarele informații:

(2) Operatorul are obligația să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deșeuri sortate, precum și de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

(1) În cadrul stației/instalațiilor de tratare mecano-biologică se primesc, în vederea tratării prin procedee mecanice și biologice, deșeurile reziduale colectate separat sau în amestec cu biodeșeurile, astfel încât să se asigure reducerea volumului acestora și un grad cât mai mare de recuperare/valorificare a fracției de materiale reciclabile și a fracției organice rezultate în urma tratării mecanice.

(2) Nu sunt acceptate la instalațiile de tratare mecano-biologică deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat și deșeurile periculoase.

(1) Instalațiile de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componența biodegradabilă din deșeurile reziduale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metalele feroase și neferoase cu potențial de valorificare.

(2) Deșeurile cu potențial de valorificare prin reciclare recuperate în urma procesului de tratare/separare mecanică vor fi colectate, stocate temporar și încredințate operatorilor instalațiilor de reciclare.

(1) Instalațiile de tratare biologică se operează astfel încât din fracția organică fermentabilă să se obțină deșeuri tratate cu potențial de valorificare și/sau o fracție biostabilizată/biouscată, inertă din punct de vedere biologic, ce poate fi transportată la depozit pentru a fi utilizată ca material de acoperire sau valorificată ca material pentru rambleiere.

(2) Fracția inertă rezultată din procesul de tratare biologică poate fi pregătită și transformată prin procedee de tratare suplimentare în produs RDF/SRF cu potențial de valorificare energetică, utilizat drept combustibil alternativ în instalații de incinerare și coincinerare, dar și în alte sectoare care produc căldură/energie.

(3) Operatorul stației/instalaților de tratare mecano-biologică va detalia în procedurile operaționale proprii modul de valorificare a deșeurilor/materialelor rezultate, astfel încât cantitatea de deșeuri trimisă la depozit să fie minimă, iar ținta de deviere de la depozitare prevăzută de actele normative incidente să fie atinsă.

(1) Spațiile în care se desfășoară activitatea de tratare mecano-biologică trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligați să le mențină pe toată perioada în care prestează activitatea.

(2) Pentru protecția și prevenirea poluării solului, toate suprafețele din cadrul stației de tratare mecano-biologică trebuie să fie betonate.

(3) Apele uzate rezultate din procesele de tratare biologică sunt colectate și gestionate de către operator conform prevederilor din autorizația de gospodărire a apelor.

(1) Operatorul instalațiilor/stației de tratare mecano-biologică va întocmi și gestiona o baza de date, cu cel puțin următoarele informații:

(2) Operatorul are obligația să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deșeuri, RDF, SRF, CLO, precum și de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

(1) În cadrul stației/instalației de compostare se acceptă numai biodeșeurile colectate separat.

(2) Din tratarea aerobă a biodeșeurilor rezultă compost care poate fi introdus pe piață și/sau utilizat ca fertilizant în agricultură și la ameliorarea solurilor, în conformitate cu categoriile de folosință prevăzute în Legea nr. 181/2020.

(3) Materialul care în urma procesului de compostare nu îndeplinește cerințele categoriilor de folosință poate fi supus din nou compostării. Dacă după repetarea operațiunii acesta este neconform, este eliminat în conformitate cu legislația de mediu.

(1) Operatorul stației/instalației de compostare va întocmi și gestiona o bază de date, cu cel puțin următoarele informații:

(2) Operatorul are obligația să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de biodeșeuri, precum și de compost, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

(1) Principalele produse rezultate din tratarea anaerobă a biodeșeurilor sunt biogazul și digestatul.

(2) Biogazul este utilizat, în principal, la producerea de energie electrică și/sau termică pentru acoperirea consumului propriu de energie în instalațiile de digestie anaerobă, surplusul putând fi comercializat, în condițiile legii.

(3) Digestatul reprezintă substratul de material rămas după descompunerea materiei organice, în lipsa oxigenului, bogat în nutrienți și utilizat ca produs reciclat la tratarea solului și/sau ca îngrășământ în agricultură.

