ORDIN nr. 337/2.554/1.177/2025

SMR 2 - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 și 5

Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare: art. 5 și 6 și anexele nr. 3 și 4

Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 (Programul de acțiune): art. 3-17, 19, 21 și anexele nr. 1-3, astfel cum a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 12 august 2021

1. Pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform Programului de acțiune, fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole au următoarele obligații:

a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 și 5 din Programul de acțiune, în ceea ce privește construcția, amplasarea și dimensionarea capacităților de stocare (calculul capacității de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepție, în câmp deschis pe terenul agricol, doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracția lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecțiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la pășune, interdicția privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanțele de protecție sanitară, precum și zonele de protecție sanitară și hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenților de siloz, a efluenților de siloz balotat și a apelor uzate din exploatațiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 și 8 din Programul de acțiune;

b) să respecte perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, în funcție de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3, respectiv ale anexei nr. 3 la Programul de acțiune, astfel:

Zona

Începutul perioadei de interdicție (ziua/luna)

Sfârșitul perioadei de interdicție (ziua/luna)

Lungimea perioadei de interdicție (nr. de zile)

1

15.XI

10.III

115

2

10.XI

20.III

130

3

5.XI

25.III

140

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție se pot aplica îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție, în limita a maximum 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere și solare nu se aplică perioadele de interdicție, în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5 °C;

c) să respecte normele privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acțiune, în ceea ce privește cantitatea maximă de azot (substanță activă) provenită din îngrășămintele organice și chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare și presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole, astfel:

- cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte organice nu poate depăși 170 kg N/ha/an;

- cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși:

(i) în cazul terenurilor arabile:

Panta terenului (panta medie a blocului fizic)

Porumb și sfeclă de zahăr

Grâu și rapiță

Alte culturi

Kg N substanță activă/ha/an

Până la 12%

150

120

100

Mai mare de 12%

120

90

80

(ii) 100 kg N substanță activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente;

(iii) 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente. Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acțiune.

În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcție de producția planificată și gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrășămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 kg N/ha/an.

Presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acțiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrășăminte organice din alte ferme, raportat la suprafața de teren pe care se aplică îngrășămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrășămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);

d) pentru exploatațiile care practică agricultura în sistem irigat și pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrășăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i)-(iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;

e) să respecte cerințele generale pentru aplicarea fertilizanților, precum și obligațiile privind tehnicile de aplicare a îngrășămintelor organice și a îngrășămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 și 12 din Programul de acțiune;

f) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce privește încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrășăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitații intense, aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă, precum și aplicarea îngrășămintelor chimice și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe), prevăzute la art. 13, 15 și 16 din Programul de acțiune;

g) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acțiune, în ceea ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel:

- 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;

- 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.

Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum și al lacurilor și nămolurilor terapeutice, conform legislației în vigoare;

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani și să prezinte pentru control documentele de evidență ale exploatației agricole cu privire la suprafața fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul și cantitatea oricărui îngrășământ chimic și organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării, tipul oricărei culturi agricole și data însămânțării/recoltării), șeptelul fermei pe specii și categorii de animale, registrele de evidență a efectivelor de animale și perioada de stabulație, presiunea azotului din îngrășămintele organice de origine animală, calculată conform coeficienților de excreție prevăzuți în tabelul 4 din Programul de acțiune, cantitatea și tipul îngrășămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziționate și sistemul de colectare și depozitare a dejecțiilor animale corelat cu cerințele minime privind perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acțiune.

2. Fermierii care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația obținerii și actualizării actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară trebuie să dețină astfel de documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

NOTE:

Fără a aduce atingere legislației privind reglementarea activităților din punctul de vedere al protecției mediului și gospodăririi apelor (avize, acorduri, autorizații), dispozițiile art. 4 alin. (5) din Programul de acțiune - versiunea în vigoare - se aplică astfel:

(i) pentru fermele care nu necesită autorizația de mediu, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se pot face în sistem individual, comunal sau printr-o combinație a celor două sisteme;

(ii) pentru fermele care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului, au obligația obținerii și actualizării autorizației de mediu, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se fac în conformitate cu cerințele stabilite de aceasta.

Cerințele minime privind soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acțiune.

Referințe: https://www.madr.ro/docs/agricultura/imbunatatiri-funciare/2021/prog-actiune-protectie-nitrati.pdf

În cazul parcelelor agricole care se regăsesc amplasate adiacent canalelor de desecare și drenaj și/sau de irigare, aferente lucrărilor de irigații, desecare și drenaj conform art. 2 alin. (2) lit. b) și c) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care dispun de diguri sau deponii continue care împiedică scurgerile de suprafață, sunt considerate conforme cu obligațiile cerinței 1.g).

Respectarea cerințelor SMR 2 se verifică astfel: cerințele 1.a), 1.h) și cerința 2 se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) și 1.g) se verifică la nivel de parcelă agricolă. În cazul cerințelor 1.c) și 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot din îngrășămintele planificate (calculul presiunii nutrienților) și aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic).