HOTĂRÂREA nr. 17 din 16 martie 2025

1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul I.A. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.086 din 15 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.024F/2025. Documentele de candidatură a domnului Simion George-Nicolae la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și Decizia nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 347C/BEC/P.R./2025 din 15 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.091 din 15 martie 2025.

3. În motivarea contestației se arată, în esență, că domnul Simion George-Nicolae a făcut declarații și a întreprins acțiuni publice care contravin principiilor constituționale și statului de drept, întrucât a instigat la violență, a atacat instituțiile statului și a promovat un discurs extremist care subminează ordinea constituțională. În acest sens se susține că domnul Simion George-Nicolae a participat la proteste violente și a avut confruntări cu forțele de ordine.

4. De asemenea, se apreciază că planează suspiciuni de fraudă în ceea ce privește modul de întocmire a listelor de susținători, precum și autenticitatea acestor liste.

5. Totodată, contestatarul arată că domnul Simion George-Nicolae a fost declarat persoană indezirabilă în Ucraina, fiindu-i interzisă intrarea în această țară. Se mai arată că domnul Simion George-Nicolae are legături cu serviciile de informații străine, fapt ce pune în pericol stabilitatea României.

6. Se mai învederează că domnul Simion George-Nicolae l-a sprijinit pe domnul Călin Georgescu pentru funcția de premier al României și a susținut candidatura unor foști militari implicați în acțiunile de reprimare a Revoluției ce a avut loc în anul 1989 în România.

7. Pentru toate cele menționate anterior se apreciază că domnul Simion George-Nicolae nu îndeplinește criteriile legale și morale pentru a candida la funcția de Președinte al României, acțiunile și declarațiile sale fiind contrare Constituției, securității naționale și ordinii democratice, iar admiterea candidaturii sale pune în pericol stabilitatea țării și relațiile externe cu celelalte state.

8. La data de 16 martie 2025, doamna Silvia Uscov a depus un amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 3.105, prin care solicită respingerea contestației formulate de domnul I.A. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

9. La data de 16 martie 2025, domnul Simion George-Nicolae a depus un punct de vedere, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 3.109, prin care solicită, în esență, respingerea contestației formulate de domnul I.A. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii sale și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

10. Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarul nr. 1.027F/2025, având ca obiect soluționarea contestației formulate de domnul Bogdan Ionescu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, contestație înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.099 din 15 martie 2025.

11. În motivarea contestației, autorul acesteia apreciază, cu privire la candidatura domnului Simion George-Nicolae, că aceasta încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiile statului de drept, democrației și supremației Constituției, ale art. 30 alin. (7) referitor la limitele libertății de exprimare, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și libertăților, ale art. 82 alin. (2) privind depunerea jurământului de către Președintele României, ale art. 92 privind atribuțiile Președintelui în domeniul apărării corelate cu cele ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană și ale art. 149 privind aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

12. În preambulul contestației sunt invocate considerentele hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 și nr. 7 din 11 martie 2025, apreciindu-se că acestea reprezintă premisele și baza contestației formulate.

13. Se invocă nulitatea formală a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025, întrucât acesta nu a analizat îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către domnul Simion George-Nicolae prevăzute la nivel constituțional. În acest sens se arată că Biroul Electoral Central s-a rezumat la o verificare și o analiză pur tehnice ale procedurilor, formelor și înscrisurilor detaliate la art. 27 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

14. Se arată că domnul Simion George-Nicolae prezintă numeroase identități/similitudini/suprapuneri comportamentale în discursul public cu doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă. Astfel de conduite și luări de poziții publice au condus în cazul doamnei Șoșoacă la invalidarea/respingerea candidaturii acesteia de către Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024.

15. Totodată, se amintește că domnul Simion George-Nicolae a fost declarat persoană indezirabilă în Ucraina și se susține că motivele declinate de către autoritățile ucrainene sunt extrem de grave și compromițătoare pentru acesta. De asemenea, învederează că domnul Simion George-Nicolae a fost declarată persoană indezirabilă și în Republica Moldova, ca urmare a unor acțiuni și declarații la adresa Republicii Moldova, care reprezintă un pericol pentru securitatea statului și care provoacă sau încearcă să provoace o destabilizare a acestei țări.

16. Se prezintă o serie de presupuse fapte, luări de poziții și declarații ale domnului Simion George-Nicolae apreciate ca fiind contrare ordinii constituționale, păcii și democrației din România, și anume: legionarismul, antisemitismul, șovinismul românesc/naționalismul extremist, discriminarea, discursul instigator la ură, rasismul, intoleranța, xenofobia, separatismul, violența în toate formele sale și afinitatea prorusă. În acest sens se invocă o multitudine de articole de presă și apariții în mass-media ale domnului Simion George-Nicolae. De asemenea, se susține că domnul Simion George-Nicolae este un simpatizant al grupării legionare și al celei antisemite, aspecte reținute și de Tribunalul București - Secția a III-a civilă în Hotărârea nr. 3.087 din 18 octombrie 2023.

17. În plus, se arată că domnul Simion George-Nicolae, atât personal, cât și prin intermediul partidului pe care acesta îl reprezintă, a sprijinit candidatura domnului Călin Georgescu, ceea ce conduce la concluzia că este de acord și susține declarațiile, opiniile și luările de poziție ale acestuia. Mai mult, se arată că, și după respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu, domnul Simion George-Nicolae a continuat să acționeze în conformitate cu instrucțiunile primite de la acesta. În acest sens, contestatarul face trimitere la articole de presă și apariții în mass-media.

18. De asemenea, se invocă legăturile domnului Simion George-Nicolae și ale partidului Alianța pentru Unirea Românilor cu organizațiile neofasciste, arătându-se că aceste aspecte au fost reținute în presa scrisă.

19. Se mai arată că domnul Simion George-Nicolae manifestă ură și discriminare față de comunitatea LGBTQIA+ și față de minoritatea maghiară, apreciindu-se că aceste aspecte sunt susținute de articole de presă menționate în contestație. De asemenea, se mai susține că domnul Simion George-Nicolae a avut comportamente contrare bunelor moravuri în plenul Parlamentului și amintește un dialog avut de acesta cu doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, precum și interacțiunea cu domnul Virgil Popescu, ministrul energiei de la acel moment. Cu privire la aceste aspecte, contestatarul apreciază că aceste atitudini și acțiuni ale domnului Simion George-Nicolae nu pot fi justificate prin prisma dreptului la liberă exprimare și invocă Decizia din 24 iunie 2003 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Garaudy împotriva Franței, precum și Decizia nr. 143 din 20 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași.

20. Nu în ultimul rând, se apreciază că este de notorietate, inclusiv pe plan internațional, că, prin acțiunile și prin discursul său constant, domnul Simion George-Nicolae îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public.

21. Invocând considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, contestatarul apreciază că și în cazul candidaturii domnului Simion George-Nicolae se impune admiterea contestației formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

22. Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.106 din 16 martie 2025, contestatarul a depus un înscris denumit „Anexa 1“, prin care reiterează cele susținute în contestația formulată.

23. Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarul nr. 1.032F/2025, având ca obiect soluționarea contestației formulate de doamna Antoaneta Laura Panait împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, contestație înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.107 din 16 martie 2025.

24. În motivarea contestației se susține, în esență, că domnul Simion George-Nicolae a încălcat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 80 privind rolul Președintelui, art. 82 privind validarea mandatului și depunerea jurământului, art. 142-147 referitoare la Curtea Constituțională, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană și art. 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.

25. Se arată că declarațiile publice și conduita domnului Simion George-Nicolae sunt incompatibile cu valorile democratice, statul de drept și ordinea constituțională a României. Se arată că domnul Simion George-Nicolae susține persoane a căror candidatură nu a fost înregistrată de Biroul Electoral Central, că dorește să modifice atribuțiile instanței de contencios constituțional și că a făcut diverse declarații amenințătoare referitoare la membrii Biroului Electoral Central. Apreciază că rolul Președintelui României este de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.

26. Se apreciază că domnul Simion George-Nicolae are un discurs constant antidemocratic și o conduită sistematică, persistentă și îndelungată, menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și apartenența României la structurile euroatlantice.

27. Declarațiile publice, luările de poziție și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că domnul Simion George-Nicolae, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției. Totodată, domnul Simion George-Nicolae contestă statutul României de stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

28. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, cu privire la contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral și cu privire la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestațiilor.

29. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

30. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.024F/2025, nr. 1.027F/2025 și nr. 1.032F/2025, și anume contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

31. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.027F/2025 și nr. 1.032F/2025 la Dosarul nr. 1.024F/2025, care a fost primul înregistrat.

32. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, apreciază că, în ceea ce privește critica privind lipsa motivării din decizia Biroului Electoral Central, analiza efectuată de acesta se încadrează în coordonatele prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Referitor la celelalte aspecte invocate de contestatari, reprezentantul Ministerului Public susține că acestea pot angaja diverse forme de răspundere, rămânând la aprecierea Curții să evalueze dacă acestea ridică probleme din perspectiva criteriilor de eligibilitate prevăzute de Constituție.

33. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George-Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

34. Examinând contestațiile formulate, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

35. Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați“ . Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeași lege: „Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.“

36. Referitor la modul de întocmire și la conținutul listei de susținători, respectiv autenticitatea acestor liste, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că „Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 (n.a. în prezent art. 326) din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.“ Potrivit anexei menționate în textul de lege citat, lista de susținători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data nașterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) și semnătura. Cât privește semnătura, legea menționează că „lista este act public și se află sub incidența art. 292 [n.a. în prezent art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabilește și modelul declarației pe propria răspundere care atestă că „toate datele și semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realității“.

37. Având în vedere dispozițiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susținători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea și stabilirea identității alegătorilor care susțin candidatura. Cât privește semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susținători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidența normelor din Codul penal care reglementează infracțiunea de fals în declarații. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susținători corespund realității, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susținătorilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal, potrivit căruia: „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond și de formă“ ale listelor de susținători trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referință citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenței tuturor elementelor prevăzute de lege. Ținând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea în continuare a altor măsuri legale.

38. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-13).

39. În continuare, Curtea reține că, potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși în funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

40. Referitor la celelalte susțineri ale contestatarilor, Curtea reține că aceștia nu formulează critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat (a se vedea și Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014).

41. Astfel fiind, întrucât în prezentele cauze nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Simion George-Nicolae, Curtea urmează să respingă contestațiile formulate.

42. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

1. În acord cu soluția pronunțată de Curtea Constituțională, formulăm prezenta opinie concurentă, apreciind că toate cele trei contestații formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, ce constituie obiectul dosarelor nr. 1.024F/2025, nr. 1.027F/2025 și nr. 1.032F/2025, trebuiau respinse în integralitate inclusiv prin dezvoltarea următoarelor considerente suplimentare:

2. Prin contestațiile antereferite, fundamentate inclusiv pe considerentele Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, autorii acestora susțin că domnul Simion George Nicolae nu îndeplinește condițiile de eligibilitate, de rang constituțional, pentru a candida la funcția de Președinte al României, astfel cum sunt stabilite prin Constituție, prin Legea nr. 370/2004 și în jurisprudența recentă a Curții Constituționale, întrucât: (i) candidatul a făcut declarații și a întreprins acțiuni publice care contravin principiilor constituționale ale statului de drept, a instigat la violență, a atacat instituțiile statului, a promovat un discurs extremist care subminează ordinea constituțională, nu îndeplinește criteriile legale și morale pentru a candida, acțiunile și declarațiile sale fiind contrare Constituției, securității naționale și ordinii democratice (Dosarul nr. 1.024F/2025); (ii) candidatul în cauză prezintă numeroase identități/similitudini/suprapuneri comportamentale în discursul public cu doamna D.I.S., care au dus la invalidarea/respingerea candidaturii acesteia de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024; candidatul a avut luări de poziție și declarații contrare ordinii constituționale, păcii și democrației românești (cu referire la legionarism, antisemitism, șovinism românesc/naționalism extremist, discriminare, instigare la ură, rasism, intoleranță, xenofobie, separatism, violență), probate de contestatar, cu articole de presă și apariții în mass-media; a sprijinit un alt candidat la funcția de Președinte al României, fiind de acord cu declarațiile, opiniile și luările de poziție ale acestuia; a avut comportamente contra bunelor moravuri în plenul Parlamentului, atitudini de ură și discriminare față de grupuri minoritare; prin discursul său constant a îndemnat la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale (Dosarul nr. 1.027F/2025); (iii) a avut declarații publice, luări de poziție și conduită incompatibile cu valorile democratice, statul de drept și ordinea constituțională a României, precum și declarații amenințătoare la adresa membrilor Biroului Electoral Central și un discurs constant antidemocratic prin care desconsideră obligația de respectare a Constituției (Dosarul nr. 1.032F/2025).

