ORDONANȚĂ nr. 2 din 11 august 2021

ORDONANȚĂ Guvernul

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 18 august 2021
Intrat în vigoare: 21.08.2021
Forma consolidată din: 03.11.2023

Cuprins

Capitolul I — Dispoziții generale
Capitolul II — Cerințe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului și autorizației de mediu/autorizației integrate de mediu pentru depozitele de deșeuri
Capitolul III — Proceduri de acceptare a deșeurilor în depozitul de deșeuri
Capitolul IV — Proceduri de control și urmărire în faza de exploatare a depozitului de deșeuri
Capitolul V — Proceduri de închidere a depozitelor de deșeuri și monitorizarea postînchidere a acestora
Capitolul VI — Depozite existente
Capitolul VII — Contravenții
Capitolul VIII — Dispoziții tranzitorii și finale
Anexa nr. 1
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4
Anexa nr. 5

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. VII.4 din Legea nr. 195/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Prezenta ordonanță are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de depozitare a deșeurilor, prin reducerea progresivă a eliminării prin depozitare a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate și introducerea de măsuri pentru prevenirea și reducerea efectelor negative asupra mediului și sănătății populației.

(2) Prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare, se consideră respectate pentru depozitele de deșeuri, dacă sunt realizate cerințele prezentei ordonanțe.

Articolul 2

(1) Prezenta ordonanță nu se aplică următoarelor activități:

a) împrăștierea pe sol, în scopul ameliorării calității sau fertilizării, a nămolurilor de la stațiile de epurare orășenești, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;

b) folosirea unor deșeuri inerte la lucrări de reamenajare/ restaurare, umplere sau pentru construcții în depozite de deșeuri;

c) depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, de-a lungul malurilor râurilor din care au fost extrase.

(2) Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică deșeurilor din industriile extractive provenite din activități desfășurate pe uscat, și anume deșeurilor rezultate din activități de prospecțiune, extracție, inclusiv în perioada de dezvoltare anterioară producției, tratare și stocare a resurselor minerale, precum și din exploatarea carierelor, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive.

(3) Agenția județeană pentru protecția mediului decide prin autorizația de mediu exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (4), art. 17 alin. (5), art. 24 și 25, pct. 1.3, 2.1 și 2.2 din anexa nr. 1, anexei nr. 2 și pct. 2.2, 2.3 și 2.4 din anexa nr. 3 pentru depozitele pentru deșeuri nepericuloase sau inerte situate în așezări izolate și numai dacă depozitul este destinat eliminării deșeurilor generate într-o localitate izolată, așa cum este definită la art. 3 alin. (2) lit. m).

(4) Excepțiile prevăzute la alin. (3) nu se aplică în cazul anexei nr. 2, pct. 3.1, nivelul 3.

(5) Se exceptează depozitarea subterană, astfel cum este definită la art. 3 alin. (2) lit. d), de la aplicarea prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 și 2.2 din anexa nr. 1 și ale pct. 2.1, 2.2 și 2.4 din anexa nr. 3, cu respectarea art. 13 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive.

(6) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică oricărui depozit definit conform art. 3 alin. (2) lit. b).

Articolul 3

(1) Semnificațiile termenilor „deșeu“, „deșeuri periculoase“, „deșeuri nepericuloase“, „deșeuri municipale“, „producător de deșeuri“, „deținător de deșeuri“, „colectare separată“, „valorificare“, „pregătire pentru reutilizare“, „reciclare“, „eliminare“ sunt cele precizate la art. 3 din Directiva 2008/98/CE.

(2) Definițiile prevăzute la alin. (1) se completează cu următoarele:

a) autoritatea administrației publice locale - consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, în sensul prezentei ordonanțe;

b) depozit - un amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:

– spații interne de depozitare a deșeurilor, respectiv depozite în care un producător de deșeuri execută propria eliminare a deșeurilor la locul de producere;

– o suprafață permanent amenajată, respectiv pentru o perioadă de peste un an, pentru stocarea temporară a deșeurilor,

dar exclusiv:

(i) instalații unde deșeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;

(ii) stocarea deșeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deșeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

c) depozit existent - depozit care a început să funcționeze înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe;

d) depozitare subterană - mod de stocare permanentă a deșeurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu;

e) deșeuri biodegradabile - orice deșeuri care pot suferi o descompunere aerobă sau anaerobă, cum ar fi produsele alimentare, deșeurile de grădină, hârtia sau cartonul;

f) deșeuri inerte - deșeuri care nu suferă nicio transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacționează în niciun fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile și nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătății omului. Levigabilitatea totală și conținutul de poluanți al deșeurilor, precum și ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative și, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafață și/sau subterane;

g) deșeuri lichide - orice deșeuri în formă lichidă, dar exclusiv nămolurile;

h) eluat - soluția obținută printr-un test de levigare a deșeurilor efectuat în laborator;

i) fond pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului - suma de bani reprezentând echivalentul costurilor pentru execuția tuturor activităților de închidere și monitorizare postînchidere, stabilite prin proiectul tehnic de închidere, și care se depune pe parcursul perioadei de activitate într-un cont aflat la dispoziția Administrația Fondului pentru Mediu;

j) garanție financiară de mediu - dovada pe care trebuie so prezinte titularul/operatorul depozitului la solicitarea autorizației de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficiențe de construcție sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;

k) gaz de depozit - amestecul de compuși în stare gazoasă generat de deșeurile depozitate;

l) levigat - deșeu lichid care se scurge din deșeurile depozitate și care provine din sau este conținut într-un depozit de deșeuri;

m) localitate izolată - o așezare cu un număr de maximum 500 de locuitori și cu maximum 5 locuitori/km^2, aflată la o distanță de cel puțin 50 km față de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km^2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiții meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an;

n) operatorul depozitului - orice persoană juridică învestită cu atribuții și responsabilități pentru administrarea unui depozit; această persoană juridică poate fi alta în perioada de funcționare/utilizare a depozitului față de cea de la urmărirea postînchidere;

o) solicitant - orice persoană care solicită un acord, o autorizație de mediu sau o autorizație integrată de mediu pentru depozitarea deșeurilor, conform prezentei ordonanțe;

p) tratare - procesele fizice, termice, chimice și/sau biologice, inclusiv sortarea, care schimbă caracteristicile deșeurilor pentru a reduce volumul sau natura periculoasă a acestora, pentru a facilita manevrarea lor sau pentru a crește gradul de recuperare.

Articolul 4

Depozitele se clasifică în funcție de natura deșeurilor depozitate astfel:

a) depozite pentru deșeuri periculoase;

b) depozite pentru deșeuri nepericuloase;

c) depozite pentru deșeuri inerte.

Articolul 5

(1) Planul național de gestionare a deșeurilor, denumit în continuare PNGD, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017, stabilește măsuri referitoare la colectarea separată, reciclarea, compostarea, tratarea mecano-biologică, producerea de biogaz și/sau reciclarea materialelor și valorificarea energetică care să conducă la realizarea obiectivului de reducere a cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995.

(2) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului informează Comisia Europeană cu privire la măsurile naționale prevăzute la alin. (1).

Articolul 6

Deșeurile care nu se acceptă la depozitare într-un depozit sunt:

a) deșeuri lichide;

b) deșeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, așa cum sunt acestea definite conform dispoziției naționale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive;

c) deșeuri periculoase medicale sau alte deșeuri clinice periculoase de la unități medicale sau veterinare cu proprietatea HP 9, definită conform dispoziției naționale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, precum și alte substanțe chimice rezultate din cercetare, dezvoltare sau învățământ care nu sunt identificate sau/și sunt noi și ale căror efecte negative asupra mediului sau sănătății umane nu sunt cunoscute, ca de exemplu reziduuri de laborator;

d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite pentru construcții într-un depozit;

e) orice alt tip de deșeu care nu satisface criteriile de acceptare prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2;

f) deșeurile care au fost colectate separat în vederea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării, în temeiul art. 11 alin. (1) și art. 22 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cu excepția deșeurilor care provin din operațiuni ulterioare de tratare a deșeurilor colectate separat pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privința mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE.

