Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, se modifica după cum urmează:
1. Alineatul 2 al articolului 41 va avea următorul cuprins:
"Prezentarea unei cambii la o casa de compensații echivaleaza cu o prezentare spre plata."
2. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - Când cambia nu este prezentată spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe cheltuiala și riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată."
3. Alineatul 3 al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Competența pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria."
4. Alineatul 4 al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Încheierea de investire nu este supusă apelului."
5. Alineatul 2 al articolului 62 va avea următorul cuprins:
"Opoziția se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini."
6. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
"Art. 66. - Protestul se dreseaza de executorul judecătoresc.
Asistența martorilor nu este necesară la dresarea protestului."
7. Alineatul 1 al articolului 67 va avea următorul cuprins:
"Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuși originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacă protestul se dreseaza pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ștampila judecătoriei pe linia de unire."
8. Alineatul 2 al articolului 68 va avea următorul cuprins:
"Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plată indicat în cambie."
9. Alineatul 2 al articolului 69 va avea următorul cuprins:
"Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat."
10. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
"Art. 72. - Judecătoriile țin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic și în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente.
În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, făcute în cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie să indice data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma datorată și scadenta titlului protestat."
11. Alineatul 4 al articolului 78 va avea următorul cuprins:
"Plata prin intervenție trebuie să rezulte din protest și, dacă acesta a fost deja dresat, trebuie să fie menționată la sfârșitul actului de protest de către cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă tragatorul a pus clauza FĂRĂ CHELTUIELI."
12. Alineatul 1 al articolului 89 va avea următorul cuprins:
"În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înștiința despre aceasta pe tras și poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei locului în care cambia este platibila."
13. Alineatul 3 al articolului 89 va avea următorul cuprins:
"Președintele judecătoriei, după examinarea cererii și a elementelor produse, precum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanța prin care, specificind datele cambiei, o va declara nulă în miinile oricui se va găsi ea și va autoriza să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenta depășită sau este la vedere , sau în termen de 30 de zile de la data scadentei, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României și numai dacă, între timp, deținătorul nu a făcut opoziție."
14. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - Prin cuvintul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înțelege locul unde persoana obligată, la care se referă, își are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul loc de plată se înțelege localitatea respectiva."
15. Alineatul 4 al articolului 100 va avea următorul cuprins:
"Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decît în favoarea unei societăți bancare sau a unui alt institut de credit, însă va folosi tuturor giratorilor succesivi. Prin expresia societate bancară sau alt institut de credit se înțeleg persoanele juridice prevăzute de legislația privind activitatea bancară și de credit."
Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934 se modifica după cum urmează:
"Art. 3. - Cecul nu poate fi tras decît asupra societății bancare. Cu toate acestea, cecul tras și plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară.
Cecul nu poate fi emis decît dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenții exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiții valoreaza totuși ca cec."
"Art. 8. - Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terț fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie într-o alta localitate, cu condiția însă ca terțul să fie o societate bancară."
3. Articolul 32 va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - Prezentarea unui cec la o casa de compensații echivaleaza cu o prezentare la plata."
4. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - Tragatorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.
Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fața cecului.
Ea poate fi generală sau specială.
Bararea este generală, dacă între cele doua linii nu se indica nimic ori se face mențiunea societate bancară sau alt termen echivalent; ea este specială, dacă denumirea unei societăți bancare se înscrie între cele doua linii.
Bararea generală poate fi transformata în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformata în barare generală.
Taierea (ștergerea) liniilor sau denumirii societății bancare înscrise se socotește ca și cum ar fi fost facuta."
5. Articolul 39 va avea următorul cuprins:
"Art. 39. - Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decît unei societăți bancare sau unui client al trasului.
Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decît societății bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei societăți bancare. Totuși, societatea bancară indicată poate recurge pentru încasare la o alta societate bancară.
O societate bancară nu poate dobîndi un cec barat decît de la unul din clienții săi sau de la o alta societate bancară. Ea nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decît acestea.