(1) Operatorul instalațiilor de digestie anaerobă a biodeșeurilor va întocmi și gestiona o bază de date, cu cel puțin următoarele informații:

(2) Operatorul are obligația să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de biodeșeuri, precum și de digestat, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

(1) Instalațiile de incinerare cu eficiență energetică ridicată sunt instalații de incinerare cu un randament energetic egal sau mai mare decât 0,65, destinate în principal tratării deșeurilor municipale solide și clasificate la operațiunea de valorificare R1 din Anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Operatorul instalațiilor de incinerare a deșeurilor municipale are obligația să dețină, în termen de valabilitate, toate autorizațiile necesare prestării activității, prevăzute de legislația în vigoare, în special, cu privire la autorizația/autorizația integrată de mediu, precum și să obțină licența pentru prestarea activității, în termen de cel mult 90 de zile de la data semnării contractului de delegare cu unitatea administrativ-teritorială/asociația de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor de utilități publice aflate în sfera de reglementare a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 100/2023, cu modificările ulterioare.

(3) Operatorul are obligația să accepte la incinerare numai deșeurile municipale provenite de pe raza unităților administrativ-teritoriale care i-au atribuit, prin contractul de delegare, activitatea de tratare a deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerare cu eficiență.

(1) În vederea recepționării deșeurilor, operatorul instalațiilor de incinerare are dreptul:

(2) Operatorul instalațiilor de incinerare are obligația să sesizeze de îndată autoritățile competente din domeniul protecției mediului dacă deșeurile transportate/descărcate prezintă caracteristici periculoase de altă natură decât cele specifice deșeurilor periculoase din deșeurile menajere și/sau sursa de proveniență este incertă sau necunoscută.

(1) Operatorul instalațiilor de incinerare cu eficiență energetică ridicată va întocmi și gestiona o bază de date, cu cel puțin următoarele informații:

(2) Operatorul are obligația să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deșeuri, precum și de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

(1) Depozitarea deșeurilor reziduale și reziduurilor rezultate din procesele de tratare a deșeurilor municipale, precum și a oricăror alte tipuri de deșeuri nepericuloase din deșeurile municipale care nu pot fi valorificate, inclusiv a deșeurilor rezultate din prestarea serviciilor conexe serviciului de salubrizare, precum cele rezultate din gestionarea deșeurilor voluminoase și gestionarea deșeurilor din construcții provenite din lucrările de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, este permisă numai în depozitele conforme de deșeuri nepericuloase.

(2) Operatorul depozitului de deșeuri are obligația să dețină, în termen de valabilitate, toate autorizațiile necesare prestării activității, prevăzute de legislația în vigoare, în special, cu privire la autorizația/autorizația integrată de mediu, precum și să obțină licența pentru activitatea de eliminare prin depozitare a deșeurilor prevăzute la alin. (1), în termen de cel mult 90 de zile de la data semnării contractului de delegare cu unitatea administrativ-teritorială/asociația de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor de utilități publice aflate în sfera de reglementare a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, aprobat prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 100/2023, cu modificările ulterioare.

(3) Operatorul are obligația să accepte la depozitare numai deșeurile provenite de pe raza unităților administrativ-teritoriale care i-au atribuit, prin contractul de delegare, activitatea de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor.

(4) Operatorul depozitului de deșeuri are obligația de a întocmi și gestiona o bază de date, cu cel puțin următoarele informații:

(1) Operațiunile de măturat manual, măturat mecanizat, stropit, spălat, răzuit rigolele, precum și de colectare a deșeurilor din coșurile stradale, se desfășoară pe căile publice și pe spațiile anexe acestora, în scopul păstrării unui aspect salubru al căilor de circulație din domeniul public.

(2) În vederea reducerii riscului de îmbolnăvire a populației ca urmare a acțiunii patogene a microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor stabili intervalul orar de efectuare a operațiunilor de stropire, măturare și spălare a căilor publice. Intervalul orar și ordinea de prioritate vor fi alese astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomerații umane în zonele în care se efectuează aceste activități. De regulă, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operațiunilor de stropire, măturare și spălare va fi între orele 22.00-6.00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) operațiile de stropire și spălare nu se realizează în intervalul orar în care plouă.

(4) Arterele de circulație, zilele din cursul săptămânii și numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută activitatea de stropit, măturat și spălat sunt cele cuprinse în caietul de sarcini al serviciului.

(5) Măturatul se efectuează pe o lățime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acțiunii vântului să nu depășească concentrația de pulberi admisă prin normele în vigoare.

(6) Pentru evitarea formării prafului și pentru crearea unui climat citadin igienic, operația de măturare va fi precedată de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat ca urmare a condițiilor naturale sau dacă temperatura exterioară, în zona măturată, nu este mai mică decât cea de îngheț.

(7) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare, pe o stradă/un tronson de stradă pe care nu se întrerupe total circulația auto, operatorul este obligat să efectueze operațiile de salubrizare numai pe căile publice deschise circulației.

(8) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare pe o stradă/un tronson de stradă pe care se întrerupe total circulația auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operațiile de salubrizare stradală pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare. Menținerea stării de salubritate a străzii/tronsonului de stradă cade în sarcina constructorului.

(9) Autoritățile administrațiilor publice locale, prin administratorii rețelelor stradale din localitate, au obligativitatea ca la predarea amplasamentului către constructor să invite și reprezentantul operatorului de salubrizare stradală care acționează pe artera ce va fi supusă lucrărilor edilitare în carosabil/trotuare.

(1) Măturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, pe poduri, în stațiile destinate transportului public, în locurile de parcare rezidențiale, în scuaruri și pe suprafețele anexe ale căilor de circulație, în toate cazurile în care nu se poate realiza măturatul mecanic.

(2) Din punctul de vedere al îmbrăcămintei căilor de circulație, măturatul se realizează pe suprafețe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam.

(3) În cadrul operațiunii de măturat manual se efectuează întreținerea curățeniei spațiilor verzi stradale, scuarurilor și spațiilor anexe căilor publice, prin colectarea și îndepărtarea frunzelor și crengilor căzute pe jos, a obiectelor aruncate, precum și a deșeurilor din coșurile de gunoi stradale, în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(4) Operațiunea de măturat mecanizat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepția perioadei în care se efectuează curățatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheț.

(5) Colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate, și se vor transporta cu mijloace de transport adecvate.

(6) Deșeurile stradale rezultate din operațiunile de măturat care conțin pământ și pietre, dacă nu au fost amestecate cu alte tipuri de deșeuri municipale, pot fi transportate direct la depozitul de deșeuri, fără a fi necesară efectuarea operației de sortare.

(1) Perioada de realizare a stropitului este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată de autoritatea administrației publice locale sau de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de condițiile meteorologice concrete.

(2) Este interzisă efectuarea operațiilor de stropire și spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă formarea poleiului.

(3) La executarea operației de stropire se va avea în vedere să nu fie afectați pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona în care acționează utilajul ce realizează operațiunea.

(1) Operațiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuare, după terminarea operației de măturare și curățare a rigolelor.

(2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranții stradali sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalațiile necesare să realizeze presiunea prescrisă.

(3) Operațiunea de spălare se execută în tot timpul anului, în funcție de condițiile meteorologice concrete și la o temperatură exterioară de cel puțin 7°C.

(4) Este interzisă operația de spălare sau stropire în anotimpul călduros, în intervalul orar 13,0017,00, dacă indicele de confort termic depășește pragul valoric de 75 de unități.

(5) Pentru asigurarea condițiilor prevăzute la alin. (4) și pentru planificarea operațiilor de stropire și spălare, operatorii de salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 și prognoza pentru perioada imediat următoare de două zile de la Administrația Națională de Meteorologie.

(6) Operatorul are obligația să anunțe autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară, după caz, despre toate situațiile în care este împiedicată realizarea operațiilor de spălare, stropire sau măturare.

(7) Curățatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operația de măturare. Răzuirea rigolelor de pământ se realizează cu frecvența stabilită în caietul de sarcini, dar nu mai puțin de o dată pe lună.

(8) Lățimea medie pe care se aplică curățarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.

(1) Pentru realizarea operațiunii de stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al localității sau din apele de suprafață sau de adâncime, cu aprobarea autorității administrației publice locale, pe baza avizului sanitar.