Articolul 7

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor și activităților de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deșeuri niciun deșeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deșeuri municipale, cu excepția deșeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privința mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive.

(2) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului se asigură că planurile de gestionare a deșeurilor prevăzute de dispozițiile naționale de transpunere a art. 28 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive includ informații privind măsurile luate în conformitate cu alin. (1).

Articolul 8

(1) În depozitele de deșeuri periculoase este permisă numai depozitarea deșeurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2.

(2) În depozitele de deșeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deșeuri:

a) deșeuri municipale, în conformitate cu alin. (6);

b) deșeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul pentru deșeuri nepericuloase prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2;

c) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) și care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2; aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în amestec cu deșeurile biodegradabile nepericuloase.

(3) În depozitele de deșeuri inerte este permisă numai depozitarea deșeurilor inerte.

(4) Se interzice operatorilor depozitelor de deșeuri amestecarea deșeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozite.

(5) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului adoptă măsurile necesare astfel încât, până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deșeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate.

(6) Depozitarea deșeurilor, conform prevederilor alin. (1) și (2), este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta ordonanță.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul deșeurilor inerte pentru care tratarea nu este posibilă din punct de vedere tehnic și nici oricăror alte deșeuri pentru care tratarea nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor prezentei ordonanțe, după cum este stabilit la art. 1, prin reducerea cantității de deșeuri sau a pericolelor pe care le prezintă pentru mediu sau sănătatea umană.

(8) Criteriile care trebuie îndeplinite de deșeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Decizia 2003/33/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a unor criterii și proceduri de admitere a deșeurilor în depozitele de deșeuri, în conformitate cu articolul 16 și cu anexa II la Directiva 1999/31/CE, și prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2.

(9) Agenția județeană pentru protecția mediului stabilește prin actele de reglementare măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (6), astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute de dispozițiile naționale de transpunere a art. 11 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, în special în ceea ce privește ierarhia deșeurilor și intensificarea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării.

Articolul 9

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului poate să amâne cu până la 5 ani termenul stabilit pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la art. 8 alin. (5) dacă:

a) au fost eliminate prin depozitare peste 60% din deșeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, denumită în continuare OCDE, și Eurostat; și

b) cel târziu cu 24 de luni înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin. (5) informează Comisia Europeană cu privire la intenția de amânare a termenului prevăzut la art. 8 alin. (5) și prezintă un plan de punere în aplicare în conformitate cu anexa nr. 4.

(2) În termen de trei luni de la primirea planului prevăzut la alin. (1) lit. b), Comisia Europeană poate solicita revizuirea acestuia în situația în care consideră că planul nu respectă cerințele din anexa nr. 4, iar autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului prezintă un plan revizuit în termen de trei luni de la primirea solicitării Comisiei Europene.

(3) În cazul amânării termenului stabilit, în conformitate cu prevederile alin. (1), autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului adoptă măsurile metodologice necesare pentru ca, până în 2035, cantitatea totală a deșeurilor municipale eliminate prin depozitare să fie redusă la 25% sau mai puțin din totalul deșeurilor municipale generate.

Articolul 10

(1) Cerințele și măsurile operaționale și tehnice pentru depozitarea deșeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului și sănătății umane, generate de depozitarea deșeurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare, care se revizuiește în funcție de modificarea prevederilor legislative naționale și europene și a condițiilor tehnico-economice.

(2) Dispozițiile normativului tehnic prevăzut la alin. (1) se aplică depozitelor de deșeuri inerte, nepericuloase și periculoase pentru toate etapele de proiectare, construcție, exploatare, închidere și monitorizare postînchidere a unui depozit de deșeuri.

Articolul 11

(1) Autoritățile administrației publice locale trebuie să țină seama de prevederile Planului național de gestionare a deșeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017, precum și de planurile județene de gestionare a deșeurilor, pentru realizarea depozitelor de deșeuri municipale.

(2) Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deșeuri municipale care deservesc cel puțin 150.000 de locuitori, având la bază abordarea regională a gestiunii deșeurilor.

(3) Autoritățile administrației publice locale pot construi depozite de deșeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor și pot delega operarea serviciului de depozitare unui operator economic.

(4) În situația în care depozitele deservesc mai multe unități administrativ-teritoriale, programul de funcționare și costurile operațiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autoritățile administrației publice locale implicate.

Articolul 12

(1) Costurile aferente activității de depozitare se suportă de către producători și deținătorii de deșeuri.

(2) Autoritățile administrației publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri municipale, costurile estimate pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, respectiv costurile pentru fondul de închidere, precum și garanția financiară de mediu să fie acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit.

(3) Autoritățile administrației publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubrizare care desfășoară activități de colectare și transport să depună aceste deșeuri conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune.

(4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deșeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operațiilor de exploatare/operare, întreținere a echipamentelor, închidere și monitorizare postînchidere.

(5) Operatorii economici generatori de deșeuri provenite din industrie care operează propriile depozite trebuie să evidențieze separat costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea, închiderea depozitului de deșeuri, monitorizarea postînchidere a acestuia, inclusiv costurile pentru garanția financiară de mediu și fondul de închidere, într-un format stabilit de agenția județeană de protecția mediului prin actul de reglementare.

(6) Operatorii depozitelor de deșeuri provenite din industrie care oferă servicii de depozitare pentru terți vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea și exploatarea depozitului, cât și costurile estimate pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, inclusiv costurile pentru garanția financiară de mediu și fondul de închidere, să fie acoperite de prețul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit.

Articolul 13

(1) Solicitantul unei autorizații de mediu/autorizații integrate de mediu pentru un depozit de deșeuri trebuie să facă dovada existenței unei garanții financiare de mediu, înainte de începerea operațiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligațiile privind siguranța depozitului pentru respectarea cerințelor de protecție a mediului și a sănătății populației, care decurg din autorizație, garanție care este menținută pe toată perioada de operare, închidere și monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanția financiară de mediu este constituită înaintea începerii activității de depozitare, sub forma unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziția Administrației Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinație finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanția financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziția Administrației Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabilește în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deșeuri inerte.

(5) Constituirea garanției financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligațiilor care revin operatorului/titularului privind siguranța depozitului pentru respectarea cerințelor de protecție a mediului și a sănătății populației, care decurg din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu.

Articolul 14

(1) Operatorul/Titularul depozitului este obligat să constituie un fond pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, denumit în continuare fond, de la momentul începerii activității de depozitare.

(2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă, deschis la o bancă comercială, la dispoziția Administrației Fondului pentru Mediu, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de autoritate publică, situație în care se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a cărei rază acesta își are sediul social, iar dobânda obținută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.

(3) Mecanismul de constituire al fondului se realizează prin depunerea din momentul începerii activității de depozitare a sumei reprezentând cota-parte, proporțional repartizată trimestrial, din valoarea lucrărilor de închidere stabilite prin proiectul tehnic de închidere și monitorizare postînchidere, astfel încât la epuizarea capacității/încetarea activității depozitului valoarea cumulată a acestei sume să corespundă costurilor totale determinate/stabilite prin proiectul de închidere și monitorizare postînchidere.

(4) Suma corespunzătoare acestei cote este actualizată anual cu coeficientul de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică, precum și în cazul modificărilor survenite la proiectul inițial, în vederea asigurării unui înalt standard de siguranță pentru mediu și sănătate.

(5) Fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului se alimentează trimestrial.

(6) Autoritățile administrației publice locale impun prin contractele de delegare a gestiunii încheiate cu titularii/operatorii depozitelor de deșeuri municipale constituirea fondului prevăzut la alin. (1).

(7) Pentru depozitele de deșeuri municipale, în cazul în care operatorul depozitului nu a constituit integral fondul, conform alin. (1), pentru două trimestre consecutiv, responsabilitatea privind constituirea acestuia revine autorităților administrației publice locale, cu obligativitatea recuperării acestor sume de la operatorul depozitului.

