Anexa 1

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ECONOMIE

BACALAUREAT 2002

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Economia are statut de disciplina optionala. Economia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil și specializare.

Proba de examen la Economic este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. OBIECTIVE DE EVALUARE

Candidatii vor fi capabili sa:

1. defineasca notiuni/concepte;

2. identifice notiuni/concepte în definitii date;

3. enumere trasaturi/caracteristici/factori/conditii ale unor fapte/fenomene/procese economice;

4. utilizeze formule și indicatori economici;

5. caracterizeze comparativ fapte/fenomene/procese economice;

6. estimeze evolutia unui indicator economic intr-un context dat;

7. analizeze fapte/fenomene/procese economice;

8. rezolve probleme cu continut economic și sa interpreteze rezultatul obținut;

9. interpreteze informații economice date în limbaj natural/numeric/grafic;

10. construiasca exemple de situatii economice (cu/fără valori numerice) pentru a ilustra caracteristici/teorii/legi/interactiuni/tendinte în evolutia unui fenomen economic;

11. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;

12. utilizeze corect limbajul de specialitate.

III. CONTINUTURI

1. Nevoile și resursele. Activitatea economica

1.1. Nevoile și activitatea umana*

1.2. Resursele și limitele lor

1.3. Rationalitatea utilizarii resurselor

2. Economia, o realitate diversa

2.1. Economia naturala și economia de schimb

2.2. Caracteristicile economiilor moderne*

3. Economia de piața

3.1. Proprietatea

4. Banii

4.1. Originea, evolutia și functiile banilor

4.2. Masa baneasca și puterea de cumparare a monedei

4.3. Convertibilitatea monedei*

5. Factorii de productie

5.1. Ce sunt factorii de productie?

5.2. Munca

5.3. Natura

5.4. Capitalul

6. Utilizarea factorilor de productie. Costul

6.1. Combinarea factorilor de productie*

6.2. Costul productiei

7. Productivitatea

7.1. Productivitatea

7.2. Formele productivitatii*

8. Consumatorul și utilitatea economica

8.1. Utilitatea economica

9. Piața

9.1. Ce este piața?

9.2. Cererea*

9.3. Oferta*

9.4. Prețul și echilibrul pieței

10. Concurenta

10.1. Cum se manifesta concurenta?

10.2. Piața cu concurenta perfecta*

10.3. Piața cu concurenta imperfecta*

10.4. Strategii concurentiale*

11. Piața monetara

11.1. Cererea și oferta monetara

11.2. Piața monetara și disponibilitatile banesti*

12. Piața capitalurilor

12.1. Acțiuni și obligațiuni

12.2. Formele pieței financiare

12.3. Rolul bursei de valori*

13. Piața forței de muncă. Salariul

13.1. Cererea și oferta de muncă

13.2. Salariul

14. Profitul

14.1. Profitul, rezultat din acțiuni economice

14.2. Posesorii factorilor de productie și profitul*

15. Venitul, consumul și investițiile

15.1. Rezultatele activității economice*

15.2. Venitul și consumul

15.3. Economiile și investițiile*

16. Somajul

16.1. Ce este somajul?

16.2. Diminuarea somajului și a efectelor sale*

17. Inflatia

17.1. Ce este inflatia?

17.2. Mecanismele inflatiei

17.3. Măsuri antiinflationiste*

18. Fluctuatiile activității economice

18.1. Ciclul economic și fazele sale

18.2. Politici anticiclice*

19. Piața mondiala

19.1. Piața mondiala și formele ei

19.2. Comertul international*

19.3. Eficienta comerțului exterior*

20. Piața schimburilor valutare

20.1. Cererea, oferta și cursul

20.2. Operatii pe piața schimburilor

NOTA

● Temele fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat economia 1 ora pe săptămâna, cat și a celor care au studiat 2-3 ore pe săptămâna.

● Temele marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat al elevilor care au studiat economia 2-3 ore pe săptămâna.