(2) În cazul în care din considerente tehnico-economice nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi și apă prelevată de la hidranții stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(3) În toate situațiile, alimentarea cu apă industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Substanțele utilizate în procesul de spălare trebuie să fie aprobate de autoritatea administrației publice locale.

(1) Operatorul care prestează activitatea de curățare și de transport al zăpezii își va organiza sistemul de informare și control asupra stării drumurilor, precum și a modului de pregătire și acționare pe timp de iarnă.

(2) Pentru asigurarea circulației rutiere și pietonale în condiții de siguranță în timpul iernii, operatorul va întocmi anual un program comun de acțiune cu autoritățile administrației publice locale, până la 1 octombrie, pentru acțiunile necesare privind deszăpezirea, prevenirea și combaterea poleiului, care va cuprinde măsuri:

(1) Îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât și mecanizat, în funcție de condițiile specifice din teren.

(2) Îndepărtarea zăpezii manual se efectuează atât ziua, cât și noaptea, în funcție de necesități, cu respectarea instrucțiunilor de securitate și sănătate a muncii.

(3) Operatorul va lua toate măsurile necesare pentru a cunoaște zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile privind evoluția temperaturii nocturne și diurne și a cantităților de precipitații sub formă de zăpadă.

(4) În funcție de prognoza meteorologică, operatorul va acționa preventiv pentru preîntâmpinarea depunerii stratului de zăpadă și a formării poleiului.

(1) În cazul depunerii stratului de zăpadă și formării gheții, arterele de circulație a mijloacelor de transport în comun, spațiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul stațiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale stațiilor de tramvai, căile de acces la instituțiile publice, stațiile de metrou și unitățile de alimentație publică trebuie să fie practicabile în termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.

(2) În cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun.

(3) Acțiunea de deszăpezire trebuie să continue până la degajarea tuturor străzilor și aleilor din cadrul localității.

(4) O dată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public se vor degaja atât rigolele, cât și gurile de scurgere, astfel încât în urma topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.

(1) Evidența activității privind combaterea poleiului și deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ține de către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate și denumit "Jurnal de activitate pe timp de iarnă".

(2) Jurnalul de activitate pe timp de iarnă, semnat de reprezentantul împuternicit al autorității administrației publice locale sau al asociației de dezvoltare intercomunitară, după caz, constituie documentul primar de bază pentru verificarea activității și decontarea lucrărilor efectuate.

(3) În cadrul jurnalului se vor trece cel puțin următoarele:

(4) Evidența se va ține pe schimburi, separat pentru acțiunea cu utilaje și separat pentru acțiunea cu forțe umane.

(1) Autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, trebuie să stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acționat manual sau mecanizat.

(2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât:

(3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecții, pe spații verzi sau virane.

(5) Încărcarea, transportul, descărcarea și depozitarea zăpezii și a gheții provenite de pe arterele de circulație ale mijloacelor de transport în comun, trotuarele din dreptul stațiilor publice destinate îmbarcării/debarcării călătorilor, inclusiv refugiile de călători, spațiile destinate traversării pietonale a străzilor, căile publice pietonale de acces către instituțiile publice, stațiile de metrou și unitățile de alimentație publică trebuie să se realizeze în maximum 12 ore de la terminarea operațiunii de curățare a zăpezii, în cazul în care nu există atenționări meteorologice de «cod galben», «cod portocaliu» ori «cod roșu».

(6) Consiliile locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, pot stabili și alte intervale de timp în care operatorul trebuie să asigure încărcarea, transportul, descărcarea și depozitarea zăpezii și a gheții, în funcție de importanța străzilor, abundența cantității de zăpadă, dotarea cu mijloace tehnice și umane etc., dar nu mai mult de 24 de ore de la terminarea operațiunii de curățare a zăpezii, în cazul în care nu există atenționări meteorologice de «cod galben», «cod portocaliu» ori «cod roșu».

(7) Consiliile locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, au competență exclusivă să decidă dacă transportul, depozitarea și descărcarea zăpezii și a gheții se vor face concomitent cu operațiunea de curățare a zăpezii.