Articolul 15

(1) Returnarea/Decontarea sumelor aferente lucrărilor de închidere intermediară/finală se face de către Administrația Fondului pentru Mediu, pe baza situațiilor de lucrări justificative, a proceselor-verbale de recepție a lucrărilor și actelor de control întocmite de autoritățile administrației publice locale, corelate cu proiectul tehnic de închidere al depozitului și monitorizare postînchidere.

(2) Operatorul depozitului de deșeuri va ține cont, la stabilirea cuantumului sumelor necesare lucrărilor de închidere, dacă închiderea unei părți din depozit este definitivă sau dacă la închiderea finală a întregului depozit vor fi necesare costuri suplimentare pentru închiderea și reabilitarea întregului depozit, care să includă și celule deja închise.

(3) Fondul prevăzut la art. 14 alin. (1) poate fi utilizat exclusiv pentru finanțarea lucrărilor de închidere intermediară/finală și monitorizare postînchidere a depozitului.

(4) Titularul/Operatorul depozitului prezintă autorităților responsabile, la solicitarea acestora, situația la zi a acestui fond și toate documentele care au stat la baza constituirii acestuia.

(5) Controlul constituirii, alimentării și utilizării fondului se realizează trimestrial de către Garda Națională de Mediu și Administrația Fondului de Mediu.

(6) Autoritățile administrației publice locale asigură transparența informației privind costul depozitării deșeurilor municipale și al oricăror informații privind realizarea depozitului de deșeuri.

(7) În situația în care perioada până la epuizarea capacității depozitului este mai mică de 12 luni, operatorul are obligația completării sumelor până la data încetării activității de depozitare.

(8) Revizuirea proiectului tehnic de închidere și monitorizare postînchidere este obligatorie în toate situațiile în care:

a) poluarea produsă de depozit necesită revizuirea soluțiilor tehnice prevăzute în proiectul inițial;

b) schimbările celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea impactului asupra mediului;

c) siguranța în exploatare a proceselor sau activităților impune utilizarea altor tehnici;

d) prevederile unor noi reglementări legale o impun.

Articolul 16

(1) Agenția Națională pentru Protecția Mediului calculează dacă s-au îndeplinit obiectivele prevăzute la art. 8 alin. (5) și la art. 9 alin. (1) astfel:

a) greutatea deșeurilor municipale generate și destinate eliminării în depozite de deșeuri se calculează într-un an calendaristic dat;

b) greutatea deșeurilor rezultate din operațiuni de tratare înainte de reciclare sau alte forme de valorificare a deșeurilor municipale, cum ar fi sortarea sau tratarea mecano-biologică, care sunt apoi eliminate în depozite de deșeuri, se include în cantitatea deșeurilor municipale declarate ca fiind eliminate în depozite de deșeuri;

c) greutatea deșeurilor municipale care fac obiectul operațiunilor de eliminare prin incinerare și cantitatea deșeurilor produse în cadrul operațiunilor de stabilizare a fracției biodegradabile a deșeurilor municipale pentru a fi ulterior eliminate în depozite de deșeuri se raportează în cadrul categoriei deșeurilor eliminate în depozite de deșeuri;

d) greutatea deșeurilor produse în cadrul reciclării sau al altor operațiuni de valorificare a deșeurilor municipale care sunt ulterior eliminate prin depozitare nu este inclusă în greutatea deșeurilor municipale declarate ca fiind eliminate prin depozitare.

(2) Pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale eliminate prin depozitare, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, care conține localizarea, istoricul cantităților și al operațiunilor de gestionare a deșeurilor municipale, precum colectarea, transportul, reciclarea și, după caz, valorificarea, sortarea și eliminarea prin identificare electronică, conform prevederilor referitoare la sistemul instituit în baza art. 11a alin. (3) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive.

(3) În situația în care deșeurile municipale sunt transferate într-un alt stat membru sau sunt exportate din Uniunea Europeană în scopul eliminării lor în depozite de deșeuri, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, aceste deșeuri sunt incluse la calculul cantității de deșeuri eliminate în depozitele de deșeuri din România, în conformitate cu alin. (1).

Capitolul II — Cerințe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului și autorizației de mediu/autorizației integrate de mediu pentru depozitele de deșeuri ↑ Cuprins

Articolul 17

(1) Reglementarea activității privind depozitarea deșeurilor se face prin emiterea acordului de mediu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, a autorizației de mediu, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare, și/sau a autorizației integrate de mediu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Documentația care se înaintează autorității competente pentru protecția mediului, în vederea obținerii acordului de mediu, conține, pe lângă cerințele prevăzute în Legea nr. 292/2018, și următoarele elemente specifice depozitelor de deșeuri:

a) identitatea solicitantului și a operatorului, atunci când sunt entități diferite;

b) dovada că proiectul depozitului este în conformitate cu planul național de gestionare a deșeurilor și cu planurile județene de gestionare a deșeurilor, în cazul depozitelor pentru deșeuri municipale;

c) descrierea tipului și a cantității totale de deșeuri, în tone, care urmează să fie depozitate;

d) capacitatea de depozitare, în metri cubi, propusă pe amplasament;

e) descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 1, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice și geologice; aceste informații se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor Legii nr. 292/2018;

f) metodele propuse de prevenire și reducere a poluării;

g) planul de funcționare propus;

h) proiectul tehnic de închidere și monitorizare postînchidere, care stabilește și costurile aferente lucrărilor de închidere și monitorizare postînchidere;

i) planul de intervenție;

j) în cazul în care este necesară evaluarea impactului asupra mediului conform prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, titularul proiectului este obligat să completeze documentația de solicitare cu informațiile prevăzute la alin. (2) al art. 11 din respectiva lege.

(3) Pentru emiterea acordului de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) proiectul tehnic al depozitului să fie în conformitate cu prevederile de la anexa nr. 1 și prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) gestionarea lucrărilor de construcție a depozitului să se încredințeze unei persoane fizice care este competentă tehnic și să se asigure instruirea profesională și tehnică a operatorilor și personalului depozitului;

c) construcția depozitului să se realizeze astfel încât să poată fi aplicate măsurile necesare pentru a preveni accidentele și a limita consecințele lor.

(4) După finalizarea lucrărilor de construcție a depozitului autoritatea competentă pentru protecția mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerințelor impuse prin acordul de mediu.

(5) Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu pentru un depozit de deșeuri trebuie să conțină, în afara cerințelor generale prevăzute de Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare, și următoarele cerințe specifice:

a) clasa depozitului;

b) lista cu tipurile de deșeuri care pot fi acceptate la depozitare, pentru fiecare clasă de depozit, conform criteriilor precizate la art. 8 alin. (8), și cantitatea totală de deșeuri care este autorizată să fie depozitată în depozit;

c) cerințele pentru pregătirea depozitului, operațiile de depozitare, procedurile de monitorizare și control, inclusiv planuri de intervenție în caz de accidente, precum și planul și operațiile de închidere și operațiile de urmărire postînchidere, cu respectarea prevederilor art. 6, 8, 10, 12-14 și 19-30, ale anexelor nr. 1, 2 și 3 la prezenta ordonanță și ale Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare;

d) gestionarea depozitului să se încredințeze unei persoane fizice care este competentă tehnic pentru conducerea lui și să se asigure instruirea profesională și tehnică a operatorilor și personalului depozitului;

e) depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele și a limita consecințele lor;

f) obligația operatorului depozitului de a raporta anual autorității competente pentru protecția mediului tipurile și cantitățile de deșeuri eliminate și rezultatele programului de monitorizare potrivit prevederilor art. 22-30 și celor ale anexei nr. 3;

g) autorizația de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă;

h) dovada constituirii garanției financiare de mediu;

i) dovada deschiderii unui cont pentru constituirea fondului de închidere și planificarea constituirii acestuia pe parcursul perioadei de operare.