● Manualul recomandat: ECONOMIE, manual pentru licee și scoli normale, E.D.P., București, 1998; autorii P. T. Ghita, M. Cosea, I.Gavrila, D. Nitescu, C. Popescu.

IV. PROBA DE EXAMEN

Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter economic sau de la un numar dat de notiuni specifice economiei) etc.

Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

Proba scrisa la Economie

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

● Calculele se efectueaza cu doua zecimale.

I. A. Definiti cursul de schimb. 4 puncte

B. Menționați patru factori care determina permanenta modificare a cursului de schimb al unei monede naționale. 8 puncte

C. Precizati trei conditii pe care trebuie să le indeplineasca o tara ca premise ale trecerii la convertibilitate a monedei sale naționale.

6 puncte

II. Fie urmatoarele notiuni: "sanatatea" economica a firmei, productivitatea muncii, costul de productie.

Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text de aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor specific economiei. 13 puncte

III. Analizati elementele fundamentale, absolut necesare pentru definirea pieței. 15 puncte

IV. Notiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele, moneda metalica, moneda scripturala și alte instrumente, având forme și denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care sunt general acceptate pentru schimburi și plati intr-un spatiu economic dat.

A. Enumerati patru functii ale banilor. 4 puncte

B. Construiti un exemplu simplu, cu valori numerice, prin care să ilustrati evolutia puterii de cumparare a banilor în situatia în care masa monetara crește peste nevoile economiei. 8 puncte

C. Precizati doua consecinte pe care le genereaza, la nivelul comportamentului și optiunilor agentilor economici, pierderea increderii în moneda națională. 4 puncte

V. În primul semestru al anului 2000 o firma a produs 2000 de piese, având urmatoarea structura a costului de productie: 75% din costul productiei au fost salarii directe (salariile personalului administrativ nu vor fi luate în calcul) și 5% din valoarea capitalului consumat a reprezentat-o amortizarea. Firma a utilizat un capital tehnic de 40 milioane u.m., a avut încasări de 80 milioane u.m., iar rata profitului (calculată la cifra de afaceri) a fost de 20%.

În ultimele șase luni ale anului, costurile variabile ale firmei au crescut cu 20%, fata de valoarea initiala, în conditiile cresterii cu acelasi procent a volumului productiei.

Sa se calculeze:

activitate a firmei;

VI. Transcrieti pe foaia de examen tabelul de mai jos:

Se cere:

A. Completati tabelul. 4 puncte

B. Construiti un grafic prin care să ilustrati evolutia cererii și ofertei în intervalul T(1)-T(5). 5 puncte

C. Precizati care este, conform graficului:

D. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret în intervalul T(1)-T(5), precizand și formula pe baza careia ati realizat calculul. 2 puncte

Barem de corectare și notare la Economie

● Nu se acordă fractiuni de punctaj.

I. A. definirea notiunii 4 puncte

B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cei patru factori

4x2p= 8 puncte

C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele trei conditii 3x2p= 6 puncte

Total: 18 puncte

II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele trei notiuni în sens specific economiei 3x1p= 3 puncte

- corelatia "sanatatea" economica a firmei-productivitatea muncii

2 puncte

- corelatia productivitatea muncii-costul de productie 2 puncte

- corelatia "sanatatea" economica a firmei-costul de productie

2 puncte

- calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta)

3x1p= 3 puncte

- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct

Total: 13 puncte

III. - precizarea continutului notiunii de piața 2 puncte

- definirea pieței ca:

- spatiu economic 2 puncte

- loc de intalnire a agentilor economici, în calitatea lor de vanzatori și cumpărători 2 puncte

- loc de intalnire a cererii și ofertei 2 puncte

- loc de formare a pretului 2 puncte

- loc de manifestare a concurentei 2 puncte

- menționarea formelor de piața delimitate după obiectul lor 1 punct

- precizarea diversitatii de situatii privind realizarea raporturilor de schimb 1 punct

- caracterizarea sintetica a pieței 1 punct

Total: 18 puncte

IV. A. - cate 1 punct pentru precizarea fiecareia dintre cele patru functii 4x1p= 4 puncte

B. - prezentarea prin valori numerice a situatiei initiale 3 puncte

- menționarea explicita a faptului ca puterea de cumparare a banilor scade 2 puncte

- prezentarea prin valori numerice a situatiei finale 3 puncte

Notă: Punctajul maxim se acordă și în situatia în care candidatul nu precizeaza explicit scaderea puterii de cumparare a banilor, dar o ilustreaza adecvat prin exemplul cu valori numerice.

C. - cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele doua consecinte 2x2p= 4 puncte

Total: 18 puncte

V. obtinerea:

- capitalului circulant în primul semestru (15.200.000u.m.) 5 puncte

- capitalului circulant în ultimul semestru (18.240.000u.m.) 5 puncte

- costului marginal (31.600 u.m.) 5 puncte

Notă:

- Se va acorda punctajul maxim în situatia în care candidatul utilizeaza corect formulele necesare și obtine rezultatul corect, indiferent de metoda de rezolvare folosita.

- În situatia în care candidatul face dovada cunoasterii și utilizarii adecvate a formulelor necesare rezolvarii problemei, dar nu obtine rezultatul corect se va acorda un punctaj general de 10 puncte.

Total: 15 puncte

VI. A. - precizarea valorilor pentru "Cererea" (500, 300) 1 punct

- precizarea valorii pentru "Oferta" (750) 1 punct

- precizarea valorii pentru "Exces de cerere" (-) 1 punct

- precizarea valorii pentru "Exces de oferta" (-) 1 punct

B. construirea graficului 5 puncte

C. a) precizarea cantității de echilibru (500 buc.) 1 punct

D. - precizarea formulei de calcul 1 punct

- obtinerea coeficientului 1 punct

Total: 13 puncte

Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.

PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002

LA LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA

PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT - 2002

LA LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA

PROBA ORALA

OBIECTIVE DE EVALUARE

Proba orala

Urmareste evaluarea capacității de intelegere A unui mesaj scris precum și a celei de exprimare orala;

1. sa citeasca coerent, fluent, expresiv un text scris;

2. sa dovedeasca înțelegerea unui mesaj scris prin:

- raspunsuri la intrebari;

- conversatie pe baza textului citit, degajarea sensului contextual, a relatiilor semantice etc.

- evidentierea ideii principale a textului;

3. sa descrie un obiect sau o persoană pe baza unui suport iconic;

4. sa sustina o conversatie simpla, centrata pe un act de vorbire, în cadrut careia:

- să prezinte/să se prezinte

- sa accepte/sa refuze

- sa dea/sa ceara informații (indicatii)

- sa multumeasca/sa răspundă unei multumiri

- să se scuze/sa răspundă la scuze

- sa exprime opinii, sentimente, preferinte, dorinte, regrete etc.

5. sa comenteze o idee/o tema data, exprimand clar și coerent un punct de vedere personal;

Alegerea textului scris se va face astfel:

- pentru biletele țin A (4-7 ore) un text necunoscut de tip informativ.

- pentru biletele țin B (1-3 ore) un text cunoscut, din cele studiate în manuale.

Notă:

Pentru limba 1 biletele vor contine subiecte din clasele IX-XII. Pentru limba a doua biletele vor contine subiecte din clasele VIII-XI.

Pentru limba a doua minoritati și limba a treia biletele vor contine subiecte din manualul de clasa a VIII-a.

Proba scrisa

- va evalua capacitatile de intelegere și de exprimare scrisa:

1. sa dovedeasca înțelegerea unui text scris, valorificand corect informatia continuta;

2. să efectueze exercitii lexico-gramaticale dovedind cunoasterea vocabularului și a gramaticii;

3. să se exprime în scris corect, clar și coerent

- sa construiasca un dialog centrat pe un act de limbaj dat (+/- suport iconic)

- sa continue un text fragmentat

- sa redacteze un subiect (de imaginatie sau de reflectie) sub forma unor diferite tipuri de discurs: descriere (+/- suport iconic:), povestire, caracterizare, scrisoare, articol de presa și sa-și exprime un punct de vedere personal, comentariu, argumentare;

- sa relateze o intamplare/situatie din experienta personala;

- să efectueze o retroversiune.

