(1) Autoritatea națională de supraveghere efectuează investigații, în cazurile și condițiile prevăzute în competența sa, prin personalul împuternicit în acest scop, potrivit legii, de către președintele Autorității naționale de supraveghere, denumit în continuare personal de control.
(2) Personalul de control are dreptul să efectueze investigații, inclusiv inopinate, să ceară și să obțină de la operator și persoana împuternicită de operator, precum și, după caz, de la reprezentantul acestora, la fața locului și/sau în termenul stabilit, orice informații și documente, indiferent de suportul de stocare, să ridice copii de pe acestea, să aibă acces la oricare dintre incintele operatorului și persoanei împuternicite de operator, precum și să aibă acces și să verifice orice echipament, mijloc sau suport de stocare a datelor, necesare desfășurării investigației, în condițiile legii.
(3) În situația în care personalul de control este împiedicat în orice mod în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea națională de supraveghere poate solicita autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. O copie a autorizației judiciare se comunică obligatoriu entității controlate înainte de începerea investigației.
(4) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează și se comunică Autorității naționale de supraveghere și entității controlate în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.
(5) În cazul în care investigația trebuie desfășurată, inclusiv simultan, în mai multe spații deținute de către entitatea controlată, Autoritatea națională de supraveghere va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o încheiere în care se vor indica spațiile în care urmează să se desfășoare investigația.
(6) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice investigația, iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(7) Încheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore de la comunicarea acesteia potrivit alin. (4). Contestația nu este suspensivă de executare.
(8) În toate situațiile, investigația nu poate începe înainte de ora 8,00 și nu poate continua după ora 18,00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează investigația sau a reprezentantului său. Investigația poate continua și după ora 18,00 numai cu acordul scris al persoanei la care se efectuează aceasta sau a reprezentantului său.
(10) Autoritatea națională de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize și audierea persoanelor ale căror declarații sunt considerate relevante și necesare desfășurării investigației.
(11) În activitatea de control, Autoritatea națională de supraveghere poate dispune aplicarea de măsuri corective prevăzute la art. 58 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor, inclusiv de sancțiuni contravenționale, poate formula recomandări și poate sesiza alte autorități competente, după caz.
(12) În cazul operațiunilor comune desfășurate pe teritoriul României la care participă și personalul desemnat de o altă autoritate de supraveghere dintr-un stat membru al Uniunii Europene, acesta își îndeplinește atribuțiile în limitele împuternicirii emise de președintele Autorității naționale de supraveghere.
(1) Sancțiunile contravenționale principale pe care le aplică Autoritatea națională de supraveghere, potrivit art. 58 alin. (2) lit. b) și i) din Regulamentul general privind protecția datelor, sunt avertismentul și amenda. Aplicarea amenzii se face în condițiile art. 83 din Regulamentul general privind protecția datelor.
(2) În cazul în care există posibilitatea ca, prin operațiunile de prelucrare pe care un operator sau o persoană împuternicită de operator intenționează să le efectueze, să se încalce legislația aplicabilă, Autoritatea națională de supraveghere emite o avertizare, potrivit art. 58 alin. (2) lit. a) din Regulamentul general privind protecția datelor.
(3) În funcție de circumstanțele fiecărui caz, măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi aplicate în mod distinct sau alături de alte măsuri corective prevăzute la art. 58 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor și la art. 16 alin. (5) și (6) din prezenta lege.
(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei. În cazul încălcărilor care durează în timp sau al celor constând în săvârșirea, în baza aceleiași rezoluții, la intervale diferite de timp, a mai multor acțiuni sau inacțiuni, care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași contravenții, prescripția începe să curgă de la data constatării sau de la data încetării ultimului act ori fapt săvârșit, dacă acest moment intervine anterior constatării.
(5) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (4) se întrerupe prin efectuarea oricărui act de procedură în cazul investigat, fără să poată depăși 4 ani de la data săvârșirii faptei. Întreruperea produce efecte față de toți participanții la săvârșirea respectivei încălcări.
(6) Amenzile prevăzute la alin. (1), stabilite în euro la art. 83 alin. (4)-(6) din Regulamentul general privind protecția datelor, se aplică și se achită în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale a României de la data aplicării.