Articolul 18

Agențiile județene pentru protecția mediului sau Agenția Națională pentru Protecția Mediului, după caz, transmit la cerere datele cuprinse în actele de reglementare emise pentru depozitele de deșeuri, precum și în raportările stabilite prin prezenta ordonanță Institutului Național de Statistică, respectiv forului european competent.

Capitolul III — Proceduri de acceptare a deșeurilor în depozitul de deșeuri ↑ Cuprins

Articolul 19

(1) Operatorii depozitelor de deșeuri sunt obligați să respecte, la primirea deșeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepție:

a) verificarea documentației privind cantitățile și caracteristicile deșeurilor, originea și natura lor, inclusiv buletine de analiză, precum și date privind identitatea producătorului/ generatorului sau a deținătorului deșeurilor;

b) inspecția vizuală a deșeurilor la intrare și la punctul de depozitare și, după caz, verificarea conformității cu descrierea prezentată în documentația înaintată de deținător, în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 2;

c) păstrarea, cel puțin o lună, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse în conformitate cu prevederile pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 2, precum și înregistrarea rezultatelor determinărilor;

d) păstrarea unui registru electronic cu înregistrările privind cantitățile, caracteristicile deșeurilor depozitate, originea și natura, data livrării, identitatea producătorului, a deținătorului sau, după caz, a colectorului, iar în cazul depozitelor de deșeuri periculoase, și localizarea precisă a acestora în depozit.

(2) În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deșeurile o confirmare scrisă a recepției fiecărei cantități livrate acceptate la depozit, care să conțină informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d).

Articolul 20

(1) La controlul efectuat de Garda Națională de Mediu, operatorul depozitului este obligat să demonstreze cu documente că deșeurile au fost acceptate în conformitate cu condițiile din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 2, pentru clasa de depozit respectivă.

(2) În situația în care deșeurile nu sunt acceptate într-un depozit, operatorul are obligația de a informa imediat autoritățile competente pentru protecția mediului cu privire la refuzul de a accepta deșeurile.

Articolul 21

Pentru depozitele de deșeuri care au fost exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe în temeiul art. 2 alin. (3) și (5), autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului ia măsurile necesare pentru a asigura:

a) inspecții vizuale sistematice ale deșeurilor la punctul de depozitare, pentru a se asigura de faptul că, în respectivul depozit de deșeuri, sunt acceptate numai deșeuri nepericuloase sau inerte și

b) ținerea unui registru pentru cantitățile de deșeuri care sunt depozitate în depozitul de deșeuri respectiv.

Capitolul IV — Proceduri de control și urmărire în faza de exploatare a depozitului de deșeuri ↑ Cuprins

Articolul 22

(1) Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deșeuri și să suporte costurile acestuia. Procedurile de control și monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deșeuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologică;

b) automonitorizarea calității factorilor de mediu.

(2) Operatorii depozitelor prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului stabilit de agenția județeană pentru protecția mediului prin acordul de mediu/ autorizația de mediu/autorizația integrală de mediu emis/emisă în vederea închiderii depozitelor de deșeuri.

Articolul 23

(1) Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării și funcționării următoarelor amenajări și dotări posibile din depozite:

a) starea drumului de acces și a drumurilor din incintă;

b) starea impermeabilizării depozitului;

c) funcționarea sistemelor de drenaj;

d) comportarea taluzurilor și a digurilor;

e) urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;

f) funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate;

g) funcționarea instalațiilor de captare și ardere a gazelor de depozit;

h) funcționarea instalațiilor de evacuare a apelor pluviale;

i) starea altor utilaje și instalații existente în cadrul depozitului.

(2) Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii și explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj și tasări inegale ale deșeurilor în corpul depozitului.

Articolul 24

(1) Automonitorizarea calității factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează potrivit procedurii de control și urmărire a depozitelor de deșeuri prevăzute în anexa nr. 3 și în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Determinările prevăzute în anexa nr. 3 și în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de laboratoare acreditate, conform Ordonanței Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 256/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

Articolul 25

Operatorul depozitului este obligat să raporteze agenției județene pentru protecția mediului și comisariatului județean al Gărzii Naționale de Mediu, după cum urmează:

a) semestrial, datele înregistrate în urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu, precum și stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul;

b) în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte negative asupra mediului constatate prin programul de monitorizare.

Articolul 26

(1) Operatorul depozitului de deșeuri este răspunzător financiar pentru prevenirea și repararea prejudiciilor asupra mediului, așa cum sunt definite la art. 2 pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare, provocate de activitățile de administrare a depozitului de deșeuri, inclusiv în perioada de monitorizare postînchidere.

(2) În cazul producerii unor evenimente cu impact asupra mediului costurile de remediere sunt suportate de operatorul economic.

(3) Agenția județeană pentru protecția mediului aprobă sau respinge măsurile de remediere propuse de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact asupra mediului.

(4) În cazul în care agenția județeană pentru protecția mediului respinge măsurile de remediere, operatorul depozitului are obligația transmiterii unor noi propuneri de măsuri în termen de 5 zile de la comunicarea respingerii.

Capitolul V — Proceduri de închidere a depozitelor de deșeuri și monitorizarea postînchidere a acestora ↑ Cuprins

Articolul 27

(1) Depozitul sau o secțiune a depozitului se închide astfel:

a) când sunt îndeplinite condițiile privind epuizarea perioadei de operare și/sau capacitatea de depozitare, așa cum sunt precizate acestea în autorizația/autorizația integrată de mediu;

b) la cererea operatorului depozitului și emiterea actului de reglementare de către agenția județeană pentru protecția mediului;

c) în urma deciziei agenției județene pentru protecția mediului, pe baza notei de constatare a Gărzii Naționale de Mediu.

(2) Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor alin. (1) și ale Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pentru depozitele de deșeuri precizate la art. 31 pot fi acceptate soluții alternative de închidere, altele decât cele precizate prin Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă prin proiectele de închidere și monitorizare postînchidere reiese în mod clar că se asigură protecția mediului și sănătății populației, inclusiv aspecte care privesc parametrii tehnico-economici, condiții care asigură stabilitatea și durabilitatea depozitului și măsuri privind monitorizarea postînchidere, conform prevederilor prezentei ordonanțe.

Articolul 28

Etapele închiderii depozitului sau a unei părți din depozit sunt următoarele:

a) agenția județeană pentru protecția mediului evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform art. 25 și comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu efectuează o inspecție finală a amplasamentului;

b) agenția județeană pentru protecția mediului stabilește obligațiile de mediu la încetarea activității, inclusiv obligativitatea realizării proiectului tehnic de închidere;

c) agenția județeană pentru protecția mediului emite actele de reglementare corespunzătoare, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 29

Suprafețele care au fost ocupate de depozite de deșeuri se înregistrează în registrul de cadastru și se intabulează.

Articolul 30

(1) Titularul/Operatorul depozitului este responsabil de întreținerea, supravegherea, monitorizarea și controlul postînchidere al depozitului, potrivit actului de reglementare emis de agenția județeană pentru protecția mediului în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, care include și planul de monitorizare postînchidere.

(2) Perioada de urmărire postînchidere stabilită de agenția județeană pentru protecția mediului este de minimum 30 de ani și poate fi prelungită dacă se constată că depozitul nu este încă stabil și/sau prezintă un risc potențial pentru factorii de mediu.

(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 3, iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

(4) Operatorul depozitului este obligat să anunțe imediat agenția județeană pentru protecția mediului și comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu în cazul producerii unor efecte negative asupra mediului și să respecte măsurile stabilite pentru astfel de situații prin actul de reglementare aferent perioadei de monitorizare postînchidere.

Capitolul VI — Depozite existente ↑ Cuprins

Articolul 31

Operatorii depozitelor prevăzute în anexa nr. 5 au obligația să le închidă, ca urmare a Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018 (Cauza-301/17 Comisia Europeană/România) sau a altor proceduri declanșate de Comisia Europeană împotriva României.

Articolul 32

În situația în care depozitul în operare atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată, autoritățile administrației publice locale au obligația de a lua măsuri pentru deschiderea unui depozit de deșeuri municipale.

