LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)

(1) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Președintele României la termen și până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care dorește să voteze în străinătate la alegerile pentru Președintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

(2) Pentru a vota prin corespondență, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondență, conform legii.

(3) Alegătorii prevăzuți la alin. (1) sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate.

(4) Alegătorii prevăzuți la alin. (2) sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondență.

(5) Listele prevăzute la alin. (3) și (4) se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic și sunt puse la dispoziția biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc pe durata votării de către președintele biroului electoral al secției de votare și/sau de către membrii biroului electoral al secției de votare desemnați de către acesta, pentru a consemna prezența la vot a următoarelor categorii de alegători:

(2) Listele electorale suplimentare cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare și semnătura alegătorului.

(3) Modelul listei electorale suplimentare este stabilit prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

(4) Întâmpinările formulate cu privire la înscrierea alegătorilor în listele electorale suplimentare se soluționează pe loc de către biroul electoral al secției de votare, prin decizie.

(5) Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși într-un extras din listele electorale.

(6) Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

(7) În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal și semnătura alegătorului.

(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și reprezentanții Autorității Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenență politică. Candidații în alegeri, soțul, soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

(4) Nimeni nu poate fi în același timp membru a două sau mai multe birouri electorale.

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii și completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.

(1) Birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun.

(2) Ședințele birourilor electorale sunt conduse de președinți.

(3) În lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitorul său.

(4) Prezența la ședințe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la ședință.

(5) Birourile electorale adoptă acte și iau măsuri, potrivit competenței lor, numai cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

(1) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua votării, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 16-23.

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal sau în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calității de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în ședință publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin mass-media de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două zile înainte de desfășurarea acesteia.

(3) Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.

(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care nu este reprezentată în Parlament și a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1).

(7) Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistică.

(8) Biroul Electoral Central, în componența prevăzută la alin. (4), adoptă prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare a birourilor electorale și a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale și aparatul tehnic al acestora.

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri.

(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet.

(4) Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Biroul electoral județean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului București este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea acesteia. Tragerea la sorți se face pe funcții, președinte și locțiitor, și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente.

(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral județean sau biroul electoral al sectorului municipiului București se completează cu reprezentanții propuși de partidele politice parlamentare care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale județene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București cu reprezentanții propuși de partidele politice parlamentare care au propus candidați, acestea se completează de către președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorți, dacă este cazul, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații.

(1) Birourile electorale județene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului București au următoarele atribuții:

(2) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi.

(3) În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(1) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exercițiu ai Tribunalului București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați.

(2) Dispozițiile art. 18 alin. (2)-(3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate are următoarele atribuții:

(4) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.

(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate adoptă decizii. Deciziile biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din țară sunt alcătuite din cel mult 9 membri, din care un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri propuși de formațiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare din țară nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și locțiitorii acestora sunt desemnați cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, până cel mai târziu cu 15 zile înaintea zilei votării.

(3) În cazul în care președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și membrii acestora, respectiv operatorii de calculator nu își îndeplinesc atribuțiile ce le revin sau săvârșesc contravenții prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiți de îndată, la solicitarea biroul electoral ierarhic superior, de către organismele sau persoanele care le-au desemnat, după caz, cu alte persoane desemnate potrivit procedurilor prevăzute de prezenta lege.

(1) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2), formațiunile politice care au propus candidați sunt obligate să comunice biroului electoral județean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formațiune politică poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare cel mult 2 reprezentanți.

(2) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu reprezentanții formațiunilor politice se face de președintele biroului electoral județean, respectiv de președintele biroului electoral al sectorului municipiului București, în prezența reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral județean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore și se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții formațiunilor politice.

(3) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanții partidelor politice parlamentare care au propus candidați, iar în a doua etapă, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, de către președintele biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz.

(4) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2) și (3), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea urmează a fi completate, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, dintre toate formațiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secția de votare respectivă.

(5) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au cel puțin 5 membri, respectiv președinte, locțiitor și 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziția președintelui biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz, prin tragere la sorți, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (8).

(6) La solicitarea scrisă a reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral, președintele biroului electoral județean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului București pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(7) Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri propuși de formațiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de 3 membri.

(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și locțiitorii acestora sunt desemnați de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetățenilor cu drept de vot, semnate și datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, transmise prin poștă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare. Desemnarea președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire și care se comunică biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Operațiunile de desemnare a președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secțiilor de votare din străinătate, și se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul acestuia care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secției de votare din străinătate, cu condiția să nu lipsească amândoi în același timp. Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenței președintelui biroului electoral al secției de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare.

(4) În cel mult 5 zile de la data desemnării președintelui biroului electoral al unei secții de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia, formațiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanților lor în secția de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile și codurile numerice personale ale titularului și supleanților, însoțite de declarațiile lor de acceptare. O formațiune politică poate avea un titular și 2 supleanți, cu rol de locțiitori, pentru fiecare secție de votare. Pentru a îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanții formațiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanții pot înlocui temporar titularii numai când aceștia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.