(1) Împrăștierea substanțelor chimice, în cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locală indică posibilitatea apariției poleiului, a gheții și în perioada în care se înregistrează variații de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheții urmată în perioada imediat următoare de îngheț, se realizează în maximum 3 ore de la avertizare.

(2) Combaterea poleiului se face utilizând atât materiale antiderapante, cât și fondanți chimici în amestecuri omogene, iar împrăștierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafața părții carosabile.

(3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub -10°C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte substanțe chimice care au un grad de coroziune redusă.

(4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau împreună cu nisip sau alte materiale care prin acțiunea de împrăștiere pot produce deteriorări prin acțiunea abrazivă ori prin lovire și/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.

(5) Substanțele utilizate pentru prevenirea depunerii zăpezii, împotriva înghețului și pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară.

(1) În vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administrației publice locale de la nivelul unității administrativ-teritoriale întocmesc, anual, până la data de 1 decembrie, un program unitar de acțiune de combatere a vectorilor și agenților patogeni, care va cuprinde:

(2) Perioada de execuție a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administrației publice locale, în cazul în care se înregistrează condiții meteo nefavorabile.

(3) Obiectivele din programul unitar de acțiune la care se aplică tratamentele sunt:

(4) Toate persoanele fizice și juridice din unitatea administrativ-teritorială au obligația să asigure, în perioada de execuție a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acțiune aflate în administrarea/proprietatea acestora.

(5) Plata operațiunilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pentru tratamentele executate la obiectivele prevăzute în programul unitar de acțiune se face în baza documentelor de lucru confirmate de către:

(6) Finanțarea și plata contravalorii tratamentelor executate la obiectivele prevăzute la alin. (5) lit. a) - c) se asigură de către autoritatea administrației publice locale.

(7) Contravaloarea tratamentelor corespunzătoare obiectivelor din programul unitar de acțiune și confirmate de către reprezentanții prevăzuți la alin. (5) lit. d), se suportă de aceste persoane sau de către autoritatea administrației publice locale în baza hotărârii de aprobare adoptate de consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului București, după caz.

(8) Contravaloarea tratamentelor executate la obiectivele prevăzute la alin. (5) lit. e) și f) și confirmate de către reprezentanții operatorilor se suportă de către aceștia.

(9) Contravaloarea tratamentelor executate în alte spații închise ale clădirilor persoanelor fizice sau juridice, ale clădirilor instituțiilor publice, altele decât cele din subordinea autorității administrației publice locale, precum și orice alte tratamente suplimentare ori împotriva altor vectori și agenți patogeni față de cele/cei prevăzuți în programul unitar de acțiune se facturează de operator în baza documentelor de lucru confirmate de beneficiari și se suportă de către aceștia.

(10) În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, documentele de lucru pentru executarea tratamentelor prevăzute la alin. (5) lit. b) se confirmă de către reprezentanții asociației.

(1) Dezinsecția se efectuează în:

(2) Dezinsecția pentru combaterea căpușelor se efectuează pe spațiile verzi din domeniul public și privat al localității.

(1) În ceea ce privește frecvența, dezinsecția se execută:

(2) Pentru a fi eficiente și a oferi un grad ridicat de protecție al oamenilor și al animalelor de companie împotriva bolilor transmise, prin înțepături, de către țânțari, tratamentele de dezinsecție pe spațiile deschise se stabilesc între 4 și 7 treceri/lună, în funcție de condițiile specifice localității, de temperaturi ridicate și de suprafețe/întinderi mari de apă, propice evoluției rapide a țânțarilor de la stadiul de ouă la stadiul de țânțari adulți.

(3) Numărul de treceri/tratamente de dezinsecție se stabilește prin caietul de sarcini și se preia, anual, în programul unitar de acțiune, fără a se reduce numărul de treceri/tratamente stabilite în anul anterior.