Capitolul VII — Contravenții ↑ Cuprins

Articolul 33

(1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

b) nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 11 alin. (1) și (2) de către autoritățile administrației publice locale, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

c) nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 19 alin. (1) lit. a)-d), ale art. 25 lit. a) și ale art. 26 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

d) neîndeplinirea prevederilor art. 12 alin. (5) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

e) nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 20 alin. (1) și (2) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) privind instituirea unui sistem de automonitorizare a depozitului de deșeuri de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

g) nerespectarea oricăreia dintre prevederile art. 6 lit. a), b), c), d), e) și f) de către operatorii depozitelor și a oricăreia dintre prevederile art. 8 alin. (1)-(4) și (6) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

h) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) și a oricăreia dintre prevederile art. 14 alin. (1)-(7) de către operatorul/ titularul depozitului, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei;

i) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (3) și a oricăreia dintre prevederile art. 40 lit. a)-c) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei;

j) nerespectarea oricăreia dintre prevederile pct. 1.1.2.1.1 lit. a), b), c), d), e) și f) din anexa nr. 1 de către autoritățile administrației publice locale, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei;

k) nerespectarea oricăreia dintre prevederile pct. 1.2.1. lit. a), b), a oricăreia dintre prevederile pct. 1.2.2 lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k) sau l), ale pct. 1.2.3, a oricăreia dintre prevederile pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3, 1.3.4, 1.3.5, 1.3.6, 1.3.7, 1.3.8 sau 1.3.9, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.1.1. lit. a), b), c) sau d), ale pct. 2.1.2, ale pct. 2.1.3 lit. a) sau b), ale pct. 2.1.4, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.2.1, 2.2.2, 2.2.3, 2.2.4, 2.3.1, 2.3.2, 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3, a oricăreia dintre prevederile pct. 2.5.1 lit. a), b), c), d), e) sau f), ale pct. 2.5.2 sau a oricăreia dintre prevederile pct. 2.6 lit. a), b), c) sau d) din anexa nr. 1 de către proiectanții și constructorii de depozite și autoritățile administrației publice locale dacă acceptă proiecte de depozite de deșeuri care nu respectă prevederile prezentei ordonanțe, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei;

l) nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1), ale art. 25 lit. b), ale art. 30 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deșeuri, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei.

(2) Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) sau a oricăreia dintre prevederile art. 14 alin. (1)-(7) se sancționează și cu suspendarea desfășurării activității până la restabilirea conformității cu cerințele legale privind constituirea, alimentarea și utilizarea garanției financiare de mediu și a fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, ca sancțiune contravențională complementară, de către autoritățile competente de inspecție și control prevăzute la art. 34.

Articolul 34

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 33 se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naționale de Mediu sau/și Administrației Fondului de Mediu, după caz, conform atribuțiilor stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 35

(1) Contravențiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunii contravenționale complementare aplicate potrivit art. 33 alin. (2).

Articolul 36

(1) Agenția Națională pentru Protecția Mediului raportează Comisiei Europene, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a art. 5, a art. 8 alin. (5) și a art. 9 alin. (1) pe cale electronică, în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele în formatul stabilit de Comisia Europeană, prin Decizia de punere în aplicare 2019/1.885/UE a Comisiei din 6 noiembrie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea și raportarea datelor referitoare la depozitele de deșeuri municipale în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei [notificată cu numărul C (2019) 7874], publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 290 din data de 11.11.2019.

(2) Prima perioadă de raportare referitoare la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (5) și ale art. 9 alin. (1) conține date începând din anul 2020.

(3) Agenția Națională pentru Protecția Mediului raportează punerea în aplicare a art. 5 alin. (1) până la 1 ianuarie 2025.

(4) Datele raportate potrivit alin. (1)-(3) sunt însoțite de un raport privind verificarea calității acestora.

Articolul 37

Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului stabilește măsuri adecvate, instrumente economice și modalitățile de stimulare pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor conform dispoziției naționale de transpunere a anexei a IVa la Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cum ar fi:

a) instrumentul economic „plătește pentru cât arunci“, reglementat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) contribuția pentru economia circulară reglementată la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 211/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) contribuția reglementată la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut în anexa nr. 6 din respectiva ordonanță de urgență.

Articolul 38

(1) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.

(2) Actualizarea anexei nr. 5 se face prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor ori de câte ori autoritatea publică centrală pentru protecția mediului apreciază ca fiind necesar.

(la 03-11-2023, Articolul 38, Capitolul VII a fost completat de Punctul 1., Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 2 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1003 din 3 noiembrie 2023 )

Capitolul VIII — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 39

(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, orice trimitere la art. 32 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, se consideră a fi făcută la art. 33 din prezenta ordonanță, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 10 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare, și orice trimitere la aceasta se consideră a fi făcută la prezenta ordonanță.

(3) Actele administrative și normative emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările și completările ulterioare, rămân valabile până la intrarea în vigoare a actelor normative și administrative cu același obiect de reglementare care vor fi adoptate în temeiul prezentei ordonanțe.

(4) Modalitatea de implementare, funcționare, operare, inclusiv specificațiile tehnice ale sistemului prevăzut la art. 16 alin. (2), se reglementează prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 ianuarie 2024 și va lua în calcul actele de punere în aplicare sau de implementare pe care le va elabora Comisia Europeană cu referire la sistemul de trasabilitate.

(5) Raporturile sau situațiile juridice născute sub reglementarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Articolul 40

Pentru depozitele existente:

a) garanția financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe sub forma unei scrisori de garanție bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cotepărți corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacității depozitului;

b) în termen de până la 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe titularul/operatorul actualizează proiectul tehnic de închidere și monitorizare postînchidere cu explicitarea/detalierea sumelor aferente fondului precizat la art. 14 alin. (1), inclusiv a unui grafic trimestrial privind completarea acestuia până la valoarea stabilită prin proiectul tehnic de închidere și monitorizare postînchidere actualizat, pe care îl înaintează agenției județene pentru protecția mediului, după avizarea favorabilă a acestuia de către Administrația Fondului pentru Mediu;

c) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe se actualizează fondul prin completarea sumelor până la valoarea indicată prin graficul trimestrial privind constituirea fondului, atașat proiectului tehnic de închidere și monitorizare postînchidere.

Articolul 41

Depozitele de deșeuri conforme existente continuă să funcționeze până la epuizarea capacității proiectate, sub rezerva obținerii vizei anuale, conform prevederilor art. 16 alin. (2^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Prezenta ordonanță transpune prevederile Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999, așa cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 septembrie 2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 284 din 31 octombrie 2003, prin Regulamentul (CE) nr. 1.137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311 din 21 noiembrie 2008, și prin Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 150 din 14 iunie 2018, excepție Directiva 2011/97/UE a Consiliului din 5 decembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/31/CE în ceea ce privește criteriile specifice de depozitare a mercurului metalic considerat deșeu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 10 decembrie 2011.

PRIM-MINISTRU FLORIN-VASILE CÎȚU Contrasemnează: Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila Zoltán Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă p. Ministrul afacerilor externe, Cornel Feruță, secretar de stat

București, 11 august 2021.

Nr. 2.

Anexa nr. 1

CERINȚE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deșeuri

1. Cerințe generale la amplasarea și proiectarea unui depozit

1.1. Cerințe generale pentru amplasarea unui depozit

1.1.1. Amplasarea unui depozit de deșeuri se face ținânduse seama de planurile urbanistice generale și de planurile urbanistice zonale.

1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:

1.1.2.1. Faza preliminară

1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deșeuri în următoarele zone:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; excepțiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător;

b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;

c) zone ce se constituie în arii naturale protejate și zone de protecție a elementelor patrimoniului natural și cultural;

d) zone de protecție a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autoritățile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;

e) excavații din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;

f) zone portuare, zone libere.

1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de:

a) condițiile geologice, hidrogeologice, pedologice și geotehnice de pe amplasamentul depozitului și în zonele imediat învecinate;

b) poziționarea față de zonele locuite existente sau planificate; distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase; construcțiile individuale vor fi luate în considerare separat;

c) poziționarea în zone seismice sau în zone active tectonic;

d) poziționarea în zone în care pot apărea alunecări de teren și căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariției acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafață.