TEMATICA

1. Tu mundo (autorretrato, familia, casa, amigos, aficiones, etc.)

2. La infancia a to largo de lass epocas. (Lazarillo de Tormes, Qucvedo, Baroja)

3. La amistad en la literatura espanola. (Cervantes, J. R. Jimenez)

4. Espana en la creacion de los noventayochistas.

5. El honor y la honra en el teatro del Siglo de Oro. (Lope de Vegas, Calderon)

6. Representantes de la literatura hispanoamericană. (Garcia Marquez, I. Allende).

MANUAL cls. a VIII-a (pentru limba a doua, limba a doua minoritati și limba și treia)

- Los molinos de viento - Miguel de Cervantes Saavedra

- El destierro de Mio Cid

- Una mujer sensata - Herminio Almendros

- Pensando en Brancusi

MANUAL cls. a IX-a

- Peisajes del alma - Miguel de Unamuno

- La picaresca: Lazarillo de Tormes

- El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes

- Fuenteovejuna - Lope de Vegas

- El alcalde de Zalamea - Calderon de la Barca

MANUAL cls. a X-a

- Durante ei sitio de Zaragoza - Benito Perez Galdos

- El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes

- Los ojos verdes - Gustavo Adolfo Becquer

MANUAL cls. a XI-a

- El disputado voto del senor Cayo - Miguel Delibes

- Castilla: sus ciudades y su raze - Miguel de Unamuno

- Platero y yo - Juan Ramon Jimenez

- Relato de un naufrago - Gabriel Garoia Marquez

- A un olmo seco - Antonio Machado

- Mi adolescencia - Pio Baroja

MANUAL cls. a XII-a

- Ia vida del Buscon - Francisco de QueVedo

- El retablo de las maravillas - Miguel de Cervantes

- Peribanez y el Comendador de Ocana - Lope de Vega

- El sistema dramatico de Lope de Vega

- La case de los espiritus - Isabel Allende

GRAMATICA

CLASA a VIII a

- Adjetivos demostrativos

- Futuro perfecto

- Concordancia de los tiempos en indicativo

- Perifrasis verbales ester, ir, vertir + gerundio

- El imperativo negativo

- Conmigo, contigo, conaigo

- El pronombre mismo, misma, mismos, mismas

- El subjuntivo imperfecto

- Conjunciories coordinantes

- Locuciones conjuntivas coordinantes

- La interjection

- Pluscuamperfecto de subjuntivo

- El pronombre personal reflexivo

- Preposiciones simples y dobles

- Locuciones prepositivas

- La position del adjetivo

- La correspondencia de los tempos del subjuntivo

- Dejar de, cesar de + infinitivo

- Pronombres indefinidos

- Romper + a + infinitivo, Andar + gerundio

- Uso de la conjuncion și conditional

- El adverbio

- Verbos irregulares

Clasa a IX-a

- Sintaxis de los verbos ser y estar

- El acento grafico en espanol

- Los pronombres relativos a interrogativos

- El numeral y la expresion de la fecha

- Preteritos indefinidos irregulares

- La apocope

- Uso de las preposiciones por, para

- Uso del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o ha acentuada

- Futuro perfecto de indicativo

- Participios pasados irregulares

- La interrogacion y la exclamation

Clasa a X-a

- Grados de comparacion de los adjetivos

- Adjetivos con formas irregulares de comparacion

- Posicion del adjetivo

- Sustantivos que Gambian de sentido segun el genera

- Sustantivos, que Gambian de sentido en plural

- Pronombres y adjetivos posesivos

- Pronombres de cortesia

- El subjuntivo perfecto

- El subjuntivo pluscuamperfecto

- Adverbios de tiempo

- Locuciones adverbiales de tiempo

- La comparacion de los adverbios

- Las preposiciones a, de, en.