(4^1) În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ai căror președinți și locțiitori au fost desemnați. În această componență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute de prezenta lege. Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoștință publică prin afișare pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(4^2) Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate.

(4^3) În urma învestirii într-un birou electoral al secției de votare din străinătate, președintele, locțiitorul și ceilalți membri sunt obligați să îndeplinească atribuțiile ce le revin conform legii, aceștia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfășurarea procesului electoral.

(4^4) În situația în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuțiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum și de alte autorități publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării și cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secțiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(5) În cazul în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu cetățeni români cu drept de vot propuși de către șefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă președintele biroului electoral al unei secții de votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfășurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Completarea se poate face cu supleanții propuși de către partidele politice sau, dacă numărul acestora nu este suficient, cu orice cetățean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.

(7) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

(1) În ziua premergătoare zilei votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din țară primesc, pe bază de proces-verbal, următoarele:

(2) Predarea materialelor prevăzute la alin. (1) se asigură de către primari.

(3) În ziua premergătoare primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc materialele prevăzute la alin. (1), cu excepția celor de la lit. a) și f), prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții:

(5) Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia.

(6) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare efectuează sub coordonarea președintelui biroului electoral al secției de votare operațiunile necesare pentru exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care se prezintă la urne, precum și pentru consemnarea și centralizarea rezultatelor votării.

(7) Birourile electorale ale secțiilor de votare predau, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale județene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, precum și dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, Ministerului Afacerilor Externe.

(8) Birourile electorale ale secțiilor de votare predau separat, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale județene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București buletinele de vot întrebuințate și necontestate, buletinele de vot anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau aceste materiale reprezentanțelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializați.

(9) Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuții care le revin potrivit legii.

(10) Prefecții iau măsurile necesare pentru a asigura transportul materialelor prevăzute la alin. (1) până în interiorul localului de vot, precum și transportul materialelor prevăzute la alin. (7) și (8) din interiorul localului de vot până în sediul biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.

(11) În cazul secțiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la alin. (3) se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor în localurile de vot, într-un singur spațiu pus la dispoziție de șeful reprezentanței diplomatice din statul respectiv.

(12) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București au obligația de a stabili, cu consultarea prefecților, calendarul operațiunilor prevăzute la alin. (1), (7) și (8), astfel încât să asigure realizarea optimă a acestora. În cazul secțiilor de votare din străinătate, calendarul operațiunilor prevăzute la alin. (1), (7) și (8) este stabilit de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

(1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

(1) Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

(3) Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(3^1) Lista susținătorilor prevăzută la alin. (3) se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central.

(4) Propunerea de candidatură se depune și se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii. Exemplarul original și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului.

(5) Declarațiile pe propria răspundere ale candidaților în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(6) Declarațiile de avere și declarațiile de interese ale candidaților se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

(7) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru candidații propuși de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru candidații propuși de către alianțele electorale.

(8) Apartenența politică a candidatului la partidul politic, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale sau la unul dintre membrii alianței politice sau alianței electorale care îl propune nu constituie o condiție pentru a candida.

(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României.

(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

(3) Biroul Electoral Central întocmește procese-verbale din care rezultă data și ora afișării deciziilor de înregistrare sau, după caz, de respingere a înregistrării candidaturilor.

(4) Candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceștia declară în scris pe propria răspundere că renunță la candidatură. Declarația se depune la Biroul Electoral Central.

(1) Semnele electorale se depun la Biroul Electoral Central în scris și în format electronic odată cu depunerea candidaturii.

(2) Semnele electorale ale candidaților la funcția de Președinte al României trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Candidații propuși de partide politice și alianțe politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formațiuni politice s-au înscris la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase.

(4) În cazul în care un candidat optează pentru semnul electoral al partidului politic, al organizației cetățenilor aparținând unei minorități naționale, alianței politice sau electorale care îl propune, după caz, acesta îl poate folosi dacă formațiunea politică respectivă, înregistrată legal începând din anul 1990, l-a folosit prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială.

(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai mulți candidați, atribuirea se face candidatului care a depus primul semnul respectiv.

(6) Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.

(1) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională.

(2) Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor prevăzut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică, prin afișare pe pagina proprie de internet și prin intermediul mass-mediei, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În același termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligația de a le afișa de îndată la sediul lor.

(1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală, în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscriși în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate.

(3) Cu cel puțin 15 zile înaintea datei alegerilor, macheta buletinului de vot se prezintă de Regia Autonomă "Monitorul Oficial" membrilor Biroului Electoral Central. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecții se formulează pe loc, obiecțiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central trebuie să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" modificarea machetei și tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele și prenumele candidaților, ordinea de înscriere a acestora, precum și semnele electorale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.

(4) Un exemplar al buletinului de vot, vizat și anulat de președintele Biroului Electoral Central, va fi afișat pe site-ul acestei instituții.