1.1.2.1.3. Amploarea investigațiilor geologice, pedologice și hidrogeologice depinde de condițiile specifice fiecărui amplasament și de clasa de depozit ce intenționează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigații a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare.

1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază și să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului.

1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:

a) se definește clasa de depozit care se intenționează a se realiza;

b) se identifică și se inventariază amplasamentele acceptate;

c) se analizează amplasamentele în funcție de clasa de depozit și de tipurile de deșeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparații pluricriteriale;

d) amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obținerea acordului de mediu;

e) autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului și a soluției de proiectare și stabilește, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în funcție de care se ia decizia realizării obiectivului.

1.1.4. Distanțele minime de amplasare față de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentrațiilor de poluanți în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului și sănătății.

1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:

• Criterii geologice, pedologice și hidrogeologice:

a) caracteristicile și dispunerea în adâncime a straturilor geologice;

b) folosințele actuale ale terenurilor și clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară și socială pentru populația din zonă;

c) structura (caracteristici fizico-chimice și bacteriologice), adâncimea și direcția de curgere a apei subterane;

d) distanța față de cursurile de apă, față de albiile minore și majore ale acestora, față de apele stătătoare, față de apele cu regim special și față de sursele de alimentare cu apă;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apă de pe versanți la precipitații.

• Criterii climatice:

a) direcția dominantă a vânturilor în raport cu așezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanți în atmosferă;

b) regimul precipitațiilor.

• Criterii economice:

a) capacitatea depozitului și durata de exploatare;

b) distanța pe care se efectuează transportul deșeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;

c) necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilități).

• Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament;

c) topografia terenului.

1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punctul de vedere al condițiilor menționate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislația de mediu în vigoare.

1.2. Cerințe generale la proiectarea și realizarea unui depozit

1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:

a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deșeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;

b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.

1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:

a) natura și proveniența deșeurilor care urmează să fie depozitate;

b) cantitățile de deșeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;

c) tehnologiile de tratare a deșeurilor înainte de depozitare și/sau în incinta depozitului;

d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:

– modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza și taluzurile interioare ale digurilor de protecție);

– modul de protecție a sistemului de impermeabilizare;

– sistemul de drenare, colectare, epurare și evacuare a levigatului, apelor pluviale și a apelor exfiltrate;

e) sistemul de colectare, înmagazinare și valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;

f) organizarea tehnică a depozitului, utilitățile;

g) instrucțiunile de exploatare a depozitului;

h) procedura de închidere a depozitului;

i) sistemul de control și de supraveghere a depozitului;

j) măsurile de siguranță în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea și combaterea exploziilor și planul de intervenție în caz de accidente sau avarii într-un depozit;

k) măsuri pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecție;

l) măsuri de protecție a muncii.

Soluția tehnologică care va fi adoptată este opțiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei ordonanțe și a cerințelor Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările și completările ulterioare, acesta asumându-și răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu și pentru sănătatea populației.

1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acțiunii de captare a gazelor de depozit și a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

1.3. Cerințe generale pentru impermeabilizarea depozitelor

1.3.1. În vederea protecției solului și a apei subterane și de suprafață, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecție și acoperișul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluțiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerințelor prezentei ordonanțe, inclusiv ale anexelor.

1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat și proiectat astfel încât să satisfacă condițiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane și/sau de suprafață și a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secțiunea 2.1 „Controlul apei și gestiunea levigatului“; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active și prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/ postînchidere.

1.3.3. Bariera geologică este creată de condițiile geologice și hidrogeologice de sub și din vecinătatea unui depozit și trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare și prevenire a unui potențial risc ecologic pentru sol și apa subterană.

Bariera geologică a bazei și taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerințele de permeabilitate și grosime cu un efect combinat din punctul de vedere al protecției solului, apei freatice și de suprafață cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții:

– depozit pentru deșeuri periculoase: K = 1,0 x 10^–9 m/s; grosime >/= 5 m;

– depozit pentru deșeuri nepericuloase: K = 1,0 x 10^–9 m/s; grosime >/= 1 m;

– depozit pentru deșeuri inerte: K = 1,0 x 10^–7 m/s; grosime >/= 1 m.

1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafața analizată și pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internațional.

1.3.5. Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condițiile menționate anterior, ea poate fi completată în mod artificial și întărită prin alte mijloace care să realizeze o protecție echivalentă.

O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subțire de 0,5 m (tabelul nr. 1.1).

1.3.6. În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplinește cerințele de rezistență fizico-chimică și de stabilitate în timp, corespunzătoare condițiilor de etanșare cerute, și cu un sistem etanș de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se menține la un nivel minim.

Tabelul nr. 1.1

Categoria depozituluiDeșeuri nepericuloaseDeșeuri periculoaseImpermeabilizare artificială necesarănecesarăStrat drenant >/= 0,5 mnecesarnecesar

1.3.7. Dacă autoritatea administrației publice centrale sau locale pentru protecția mediului, după evaluarea potențialelor pericole față de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeței superioare. Recomandările pentru etanșarea suprafeței sunt:

Tabelul nr. 1.2

Categoria depozituluiDeșeuri nepericuloaseDeșeuri periculoaseStrat filtrant de gazenecesarnu este necesarImpermeabilizare artificialănu este necesarănecesarăImpermeabilizare naturalănecesarănecesarăStrat drenant > 0,5 mnecesarnecesarAcoperire superioară cu pământ > 1 m (din care pământ vegetal >/= 0,15 m)necesarănecesară

1.3.8. Autoritatea administrației publice centrale sau locale pentru protecția mediului stabilește condiții generale ori specifice pentru depozitele de deșeuri inerte și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menționate anterior.

1.3.9. Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului stabilește condițiile generale sau specifice pentru depozitele de deșeuri subterane și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice menționate anterior.

2. Cerințe generale de control și protecția factorilor de mediu

2.1. Controlul apei și gestiunea levigatului

2.1.1. În corelație cu caracteristicile depozitului și cu condițiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:

a) controlul cantității de apă din precipitațiile care pătrund în corpul depozitului;

b) prevenirea pătrunderii apei de suprafață și/sau subterane în deșeurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate și a levigatului;

d) epurarea apei contaminate și a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.

2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deșeuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă evaluarea, ținându-se seama de amplasarea depozitului și a deșeurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potențial pentru mediu.

2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante:

a) la o stație de epurare proprie și apoi într-un receptor natural;

b) la o stație de preepurare proprie și apoi într-o stație de epurare orășenească.

2.1.4. Șanțurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafețele învecinate depozitului.

2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact și/sau bilanț de mediu, decide, în conformitate cu secțiunea 2.1 „Controlul apei și gestiunea levigatului“, că nu sunt necesare colectarea și tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potențial pentru sol, apa freatică sau de suprafață, condițiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.

2.2. Controlul gazului

2.2.1. Sistemul de colectare și evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puțuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalații de prelucrare/valorificare.

2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deșeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.

2.2.3. Colectarea, tratarea și folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului și să reducă riscurile pentru sănătatea populației.

2.2.4. Controlul acumulării și migrării gazului de depozit, precum și cantitatea și compoziția gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 3, pct. 2.2.4 și tabelul nr. 3.2.

2.3. Asigurarea stabilității

2.3.1. Repartizarea deșeurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deșeuri și a structurilor asociate, precum sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare și evacuare a apelor exfiltrate și a gazelor, în special pentru evitarea alunecărilor.

2.3.2. Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic, ținându-se seama de morfologia depozitului, este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării.

2.4. Sisteme de siguranță și pază

2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc și se instituie paza lor pentru reducerea posibilităților de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor și animalelor.

2.4.2. Porțile se închid în afara orelor de lucru.

2.4.3. Sistemul de control și de acces la fiecare depozit trebuie să conțină un program de măsuri pentru a detecta și a descuraja aruncarea ilegală de deșeuri în depozit.