3. În cuprinsul hotărârii față de care formulăm prezenta opinie concurentă, criticile privind discursul, declarațiile publice și conduita candidatului nu au fost analizate și prin raportare la condițiile de eligibilitate, de rang constituțional, introduse în ordinea constituțională prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 (respectarea Constituției și apărarea democrației), fiind calificate la modul general și nemotivat ca simple aprecieri și opinii personale ale contestatarilor cu privire la candidatul în cauză. O astfel de omisiune de a analiza toate criticile din contestațiile formulate împotriva înregistrării candidaturii domnului Simion George Nicolae este cu atât mai puțin justificată în condițiile în care cele două condiții de eligibilitate au fost explicit afirmate și analizate anterior de Curtea Constituțională în cazul altor candidați, respectiv prin Hotărârea nr. 2/2024 și Hotărârea nr. 7/2025. În opinia noastră, cât timp sunt în vigoare aceste condiții suplimentare de eligibilitate, în absența unui reviriment jurisprudențial, Curtea, în aplicarea considerentului 58 din Hotărârea nr. 2/2024 și ca expresie a principiului egalității de tratament, ar fi trebuit să examineze dacă, prin prisma criticilor formulate în contestații, candidatul Simion George Nicolae îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și apărarea democrației. Astfel, apreciem că nu a existat o analiză distinctă și completă a argumentelor invocate de contestatari cu privire la neîndeplinirea de către candidat a respectivelor condiții de eligibilitate pe care însăși Curtea le-a introdus în ordinea juridică constituțională.

4. În opinia noastră, fără a mai relua toate argumentele enunțate în opinia separată la Hotărârea nr. 2/2024, considerăm, cu titlu preliminar, că instanța de contencios constituțional nu își putea eluda competența pe care și-a stabilit-o prin jurisprudența precitată și pe care ar fi trebuit să o invoce în mod expres și explicit în hotărâre. Subsecvent, în urma exercitării competenței de verificare a condițiilor de eligibilitate, Curtea Constituțională ar fi trebuit să respingă contestațiile pe considerentul că nu poate să interzică unei persoane să își exercite dreptul de a fi ales exclusiv pentru că a constatat încălcarea de către persoana în cauză a limitelor dreptului la liberă exprimare prevăzute în art. 30 alin. (7) din Constituție.

5. Prin esența lor, condițiile de eligibilitate generale de rang constituțional construite prin jurisprudența Curții nu pot viza discursul, opiniile, afirmațiile, declarațiile publice sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru funcția de Președinte al României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, întrucât toate aceste aspecte de natură subiectivă fac parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează, libertate protejată și garantată prin Constituție. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare poate fi rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege în sarcina altor instituții ale statului, neputând fi exercitată de Curtea Constituțională ca atribuție implicită sau derivată din competența sa generală de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. Chiar dacă ar rămâne în sarcina Curții Constituționale o astfel de competență de a evalua noile condiții de eligibilitate în cazul candidaturilor la funcția de Președinte al României, ar fi necesară dezvoltarea unor condiții/criterii obiective clare, precise și predictibile, însoțite de garanții efective care să reflecte dreptul la un proces echitabil, pentru ca această evaluare să nu fie subiectivă și arbitrară.

6. Având în vedere cele expuse mai sus, în acord parțial cu soluția adoptată, considerăm că toate contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 31D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Simion George Nicolae și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 trebuiau respinse inclusiv pe considerentul că instanța de contencios constituțional nu poate evalua aspecte de natură subiectivă care intră în conținutul exercitării dreptului la liberă exprimare, evaluare care poate conduce la interzicerea înregistrării unei candidaturi pentru funcția de Președinte al României, ceea ce echivalează cu restrângerea exercițiului dreptului fundamental de a fi ales.

7. Reiterând că rolul esențial al justiției constituționale este acela de a garanta prin interpretare judicioasă și în limitele competențelor constituționale protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei în fața oricăror abuzuri ale puterii instituționalizate, inclusiv ale dreptului însuși, afirm expres că scopul prezentei opinii concurente nu este acela de a susține direct, indirect sau implicit persoane, declarații, opinii, discursuri, conduite, acțiuni sau comportamente trecute, prezente sau viitoare, exprimate sau care vor fi exprimate de oricare dintre părțile sau candidații menționați în dosarele aflate pe rolul Curții Constituționale, indiferent de calitatea acestora, și de care înțeleg să mă delimitez cu fermitate. Opinia concurentă este expresia reafirmării unor principii de drept constituțional, a atașamentului propriu la valorile și principiile democrației constituționale și ale statului de drept care trebuie deopotrivă să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei și să sancționeze faptele de încălcare a legii, cu respectarea legii și a Constituției.