(1) Confecționarea ștampilelor birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, a ștampilelor de control ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, a ștampilei biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și a ștampilelor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecților, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(2) Ștampila Biroului Electoral Central se confecționează de Ministerul Afacerilor Interne, iar ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de Regia Autonomă "Monetăria Statului". Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanța dintre acestea.

(3) În cazul pierderii sau furtului unor ștampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparțineau ștampilele electorale respective iau măsuri în vederea înlocuirii acestora, cu sprijinul Regiei Autonome "Monetăria Statului", prefectului sau Ministerului Afacerilor Externe, după caz.

(1) Buletinele de vot, ștampilele de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 și celelalte materiale necesare desfășurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secțiile de votare din străinătate, preluarea și predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Predarea și distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți sau multiplu de 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.

(3) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secții de votare se afișează un buletin de vot, vizat și anulat, după caz, de președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.

(2) Președintele în funcție poate participa la campania prezidențială a partidului politic sau a alianței politice care l-a propus sau îi susține candidatura, potrivit art. 27.

(1) Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit.

(2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților.

(3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și orarul și repartizarea timpilor de antenă pentru campania electorală privind alegerea celor două Camere.

(1) În campania electorală candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

(4) În timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaților și formațiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toți candidații și toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin.

(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă.

(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 43 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secției de votare.

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.

(1) Candidații sunt obligați să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(2) Accesul candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune este gratuit. Posturile private de radio și televiziune vor oferi candidaților timpi de antenă proporționali cu cei practicați de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio și televiziune atrage sancționarea acestora. Sancțiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului.

(2^1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio și televiziune, contra cost.

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4) În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Consiliul Național al Audiovizualului stabilește, prin decizie, regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru președinte.

(5) Candidații își pot desemna coordonatori de campanie la nivelul județelor, sectoarelor municipiului București și pentru străinătate, pe care îi notifică Biroului Electoral Central și Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.

(6) Coordonatorii de campanie ai candidaților au rolul de a reprezenta candidații și de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnați.

(1) Primarii sunt obligați ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziție care se aduce la cunoștința publică prin afișare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afișajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ținând seama de numărul candidaților.

(2) Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Locurile speciale pentru afișaj electoral pot fi folosite numai de candidații la funcția de președinte și de partidele care i-au propus.

(4) Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

(5) Afișajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor și numai cu luarea măsurilor impuse de legislația în vigoare pentru asigurarea siguranței cetățenilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8) Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației.

(9) Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic.

(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate.

(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

(13) Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidați și, după caz, de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care îi susțin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricții de circulație rutieră sau pietonală.

(14) Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.

(1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Decizia se aduce la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

(2) Dacă birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se pot face contestații la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acestora.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5) Contestațiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6) Deciziile adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.

(7) Contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.

(1) Fiecare local al secțiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", proporțional cu numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscriși în tabelele prevăzute la art. 9, precum și o urnă de vot specială.

(2) Cabinele și urnele de vot trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul electoral al secției de votare. Cabinele și urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei votării, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. În intervalul orar 18,00-20,00 președintele biroului electoral al secției de votare primește, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Președintele biroului electoral al secției de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe sediul secției de votare și dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(4) La plecare, președintele biroului electoral al secției de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ștampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ștampila de control, ștampile cu mențiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

(5) În ziua votării activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri și, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, copiile listelor electorale permanente, buletinele de vot și ștampilele, consemnând la pct. e) și i) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operațiuni, președintele închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepția fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.

(7) Măsurile dispuse de președintele biroului electoral al secției de votare se aduc la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil.

(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afișajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unității administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

(9) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.

(10) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, de persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) și de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori organizațiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare prevăzut la alin. (6).

(13) Pentru secțiile de votare din străinătate, dispozițiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condițiilor specifice privind organizarea acestora.

(1) În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 și se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00.

(3) La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

(4) Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:

(5) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorii își prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau și introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, conform hotărârii Autorității Electorale Permanente.

(6) Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

(7) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

(8) În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în listă, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

(9) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea «VOTAT» înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

(10) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

(11) După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă.

(12) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare la pct. j) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

(13) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

(14) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(15) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.

(16) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțată prin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea.

(17) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare, în același timp. Candidații și persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

(1) În zilele de vineri și sâmbătă, la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în prezența celorlalți membri, iau următoarele măsuri:

(2) În fiecare zi, la începerea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), ridicarea sigiliilor se va face de către președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate, în prezența celorlalți membri ai biroului electoral al secției de votare.

(3) Localurile secțiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.

(1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.

(1^1) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător persoanelor care în ziua votării se află în țară și care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras din listele electorale.

(3) Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.

(1) În modalitatea prevăzută la art. 45 se poate vota numai la secțiile de votare din țară.

(2) Datele personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit art. 45 sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv în acesta la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la art. 45 alin. (1), pe baza semnăturilor din extrasul din listele electorale.

(3) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot.

(3) Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot.

(4) Alegătorii aflați în situațiile prevăzute de alin. (2) și (3) pot vota până cel mult la ora 23,59.

(1) La toate operațiunile efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator și a persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare.

(2) Dispozițiile art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.