- Conjunciones coordinativas

- Formacion de palabras mediante derivacion

- Abreviaturas espanolas

- Sintanis de oracion simple

Clasa a XI-a

- Liegar + a + infinitivo

- El prefijo - în

- Acentuacion de algunos verbos tetminados en - iar. El subjuntivo en las oraciones relatives

- Valores del presente

- La preposicion ante

- El infinitivo, complemento directo

- La locucion conjuntiva en seguida que

- El verbo hacer como impersonal. Estilo descriptivo. Estilo nuntivo

- Las preposiciones de - desde

- Algunas estructuras concesivas

- Mientras (que)

- El sufijo - itio, - illa

- Uso del infinitivo como equivalente de una oracion condicional

- Valores de los futuros

- Uso de los preteritos (imperfecto, perfecto, indefinido, pluscuamperfecto)

- Construccion del verbo dar con preposiciones

- Perifrasis incoativas

- Expresiones, modismos

BACALAUREAT 2002

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cei prevederile actualei Legi a învățământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele optionale.

Examenul de limba engleza va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), numărul de ore studiate pe săptămâna (grupate 5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore și minoritati), precum și obiectivele, continuturile și tipurile de itemi (subiecte).

II. OBIECTIVE DE EVALUARE

1. a) PROBA ORALA

Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:

● sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent și expresiv (reading skill);

● sa demonstreze capacitatea de a înțelege un text (reading comprehension) prin exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața;

● sa demonstreze capacitatea de a folosi corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum și prin rezolvarea itemilor care au drept ținta acest lucru (communicative exercises: rephrase, replace, fill în, match);

● sa descrie, sa nareze, sa argumenteze (describe, narrate, argue for / against) pe baza unei teme date, astfel încât sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a construi un discurs convingator, logic și coerent (monologue), sustinut de exemple sau argumente interesante și relevante. Candidatii se pot referi la texte cunoscute (studiate la clasa), la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viața.

1.PROBA SCRISA

Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati:

● sa dovedeasca, capacitatea de a înțelege un text - necunoscut/nestudiat la clasa - (reading comprehension)

- prin rezumarea acestuia intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up) ca urmare a selectării ideilor și elementelor relevante din text (pentru 5-7 ore și 3-4 ore pe săptămâna);

- prin completarea spatiilor goale dintr-un text lacunar (cloze/gap-filing, pentru 1-2 ore și minoritati);

● sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a analiza și interpreta textul dat, prin construirea unui discurs scris (structured essay + higher literary skills) logic, coerent și convingator (5-7 ore și 3-4 ore pe săptămâna);

● sa dovedeasca faptul ca și-au insusit și stapanesc vocabularul și structurile gramaticale studiate (conform programei de limba engleza) prin:

- rezolvarea unor exercitii de tip comunicativ (rephrase, multiple choice , match, replace, etc.);

- realizarea unei retroversiuni (language transfer);

● sa nareze, sa descrie, sa argumenteze (narration, description, argumentation) pe baza unei teme date (essay writing), indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna.

TIPURI DE ITEMI (STRUCTURA SUBIECTELOR)

2. a) PROBA ORALA

Indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi:

● itemul unu va consta intr-un text necunoscut (fiction/non-fiction) pe care candidatii îl vor citi corect, fluent și expresiv; textul va fi apoi interpretat/abordat intr-o maniera personala, astfel încât candidatii sa își exprime propriile opinii și pe care să le sustina cu exemple sau argumente relevante, facand referiri la/asociatii cu alte texte sau cu propria experienta de viața.

Candidatii vor dovedi astfel ca au atât deprinderea de a citi și capacitatea de și înțelege un text (reading skill, reading comprehension), cat și abilitatea de a vorbi și comunică în limba engleza (peaking skill);

Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.

● itemul doi va consta din exercitii de tip comunicativ (communicative eexercises: replace, rephrase, fill în, match, choose) - un set de 6-10 propozitii. Se urmareste evaluarea capacității candidaților de a folosi structurile gramaticale și lexicale studiate conform programei de limba engleza (use of English);

Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.