2.5. Combaterea altor inconveniente și riscuri

2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea și a altor noxe și riscuri, precum:

a) emisia de mirosuri și praf;

b) particule materiale antrenate de vânt;

c) zgomot și trafic;

d) păsări, paraziți și insecte;

e) formarea de aerosoli;

f) incendii, explozii, alunecări.

2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice și în zonele învecinate.

2.6. Încadrarea în peisaj

Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deșeuri se realizează în funcție de folosințele terenurilor adiacente, prin:

a) realizarea unei perdele vegetale de protecție cu o lățime ce se va stabili în proiect și, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori și arbuști repede crescători;

b) amplasarea în frontul vizual a construcțiilor socialadministrative;

c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;

d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) și plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.

Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

Anexa nr. 2

ASPECTE GENERALE abordate la aplicarea criteriilor și procedurilor de acceptare a deșeurilor în depozit

1. Principii generale

1.1. Criteriile pentru acceptarea deșeurilor la o anumită clasă de depozite trebuie să țină cont în special de:

a) protecția factorilor de mediu, în special apa subterană și de suprafață;

b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare și tratare a levigatului, sistemele de colectare și evacuare a gazului de depozit;

c) asigurarea desfășurării normale a proceselor de stabilizare a deșeurilor în depozit;

d) protecția sănătății umane.

1.2. Acceptarea deșeurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe:

a) liste de deșeuri acceptate, definite după natură și origine;

b) caracteristicile deșeurilor determinate prin metode de analiză standardizate.

2. Criterii de acceptare

2.1. Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, conform prevederilor art. 8 alin. (8) din ordonanță, stabilește listele naționale de deșeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasă de depozite și definește criteriile ce trebuie îndeplinite de deșeuri pentru a fi incluse în liste.

2.2. Lista națională de deșeuri acceptate pe fiecare clasă de depozite și criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deșeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizația de mediu a depozitului.

2.3. Criteriile de acceptare a deșeurilor într-o clasă de depozite, bazate pe caracteristicile deșeurilor, se vor referi la:

a) compoziția fizico-chimică;

b) conținutul de materie organică;

c) biodegradabilitatea compușilor organici din deșeuri;

d) concentrația compușilor potențial periculoși/toxici în relație cu criteriile enunțate anterior;

e) levigabilitatea prognozată sau testată a compușilor potențial periculoși/toxici în relație cu criteriile enunțate mai sus;

f) proprietățile ecotoxicologice ale deșeurilor și ale levigatului rezultat.

2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deșeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deșeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor și amenajărilor depozitelor de deșeuri inerte pentru protecția factorilor de mediu.

3. Proceduri generale pentru testarea și acceptarea deșeurilor

3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea și testarea deșeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:

Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziției fizicochimice a deșeurilor și pentru testarea comportării la levigare și/sau a variației caracteristicilor deșeurilor pe termen scurt și lung.

Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deșeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate și metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deșeu își menține încadrarea în condițiile din autorizație și/sau criteriile specifice de referință. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) și pe comportarea identificată prin caracterizarea generală.

Nivelul 3: Verificarea la fața locului, printr-un control rapid, pentru a confirma că deșeul depozitat este același cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 și că este cel descris în documentele de însoțire. Ea poate consta într-o inspecție vizuală a încărcăturii de deșeuri, înainte și după descărcarea la depozit.

3.2. Pentru a figura pe o listă de deșeuri acceptate într-o clasă de depozit, un deșeu este caracterizat la nivelul 1 și trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.

3.3. Pentru a rămâne pe o listă specifică a depozitului, un deșeu se testează la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, și trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit.

3.4. Toate încărcăturile de deșeuri ce intră într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 și 2 se realizează în măsura în care este posibil.

3.5. În situația în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau există alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deșeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.

3.6. Informațiile furnizate de determinările efectuate pot fi completate cu informații de la producătorii deșeurilor, laboratoarele de cercetare și din literatura de specialitate.

Anexa nr. 3

PROCEDURI de control și urmărire a depozitelor de deșeuri

1. Prevederi generale

1.1. Procedurile de control și urmărire se aplică:

a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deșeuri, pentru obținerea unor date de referință pe factori de mediu, anterior construcției și exploatării acestora;

b) depozitelor în exploatare;

c) depozitelor după închidere.

1.2. Prin activitatea de urmărire și control se garantează că:

a) depozitul este realizat conform proiectului și sistemele de protecție a mediului funcționează integral;

b) depozitul existent, ce funcționează în baza unui program pentru conformare, îndeplinește măsurile de remediere la termenele prevăzute;

c) depozitul îndeplinește condițiile din acordul de mediu/ autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu;

d) deșeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivă de depozit.

1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea și analiza probelor sunt cele standardizate la nivel național sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor.

1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calității factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

2. Sistemul de control și urmărire a calității factorilor de mediu

Sistemul de control și urmărire cuprinde:

2.1. Datele meteorologice

2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balanței apei din depozit și implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit.

2.1.2. Datele necesare întocmirii balanței apei se colectează de la cea mai apropiată stație meteorologică sau prin monitorizarea depozitului. Frecvența urmăririi atât în faza de exploatare, cât și în cea de urmărire postînchidere este prezentată în tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1

Nr. crt.Date meteorologiceÎn faza de funcționareÎn faza de urmărire postînchidere1.Cantitatea de precipitații mediiZilnicZilnic, dar și ca valori lunare2.Temperatura minimă, maximă, la ora 15,00ZilnicMedie lunară3.Direcția și viteza dominantă a vântuluiZilnicNu este necesar.4.Evaporare (lizimetru)^1)ZilnicZilnic, dar și ca valori lunare medii5.Umiditatea atmosfericăMedie lunară

Zilnic

la ora 15,00

^1) Sau prin alte metode adecvate.

2.2. Controlul apei de suprafață, al levigatului și al gazului de depozit

2.2.1. Controlul calității apei de suprafață, a levigatului, a gazului de depozit și frecvența de prelevare și analizare se realizează conform tabelului nr. 3.2.

2.2.2. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea și analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

2.2.3. Urmărirea calității apei de suprafață, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puțin două puncte, unul amonte și unul aval de depozit.

2.2.4. Urmărirea cantității și calității gazului de depozit se efectuează pe secțiuni reprezentative ale depozitului.

2.2.5. Frecvența prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului, precum rambleu, debleu.

2.2.6. Pentru levigat și pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziția medie.

Tabelul nr. 3.2

Nr. crt.Parametrii urmărițiÎn faza de urmărire postînchidere^3)1.Volum levigatlunar^1), ^3)la 6 luni2.Compoziție levigat^2)trimestrial^3)la 6 luni3.trimestrial^3)la 6 luni4.lunar^3), ^5)la 6 luni^6)

În faza

de funcționare

Volumul și compoziția

apei de suprafață^7)

Posibile emisii de gaz

și presiune atmosferică^4)

CH_4, CO_2, H_2S, H_2

^1) Frecvența prelevării poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului, precum rambleu, debleu. Aceasta trebuie specificată în autorizație.

^2) Parametrii și indicatorii analizați variază în funcție de compoziția deșeurilor depozitate; ei trebuie să fie stabiliți în autorizație și să reflecte caracteristicile deșeurilor.

^3) Dacă în punctele de prelevare volumul și compoziția apei de suprafață sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp.

^4) Măsurătorile sunt legate în special de conținutul de materie organică din deșeuri.

^5) CH_4, CO_2, O_2 - regulat, alte gaze după necesitate, în funcție de compoziția deșeurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului.

^6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.

^7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competentă poate decide că aceste măsurători nu sunt necesare.

2.3. Protecția apei subterane

2.3.1. Urmărirea calității apei subterane oferă informații privind contaminarea acesteia datorată depozitării deșeurilor.

2.3.2. Controlul calității apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puțin trei puncte, un punct amplasat amonte și două aval față de depozit, pe direcția de curgere.

