HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025

1. Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu.

2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.013 din 6 mai 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.776F/2025.

3. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4. Prin cererea formulată, domnul Sebastian-Constantin Popescu solicită anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2024, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, și invalidarea rezultatului electoral. În esență, acesta, invocând prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 2 alin. (1), ale art. 8, ale art. 16 și ale art. 62 din Constituție, apreciază că în cadrul procesului electoral au avut loc încălcări grave ale principiilor democratice și ale egalității de șanse în alegeri. Susține că încălcarea principiului egalității de șanse s-a realizat prin discriminarea candidaților în mass-media. Astfel, au avut loc o clasificare a candidaților în două categorii: „relevanți“ și „irelevanți“, o promovare masivă a unor candidați pe anumite posturi TV, precum și încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă.

5. De asemenea, arată că au fost prezentate în mod selectiv și denaturat anumite sondaje referitoare la intenția de vot a căror publicare a avut ca efect manipularea opiniei publice și promovarea teoriei „votului util“. Prin această modalitate s-a încălcat dreptul cetățenilor cu drept de vot la o informare corectă, drept reglementat de dispozițiile art. 31 din Constituție. Astfel, alegătorii au fost determinați să voteze tactic, iar nu în concordanță cu convingerile lor.

6. Contestatarul susține că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, au fost utilizate masiv comentarii artificiale pe platforma TikTok, fiind observată o acțiune coordonată de influențare a alegătorilor prin „bombardarea“ acestora cu comentarii repetitive și suspecte ce promovau anumiți candidați. Totodată, au fost detectate conturi false sau suspecte, precum și multiple mesaje de tip „spam“. Aceste practici au denaturat competiția electorală, oferind candidaților care au intrat în turul 2 al alegerilor un avantaj necinstit, prin simularea unei popularități artificiale. Promovarea doar a unui număr de cinci candidați a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în mass-media tradițională, în mass-media online, cât și pe marile platforme sociale a celorlalți candidați în procesul electoral. Totodată, arată că a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena Lasconi în favoarea domnului Nicușor Dan, cu încălcare flagrantă a art. 2 alin. (1) din Constituție, acțiuni care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor.

7. În continuare, susține că dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare și cele neparlamentare, pe de o parte, și încalcă pluralismul politic, pe de altă parte. Astfel, partidelor parlamentare li s-a permis să desemneze reprezentanți în Biroul Electoral Județean chiar dacă nu participă în mod efectiv la alegeri, pe când cele neparlamentare au fost obligate să aibă un candidat pentru a putea desemna reprezentanți în structurile electorale. Aceasta constituie o ingerință gravă în procesul electoral și o distorsionare a competiției politice, contrar standardelor internaționale în materie electorală. Totodată, ordonanța de urgență permite, prin aplicarea sa abuzivă, introducerea unei cenzuri electorale.

8. Susține că, prin utilizarea anumitor sloganuri în campania electorală, a fost manipulată voința cetățenilor cu drept de vot și denaturat votul acestora. De asemenea, arată că pe listele electorale au fost menținute persoane decedate, fapt ce constituie fals în înscrisuri și zădărnicire a alegerilor.

9. În final, susține că procesul electoral s-a desfășurat cu încălcarea de către anumite partide a legislației GDPR și a celei electorale, fapt ce a creat un avantaj necuvenit anumitor candidați, pe de o parte, și a viciat caracterul liber, corect și egal al procesului electoral, pe de altă parte. Apreciază că procesul electoral a fost viciat și prin aplicarea tardivă a Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.

10. La dosar, domnul Alexandru Mirea a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 5.053 din 8 mai 2025, prin care a solicitat admiterea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025. De asemenea, domnul Cristian Adrian Secu a depus un document amicus curiae, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 5.129 din 9 mai 2025, prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025.

11. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin, din data de 4 mai 2025. Apreciază că contestatarul nu justifică un interes care să stea la baza solicitării sale. Susține că motivele invocate de contestatar nu se încadrează în cele prevăzute de lege pentru a dispune anularea alegerilor. Arată că, în esență, contestatarul critică modul de desfășurare a campaniei electorale și nu prezintă dovezi în susținerea criticilor formulate.

12. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025.

13. Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“. Totodată, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeași lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24:00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“.

14. Curtea observă că, în aplicarea dispozițiilor legale antereferite, pct. 105 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din data de 29 ianuarie 2025, stabilește că formularea cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală se realizează de către competitorii electorali în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu până la data de 6 mai 2025, ora 24:00.

15. În cauza de față, Curtea reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă și înregistrată la Curtea Constituțională la data de 6 mai 2025, în termenul prevăzut de lege.