● al treilea item de pe biletele de examen oral urmareste evaluarea capacității candidaților de a construi un discurs oral (monologue), logic și coerent, pornind de la o tema data, precum și capacitatea acestora de a-și exprima propriile pareri și judecati de valoare intr-o limbă engleza corecta și fluenta (speaking skill), precum și ca stiu sa nareze, sa descrie, sa argumenteze pro/contra (higher skills).

Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.

Se vor acorda 10 puncte (1O%) din oficiu.

Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.

2. b) PROBA SCRISA

În functie de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor avea de tratat un set de cinci itemi (5-7 ore și 3-4 ore pe săptămâna) sau patru itemi și minoritati).

● itemul unu va consta intr-un text necunoscut:

1. pe care candidatii (5-7 și 3-4 ore/săptămâna) vor fi solicitati:

- sa îl rezume intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up), dovedind astfel capacitatea de a înțelege un text necunoscut (reading comprehension), prin selectarea ideilor și elementelor relevante din text;

Ponderea acestui subiect va fi de 10% din nota finala.

- sa scrie un eseu (essay writing): pornind de la textul dat și în functie de tipul acestuia (fiction, non-fiction), candidatii (5-7 ore) vor fi solicitati sa scrie un eseu structurat (care să conțină point of view, character, atmosphere, setting, style - după caz), dar și sa-și exprime parerile personale (5-7 și 3-4 ore) despre conținutul textului în general, sau despre o anumita parte/idee din acesta. Se urmareste evaluarea capacității candidaților de a înțelege un text (reading comprehension), de a-i analiza și interpreta (higher literary skills), precum și de a se exprima în scris, intr-o limbă corecta din punct de vedere gramatical și lexical pe tot parcursul comunicarii (writing skill);

Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.

2. pentru 1-2 ore și minoritati, deprinderea de a citi și capacitatea de a înțelege un text (reading comprehension) se vor verifica prin completarea spatiilor goale din textul (lacunar) respectiv (cloze, gap-filling);

Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.

● itemul trei (pentru 5-7 și 3-4 ore) / doi (1-2 ore și minoritati), urmareste evaluarea capacității candidaților de a face un transfer lingvistic (language transfer) prin traducerea unui text (ne)literar (5-7 și 3-4 ore) sau a unui set de cinci - zece fraze (1-2 ore și minoritati). Se va urmări folosirea corecta a structurilor gramaticale și lexicale, a ortografiei și punctuatiei (ca și la restul itemilor, de altfel), precum și a unui stil adecvat;

Ponderea acestui subiect va fi de 15-20% din nota finala.

● itemul patru (5-7 și 3-4 ore) / trei (1-2 ore și minoritati) - valabil pentru toate profilurile - va consta din exercitii de tip comunicativ (rephrase, replace, multiple choice, etc.), un set de 5-10 propozitii/fraze;

Ponderea acestui subiect va fi de 15-2O% din nota finala.

● itemul cinci (5-7 și 3-4 ore) / patru (1-2 ore și minoritati) va consta în scrierea unui eseu liber (essay writing); candidatii vor avea de construit un discurs scris logic, coerent și convingator pe baza unei teme date. Se urmareste evaluarea capacității candidaților de a comunică intr-o engleza corecta din punct de vedere gramatical, lexical și ortografic (writing skill), folosind atât un stil adecvat și exemple relevante, cat și abilitati superioare de compozitie (higher literary skills), care să le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.

Ponderea acestui subiect va fi de 30-40% din nota finala.

Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.

Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.

III. CONTINUTURI

1. STRUCTURI GRAMATICALE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat structurile lexicale, morfologice, sintactice și semantice studiate - conform programei de limba engleza.

2. TEXTE

Textele selectate (fiction, non-fiction) nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba engleza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5-7 ore pe săptămâna la minoritati. Acestea vor fi extrase din diferite cărți, ziare și reviste englezesti și americane.