(4) Stabilirea unor frecvențe de dezinsecție mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) este condiționată de transmiterea, în prealabil, de către autoritatea administrației publice locale sau, după caz, asociația de dezvoltare intercomunitară a unei solicitări către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" privind numărul de treceri/tratamente recomandate a fi executate în unitatea administrativ-teritorială. În cazul în care institutul răspunde că nu recomandată reducerea frecvenței de dezinsecție, autoritățile administrației publice locale/asociațiile de dezvoltare intercomunitară au obligația să stabilească numărul de treceri/tratamente, conform prevederilor art. 94 alin. (1) și (2) din prezentul regulament-cadru.

(5) În situația în care, după aprobarea și punerea în aplicare a programului unitar de acțiune, evoluția vectorilor supuși tratamentelor de dezinsecție impune executarea de treceri/tratamente suplimentare, acestea se vor implementa prin modificarea programului unitar de acțiune.

(1) Toate produsele folosite pentru efectuarea operațiunilor de deratizare, dezinsecție și dezinfecție vor fi avizate de către Comisia Națională pentru Produse Biocide.

(2) Operatorii au obligația să îmbunătățească permanent metodologiile de lucru, în special, în cazul în care a anumite produse biocide nu mai sunt avizate sau sunt retrase de pe piață, astfel încât să fie asigurată protecția mediului și a sănătății publice.

(1) Persoanele fizice sau juridice deținătoare de spații construite, indiferent de destinație, curți și/sau terenuri virane sau amenajate, unitățile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituțiile publice, precum și unitățile care au în exploatare rețele tehnico-edilitare sunt obligate să asigure efectuarea operațiunilor periodice de dezinsecție și deratizare ori pentru stingerea unui focar, în spațiile deținute de acestea.

(2) Operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare la obiectivele din programul unitar de acțiune se prestează exclusiv de către operatorul licențiat de A.N.R.S.C., căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială/asociația de dezvoltare intercomunitară, în condițiile legii.

(3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operațiilor de deratizare, dezinsecție și/sau dezinfecție au obligația să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operația și să mențină spațiile pe care le au în proprietate salubre, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deșeurilor, de eliminare a apei stagnate, de curățare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor de materiale și de remediere a defecțiunilor tehnice la instalațiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri și/sau pe terenurile deținute.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare la obiectivele care nu fac parte din programul unitar de acțiune pot fi prestate și de operatori economici autorizați în baza reglementărilor emise de autoritățile administrației publice locale.

(1) În cazul în care în urma unui tratament efectuat se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietății beneficiarului, acest fapt va fi menționat în documentul de lucru și va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viața și sănătatea oamenilor și viețuitoarelor.

(2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătății oamenilor și viețuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă s-au utilizat substanțe periculoase pentru aceștia, dacă nu s-au luat măsurile necesare informării populației sau tratamentul este ineficient.

(1) În modalitatea de plată a contravalorii serviciului de salubrizare prin tarif, utilizatorii au obligația de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul căruia unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială i-a atribuit, individual sau în asociere cu alte unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, activitatea de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.

(2) Contractele de prestări servicii se vor încheia cu următoarele categorii de utilizatori:

(3) În cazul în care instrumentul economic "plătește pentru cât arunci" nu este implementat în aria de operare, utilizatorii casnici, inclusiv asociațiile de proprietari/locatari, încheie contractul de prestări servicii pentru numărul total de persoane care locuiesc în imobil, la aceeași adresă, iar persoanele juridice pentru volumul recipientelor necesare colectării cantităților de deșeuri similare generate din activitatea desfășurată. În situația în care cantitatea de deșeuri menajere colectată depășește cantitatea corespunzătoare numărului de persoane declarat de utilizator, determinată conform indicelui de generare a deșeurilor menajere la nivelul unității administrativ-teritoriale, operatorul va sesiza autoritatea administrației publice locale în vederea verificării numărului real de persoane care beneficiază de serviciul de salubrizare la adresa respectivă și, dacă este cazul, luării măsurilor care se impun pentru normalizarea situației.

(4) La încheierea contractului de prestări servicii, se vor menționa obligatoriu frecvența și zilele de colectare aferente fiecărei fracții de deșeuri, precum și tarifele aplicate de operator la data semnării contractului. Utilizatorii au obligația să achite ulterior orice tarif aprobat, fără a fi necesară încheierea vreunui act adițional la contract, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.