16. Curtea observă că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 4 mai 2025, a fost formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu. În acest context, Curtea constată că, prin Decizia nr. 40D din 17 martie 2025, Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura domnului Sebastian-Constantin Popescu, propusă de Partidul Noua Românie, și semnul electoral al acestuia la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Totodată, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, „Candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în acest scop, aceștia declară în scris pe propria răspundere că renunță la candidatură. Declarația se depune la Biroul Electoral Central“.

17. Curtea observă că, în aplicarea dispozițiilor legale antereferite, pct. 38 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, precitată, stabilește că renunțarea la candidatură se poate realiza până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de 19 martie 2025. Curtea constată că nu a fost înregistrată o cerere de renunțare la candidatura domnului Sebastian-Constantin Popescu, iar, prin Procesul-verbal nr. 479C/BEC/P.R.2025 din 20 martie 2025, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor și a semnelor electorale, inclusiv a candidaturii acestuia (potrivit anexei nr. 1 la Procesul-verbal nr. 479C/BEC/P.R.2025). Totodată, potrivit Procesului-verbal nr. 494C/BEC/P.R.2025 din 22 martie 2025 privind stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, domnul Sebastian-Constantin Popescu a ocupat poziția nr. 7 pe buletinul de vot. Așa fiind, Curtea constată că domnul Sebastian-Constantin Popescu are calitatea de candidat care a participat la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, fiind îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 (a contrario, Hotărârea nr. 83 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 29 noiembrie 2019, și Hotărârea nr. 80 din 27 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 28 noiembrie 2019).

18. Totodată, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 30 din 2 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1263 din 16 decembrie 2024, paragraful 20, a statuat că art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 nu reglementează alte condiții suplimentare care să impună ca argumentele invocate de candidat să fie de natură să ducă la clasarea sa pe primele două poziții, tocmai pentru că cererea formulată vizează legalitatea și regularitatea operațiunilor de votare și stabilire a rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României, aspecte de interes public, și nu privat al vreunui candidat. Cu alte cuvinte, legea protejează integritatea și corectitudinea procesului electoral, și nu interesele candidaților. De aceea, oricare dintre candidați poate formula cerere de anulare a alegerilor indiferent de motivele invocate. Rămâne însă Curții competența de a aprecia utilitatea și relevanța unui asemenea demers în funcție de evaluarea de ansamblu a modului în care s-a desfășurat votarea și a modului de stabilire a rezultatelor alegerilor.

19. În continuare, având în vedere dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, Curtea observă că în ceea ce privește noțiunea de „fraudă“, în jurisprudența sa, a statuat că aceasta reprezintă orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent. Curtea a reținut că: (i) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (ii) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului (sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin); (iii) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Curtea a reținut că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea neregularităților constatate de autoritățile statului (a se vedea Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009, și Hotărârea nr. 57 din 6 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014).

20. Plecând de la aceste premise, în ceea ce privește susținerile referitoare la discriminarea candidaților în mass-media, la clasificarea acestora în două categorii: „relevanți“ și „irelevanți“, la promovare masivă a unor candidați pe anumite posturi TV, la încălcarea obligației de alocare egală a timpului de antenă, Curtea constată că, în cadrul procesului electoral, aceste acțiuni se circumscriu etapei campaniei electorale, putând căpăta caracterul unor fapte ce împiedică un partid sau o formațiune politică ori un candidat să își desfășoare campania electorală, inclusiv în ceea ce privește acordarea timpilor de antenă (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 25 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2009, și Hotărârea nr. 27 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2009).

21. Curtea reține că, potrivit art. 146 lit. f) din Constituție, veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. Totodată, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională, iar, potrivit art. 38 din același act normativ, contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională.

22. Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7:00. Plecând de la aceste premise, Curtea reține că primul tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025 s-a desfășurat în data de 4 mai 2025, campania electorală încheindu-se în data de 3 mai 2025, la ora 7:00.

23. Or, Curtea, prin Hotărârea nr. 30 din 3 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 8 decembrie 2004, a constatat că, potrivit legii, contestațiile privind împiedicarea unui candidat de a-și desfășura campania electorală pot fi formulate numai în timpul acesteia. Așa fiind, Curtea constată că, în prezenta cauză, domnul Sebastian-Constantin Popescu a formulat critici referitoare la împiedicarea desfășurării campaniei electorale ulterior încetării acesteia, fapt ce determină tardivitatea acestora.

24. În ceea ce privește susținerile în legătură cu modalitatea de prezentare a anumitor sondaje referitoare la intenția de vot ce a determinat alegătorii să voteze „tactic“, iar nu în concordanță cu convingerile lor, Curtea observă că, potrivit art. 39 din Legea nr. 370/2004, în perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații: a) denumirea instituției care a realizat sondajul; b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă. Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 43 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, fără a avea acces în interiorul localului secției de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.