(1) În cazul prelucrărilor care intră în competența de control a Autorității naționale de supraveghere, cu excepția celor transfrontaliere, constatarea faptelor și aplicarea măsurilor prevăzute la art. 15 alin. (1) și (2) se fac prin proces-verbal de constatare/sancționare încheiat de personalul de control.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația în care cuantumul amenzii depășește echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro, aplicarea amenzii se face prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere, care are la bază procesul-verbal de constatare și raportul personalului de control.
(3) În cazul prelucrărilor transfrontaliere care atrag competența Autorității naționale de supraveghere în calitate de autoritate de supraveghere principală, constatarea faptelor se face prin proces-verbal încheiat de personalul de control, iar aplicarea măsurilor prevăzute la art. 15 alin. (1) și (2), prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere, care are la bază procesul-verbal de constatare și raportul personalului de control.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care autoritatea de supraveghere dintr-un stat membru al Uniunii Europene a refuzat propunerea de a acționa în calitate de autoritate de supraveghere principală, înaintată de Autoritatea națională de supraveghere.
(5) Aplicarea măsurilor corective care constau în obligarea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator să respecte cererile persoanei vizate de exercitare a drepturilor, să asigure conformitatea operațiunilor de prelucrare cu dispozițiile legale aplicabile, obligarea operatorului să informeze persoana vizată cu privire la o încălcare a protecției datelor cu caracter personal se poate face prin proces-verbal de constatare/ sancționare încheiat de personalul de control sau prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere.
(6) Aplicarea măsurilor corective care constau, după caz, în limitarea temporară sau definitivă, interdicția asupra prelucrării, rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal, restricționarea prelucrării, notificarea acestor acțiuni destinatarilor cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal, retragerea unei certificări sau obligarea organismului de certificare să retragă o certificare eliberată sau să nu elibereze o certificare în cazul în care cerințele de certificare nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite, suspendarea fluxurilor de date către un destinatar dintr-o țară terță sau către o organizație internațională se dispune numai prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere.
(7) Decizia trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele elemente: datele de identificare ale Autorității naționale de supraveghere și numele reprezentantului legal al acesteia, datele de identificare ale operatorului/persoanei împuternicite de operator, codul numeric personal, după caz, descrierea faptelor și a împrejurărilor care pot fi avute în vedere la individualizarea măsurii, indicarea temeiului legal potrivit căruia se stabilește și se sancționează fapta, măsurile corective aplicate, termenul și modalitatea de plată a amenzii, după caz, termenul de exercitare a căii de atac și instanța de judecată competentă.
(1) Împotriva procesului-verbal de constatare/ sancționare și/sau a deciziei de aplicare a măsurilor corective, după caz, operatorul sau persoana împuternicită de operator poate introduce contestație la secția de contencios administrativ a tribunalului competent, în termen de 15 zile de la înmânare, respectiv de la comunicare. Hotărârea prin care s-a soluționat contestația poate fi atacată numai cu apel. Apelul se judecă de curtea de apel competentă. În toate cazurile, instanțele competente sunt cele din România.
(2) Procesul-verbal de constatare/sancționare sau decizia președintelui Autorității naționale de supraveghere necontestată în termen de 15 zile de la data înmânării, respectiv comunicării, constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate. Introducerea contestației prevăzute la alin. (1) suspendă numai plata amenzii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
(3) Termenul de plată a amenzii este de 15 zile de la data înmânării, respectiv de la data comunicării procesului-verbal de constatare/sancționare sau a deciziei președintelui Autorității naționale de supraveghere.
(1) Autoritatea națională de supraveghere poate dispune publicarea de către operator sau persoana împuternicită de operator a oricărei măsuri corective aplicate, cu suportarea de către aceștia a costurilor aferente.
(2) În cazul nerespectării măsurilor dispuse sau în cazul refuzului tacit sau expres de furnizare a tuturor informațiilor și documentelor solicitate în cadrul procedurii de investigație ori în cazul refuzului de supunere la investigație, Autoritatea națională de supraveghere poate dispune, prin decizie, aplicarea unei amenzi cominatorii de până la 3.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie.
(3) Decizia prevăzută la alin. (2) constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate. Împotriva acestei decizii se poate introduce contestație în condițiile art. 17 alin. (1).
(1) Procedura de efectuare a investigațiilor de către personalul de control al Autorității naționale de supraveghere, în exercitarea atribuțiilor legale, se reglementează prin decizia președintelui Autorității naționale de supraveghere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale se realizează cu respectarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.