2.3.3. Numărul punctelor de urmărire se poate mări pe baza unor prospecțiuni hidrogeologice și a necesității depistării urgente a infiltrațiilor accidentale de levigat în apă.

2.3.4. Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi se prelevează probe din cel puțin trei puncte pentru a stabili valori de referință pentru prelevările ulterioare.

2.3.5. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calității apei freatice din zonă și a compoziției prognozate a levigatului (tabelul nr. 3.3). Alegerea corectă a indicatorilor de analizat și datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calității apei.

Tabelul nr. 3.3

Nr. crt.Parametrii urmărițiÎn faza de funcționareÎn faza de urmărire postînchidere1.la fiecare șase luni^1)la fiecare șase luni^1)2.frecvența în funcție de viteza de curgere^2), ^3)

Nivelul

apei subterane

Compoziția

apei subterane

frecvența în funcție de viteza

de curgere^2), ^3)

^1) Dacă nivelul apei freatice variază, se mărește frecvența prelevării probelor.

^2) Frecvența se stabilește pe baza cunoștințelor și a evaluării vitezei fluxului de apă subterană.

^3) Când prin determinările efectuate pe probele prelevate se constată atingerea unui prag de alertă, se repetă prelevarea și se reiau determinările efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenție specificat în autorizație.

2.3.6. Pragurile de alertă se determină ținându-se cont de formațiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul și de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziția medie determinată din variațiile locale ale calității apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă există date și este posibil, pragul de alertă se specifică în autorizație.

2.4. Topografia depozitului

Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul nr. 3.4.

Tabelul nr. 3.4

Nr. crt.Parametrii urmărițiÎn faza de urmărire postînchidere1.Structura și compoziția depozitului^1)anual2.anualcitire anuală

În faza

de funcționare

Comportarea la tasare

și urmărirea nivelului depozitului

^1) Date pentru planul de situație al depozitului: suprafața ocupată de deșeuri, volumul și compoziția deșeurilor, metode de depozitare, timpul și durata depozitării, calculul capacității remanente de depozitare.

Anexa nr. 4

PLAN de punere în aplicare a intenției de amânare a termenului de aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1)

Planul de punere în aplicare care trebuie prezentat în temeiul art. 9 alin. (1) conține următoarele:

1. evaluarea ratelor anterioare, actuale și preconizate de reciclare, eliminare prin depozitare a deșeurilor și alte operațiuni de tratare a deșeurilor municipale și a fluxurilor din care sunt compuse;

2. evaluarea punerii în aplicare a planurilor de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării de deșeuri, instituite conform dispoziției naționale de transpunere a art. 28 și 29 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive;

3. motivele pentru care autoritatea publică centrală pentru protecția mediului consideră că s-ar putea să nu poată îndeplini obiectivul relevant prevăzut la art. 8 alin. (6) în termenul stabilit în acesta și o evaluare a prelungirii termenului necesar pentru îndeplinirea respectivului obiectiv;

4. măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite la art. 9 alin. (3) din ordonanță aplicabile statului membru în perioada prelungirii termenului, inclusiv instrumentele economice adecvate și alte măsuri pentru a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, astfel cum se prevede la art. 4 alin. (1) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive și în anexa IVa la aceeași directivă;

5. un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor identificate la pct. 4, stabilirea organismului competent pentru punerea lor în aplicare și o evaluare a contribuției lor individuale la îndeplinirea obiectivelor aplicabile în cazul unei prelungiri a termenului;

6. informații privind finanțarea gestionării deșeurilor în conformitate cu principiul „poluatorul plătește“;

7. măsuri de îmbunătățire a calității datelor, după caz, în vederea unei mai bune planificări și monitorizări a performanței în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Anexa nr. 5

DEPOZITE neconforme de deșeuri care trebuie închiseTabelul 5.1Tabelul 5.2Tabelul 5.3Tabelul 5.4

Depozite neconforme clasa «b» din zona urbană care au sistat depozitarea conform anilor înscriși în tabel^1

^1 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.

JudețNume depozit/ LocalizareAn sistare depozitareBrașovBrașov2007

(la 03-11-2023, Tabelul 5.1 din Anexa nr. 5 a fost modificat de Punctul 2., Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 2 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1003 din 3 noiembrie 2023 )

Depozite neconforme clasa „b“ din zona urbană care au sistat/ încetat depozitarea în perioada 16 iulie 2009-16 iulie 2017

Județ

Nume depozit/ Localizare

An sistare depozitare

Satu Mare

2010

Sibiu

Somard - Mediaș

2010

Suceava

Hurghiș - Câmpulung Moldovenesc

2011

Botoșani

Darabani

2014

Botoșani

Săveni

2016

Hunedoara

Vulcan

2016

Arad

Lipova

2017

Brăila

Făurei

2017

Brașov

Rupea

2017

Buzău

Râmnicu Sărat

2017

Galați

Rateș - Tecuci

2017

Vâlcea

Horezu

2017

Depozite de deșeuri industriale periculoase care au sistat/încetat depozitarea până la 31 decembrie 2006^2

^2 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018.

Județul

Numele operatorului economic

Bacău

S.C. SOFERT - S.A.

Bihor

S.C. PETROLSUB - S.A.

Bihor

S.C. PETROLSUB - S.A.

Bihor

S.C. SINTEZA - S.A.

Bihor

S.C. PETROLSUB - S.A.

Bihor

S.C. PETROL DERNA - S.A.

Bihor

S.C. PETROL DERNA - S.A.

Bihor

S.C. SINTEZA - S.A.

Bihor

S.C. CEMTRADE - S.A. Oradea

Bihor

S.C. CEMTRADE - S.A. Oradea

Bistrița-Năsăud

S.C. ARIO - S.A.

Buzău

S.C. RAFINĂRIA „VENUS OILREG“ - S.A. Râmnicu Sărat

Ilfov

S.C. NEFERAL - S.A.

Maramureș

S.C. ROMPLUMB - S.A.

Mureș

S.C. BICAPA - S.A.

Prahova

S.C. Rafinăria Astra Română - S.A.

Prahova

S.C. Rafinăria Vega Ploiești - S.A.

Prahova

S.C. Rafinăria Steaua Română - S.A.

Prahova

S.C. Rafinăria Steaua Română - S.A.

Teleorman

S.C. TURNU - S.A.

(la 03-11-2023, Tabelul 5.3 din Anexa nr. 5 a fost modificat de Punctul 2., Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 2 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1003 din 3 noiembrie 2023 )

Depozite de deșeuri industriale nepericuloase care au sistat/încetat depozitarea între 1 ianuarie 2007 și 16 iulie 2009^3

^3 Depozite care fac obiectul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018

JudețulNumele operatorului economicAlbaS.C. SATURN - S.A. Alba IuliaBacăuS.C. CAROM - S.A. OneștiBrașovENERGO TECH - S.R.L.ClujS.C. SOMEȘ DEJGalațiELNAVGalațiISPAT SIDEXHunedoaraS.C. FOREVER - S.R.L. CălanMureșS.C. CARBID FOX - S.A.OltSMRTulceaS.C. FERAL - S.A.

(la 03-11-2023, Tabelul 5.4 din Anexa nr. 5 a fost modificat de Punctul 2., Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 2 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1003 din 3 noiembrie 2023 )

----

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.

ORDONANȚĂ nr. 2 din 11 august 2021

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Capitolul II — Cerințe specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului și autorizației de mediu/autorizației integrate de mediu pentru depozitele de deșeuri ↑ Cuprins

Capitolul III — Proceduri de acceptare a deșeurilor în depozitul de deșeuri ↑ Cuprins

Capitolul IV — Proceduri de control și urmărire în faza de exploatare a depozitului de deșeuri ↑ Cuprins

Capitolul V — Proceduri de închidere a depozitelor de deșeuri și monitorizarea postînchidere a acestora ↑ Cuprins

Capitolul VI — Depozite existente ↑ Cuprins

Capitolul VII — Contravenții ↑ Cuprins

Capitolul VIII — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Anexa nr. 1

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Cookie-uri