Cecul purtind mai multe barari speciale nu poate fi plătit de tras decît în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensații.
Trasul sau societatea bancară care nu respecta dispozițiile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurenta valorii cecului."
6. Articolul 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi plătit decît primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.
Primitorul nu poate gira cecul decît unei societăți bancare pentru încasare; societatea bancară nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziții se considera ca nescrise.
Ștergerea clauzei se considera ca neavenită.
Cel care plătește un cec netransmisibil altei persoane decît primitorului sau societății bancare giratare pentru încasare răspunde de plată facuta.
Clauza netransmisibil trebuie pusă chiar de societatea bancară, la cererea clientului.
Aceeași clauza poate fi pusă de un girant, cu aceleași efecte."
7. Alineatul 1 al articolului 43 va avea următorul cuprins:
"Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat:
1. fie printr-un act autentic (protest);
2. fie printr-o declarație a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat;
3. fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensații, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util dar nu a fost plătit."
8. Alineatul 3 al articolului 53 va avea următorul cuprins:
"Competența pentru a investi cecul cu formula executorie este judecătoria."
9. Alineatul 4 al articolului 53 va avea următorul cuprins:
"Încheierea de investire nu este supusă apelului."
10. Alineatul 2 al articolului 54 va avea următorul cuprins:
"Opoziția se va introduce la judecătoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului de procedura civilă, de urgenta și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini."
11. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
"Art. 58. - Protestul se dreseaza de executorul judecătoresc.
Asistența martorilor nu este necesară la dresarea protestului."
12. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
"Art. 59. - Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuși originalul cecului, ori pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi atasat de cel ce dreseaza protestul. Dacă protestul se dreseaza pe adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ștampila judecătoriei pe linia de unire.
Dacă protestul este făcut prin act separat, mențiunea de dresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului."
13. Alineatul 2 al articolului 60 va avea următorul cuprins:
"Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dreseaza la judecătoria în a carei raza teritorială se afla locul de plată indicat în cec."
14. Alineatul 2 al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat."
15. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Judecătoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor inregistra zilnic și în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente.
În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor făcute în cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma de plată și ultima zi de prezentare a cecului protestat.
Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului."
16. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
"Art. 67. - În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului.
Cererea va trebui sa arate mențiunile esențiale ale cecului.
Președintele judecătoriei, după examinarea cererii și a elementelor produse, ca și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanța prin care, specificind datele cecului, îl va declara nul în miinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deținătorul cecului nu a făcut opoziție.
Ordonanța trebuie să fie notificată atât tragatorului, cît și trasului și publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea și pe cheltuiala petitionarului.
Cu toată înștiințarea, plata cecului facuta deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței liberează pe tras de obligația de plată."
17. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - Prin expresiile societate bancară și institut de credit, întrebuințate în legea de fața, se înțelege persoanele juridice prevăzute de legislația privind activitatea bancară și de credit."
18. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
"Art. 79. - Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau un alt institut de credit, anume autorizat pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.
Societatea bancară sau institutul de credit, autorizate sa emita cecuri circulare, trebuie să depună la Banca Naționala a României, cel mai tirziu până a doua zi de la emitere, o cauțiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Naționala a României, socotite la cursul zilei 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauțiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
Cauțiunea nu se va putea restitui de Banca Naționala a României decît contra prezentării cecului respectiv, cu mențiunea ACHITAT."
19. Punctul 5 din alineatul 1 al articolului 80 va avea următorul cuprins:
"5. semnatura societății bancare sau a institutului de credit."
20. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
"Art. 82. - Societatea bancară sau institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societăți bancare corespondente, cu condiția însă ca cecul emis sa poarte viza societății bancare sau a institutului de credit autorizat, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei societăți bancare sau institut de credit autorizat."
21. Alineatul 4 al articolului 83 va avea următorul cuprins:
"Cererea va fi adresată președintelui judecătoriei în a carei raza teritorială emitentul are un stabiliment."