25. Curtea constată că, potrivit art. 55 lit. k) și y) din același act normativ, constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni, nerespectarea dispozițiilor art. 39 alin. (4), respectiv a celor ale art. 39 alin. (1) - (3) și (5) din Legea nr. 370/2004. De asemenea, Capitolul IV din Legea nr. 370/2004 reglementează, pe lângă faptele care constituie contravenții și infracțiuni, procedura constatării săvârșirii contravențiilor și aplicării sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește autoritățile competente. Așa fiind, Curtea constată că susținerile referitoare la modalitatea de realizare și prezentare a sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale excedează competenței instanței de contencios constituțional. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituțională a autorităților statului, a căror competență este stabilită prin lege (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, precitată).

26. În ceea ce privește susținerile referitoare la utilizarea nelegală a platformei TikTok și cele potrivit cărora pe listele electorale au fost menținute persoane decedate, Curtea observă că contestatarul se limitează a prezenta afirmații și opinii personale cu privire la utilizarea platformei TikTok și a unor liste electorale neconforme, fără a prezenta dovezi în sensul celor afirmate (a contrario, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, paragraful 5). Or, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Simplele susțineri și percepții personale ale candidaților nu reprezintă probe în sensul legii, care să justifice, în temeiul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, anularea alegerilor pentru funcția de Președinte.

27. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora a avut loc o deturnare a campaniei doamnei Elena Lasconi în favoarea domnului Nicușor Dan, cu încălcarea flagrantă a art. 2 alin. (1) din Constituție, acțiuni care s-au soldat cu deturnarea rezultatului alegerilor, Curtea apreciază că faptele invocate constituie o serie de elemente secvențiale care nu au determinat un fenomen cu vocația de a schimba voința alegătorilor, în sensul modificării atribuirii mandatului. Curtea apreciază că în cazul încălcării legii rămân în sarcina autorităților competente cercetarea faptelor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege. De altfel, prin Decizia cu nr. 278 din 12 aprilie 2025, Biroul Electoral Central a constatat, în esență, că atât timp cât partidul USR are un candidat care participă în competiția electorală, în primul tur de scrutin, această formațiune politică nu poate face campanie electorală de orice fel unui alt candidat care participă în același proces electoral.

28. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 creează o discriminare vădită între partidele parlamentare și cele neparlamentare, pe de o parte, și încalcă pluralismul politic, pe de altă parte, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții, „La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, la procedurile de completare a birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și a birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și străinătate cu reprezentanții partidelor politice, se aplică procedura prevăzută la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care rămân locuri libere se aplică de către președintele biroului electoral competent procedura prevăzută de art. 16 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare“.

29. Curtea reține că contestatarul este nemulțumit de excluderea din componența Biroului electoral județean a anumitor reprezentanți ai unor formațiuni politice care, deși nu erau partide parlamentare, aveau un candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 4 mai 2025.

30. Referitor la competența ratione materiae de soluționare a modului de formare și componența birourilor electorale, Curtea reține că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 370/2004 prevăd că formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

31. În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește presupusa cenzură exercitată de BEC prin aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2025, Curtea observă că acesta are, potrivit art. 17 din actul normativ anterior menționat, competența exclusivă de a soluționa plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari, în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900. Curtea constată că, potrivit art. 17 alin. (8) din ordonanța antereferită, deciziile Biroului Electoral Central prin care soluționează plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari pot fi contestate la Curtea de Apel București, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.

32. Având în vedere aceste aspecte, Curtea Constituțională reține că în contenciosul electoral, în temeiul art. 146 lit. f) din Legea fundamentală, al art. 3 din Legea nr. 370/2004 și al art. 37 din Legea nr. 47/1992, exercită o competență generală care, însă, nu exclude atribuirea unei competențe specifice de soluționare a unor diferende în materie electorală instanțelor judecătorești. Așa fiind, Curtea constată că nu are competența să soluționeze criticile anterior menționate, în măsura în care, în aceste cazuri, legiuitorul a stabilit competența instanțelor judecătorești (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 36 din 2 aprilie 2025, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei hotărâri, paragrafele 21 și 22).

33. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea legislației GDPR, Curtea observă că, potrivit Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 9 noiembrie 2018, și Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecția datelor, și prin legislația națională de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, competența în această materie revine Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar nu instanței de contencios constituțional.

34. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că cele susținute în cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 4 mai 2025 nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu relevă o fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,