3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA

Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta umana în general: family, education, mass media (radio, television, newspapers), cinema, theatre, music, sports, hobbies, fashion, food, health, science, human relationships, human progress.

IV. PRECIZARI

1. Timpul de lucru este:

2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:

- să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri (literare / neliterare);

- sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;

- sa-și imbogateasca cunoștințele legate de cultura și civilizatia britanica și americana;

- sa-și imbogateasca vocabularul;

- sa-și insuseasca structuri gramaticale noi și sa și le consolideze pe cele vechi;

- sa invete sa analizeze și sa interpreteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale;

- sa comunice și să se exprime mai bine oral și în scris.

BACALAUREAT 2002

PROGRAME DE RELIGIE PENTRU

SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE, PE CULTE

1. BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ

Liceele teologice ortodoxe

TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICA

PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

1. DOGMATICA ORTODOXA

1. Despre religie (originea, religiei, fiinta religiei, teorii despre originea, și fiinta religiei).

2. Argumente rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu; generalitati; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalitatii, b) argumentul miscarii, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic.

3. Revelatia, dumnezeiasca (Revelatia naturala și supranaturala)

4. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura, și talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura și Sfanta Traditie, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie și Sfanta Biserica (deosebiri confesionale).

5. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, apofatica și catafatică; cunoasterea lui Dumnezeu în imprejurarile concrete ale vietii).

6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta și lucrarile lui Dumnezeu; obarsia divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale).

7. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi în Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi și precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza și apropriere; invatatura despre falioque și combaterea acesteia).

8. Crearea, lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura și functia ingerilor; numărul și ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor).

9. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism și evolutionism).

10. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire

la transmiterea sufletului).

11. Starea originara a omului - deosebiri confesionale.

12. Caderea omului în pacat (originea și fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc și deosebiri confesionale).

13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii și combaterea lor).

14. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; Intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmarile ei dogmatice; chenoza).

15. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea și aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii și Invierii Domnului).

16. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfant; relația dintre Hristos și Duhul Sfant în iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele și darurile Sfantului Duh;

raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional).

17. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional).

18. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale.

19. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica).

20. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credinciosilor).

21. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte și judecata particulara; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor și judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pamant nou; viața de veci).

BIBLIOGRAFIE

Pr. Prof. dr. I.Zagrean, Teologia Dogmatica - manual pentru Seminariile Teologice, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București - 1991 (reeditat, Cluj-Napoca, 1997).

2. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice.

2. Marturii arheologice despre raspandirea, crestinismului pe teritoriul tarii noastre.

3. Viața crestina în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor.

4. Viața bisericeasca a românilor în sec. VII-XIV.

5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahieie. Mitropolia Severinului.

6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV-XV.

7. Viața bisericeasca în Transilvania în sec. XIV - XV.

8. Viața monahala la români în sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante.

9. Viața bisericeasca în cele trei tari romanesti în sec. al XVI-lea.

10. Tiparul în Tara Romaneasca și Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi.

11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil și Stefan.

12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam și Teodosie. Biblia de la București.

13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.

14. Mitropolitul Petru Movila și Sinodul din Iasi.

15. Mitropolitii Ilie Iorest și Simion Stefan ai Transilvaniei.

16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei.

17. Mitropolitul Dosofitei al Moldovei.

18. Mitropolitul Antim Ivireanul.

19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698-1701.

20. Lupta clerului și a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea.

21. Biserica din Tara Romaneasca în timpul regimului fanariot. Mitropoliti și Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii.

22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati.

23. Viața monahala în tarile române în sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie și ucenicii lui.

24. Mitropolitul Veniamin Costachi.

25. Mitropolitul Andrei Saguna.

26. Biserica din România între anii 1859-1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei.

27. Biserica Ortodoxa Română în perioada 1918-1944. Patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu.

28. Biserica Ortodoxa Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.

BIBLIOGRAFIE

Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV. Galați, 1997 (se pot folosi la nevoie și editiile anterioare).

2. BISERICA ROMANO-CATOLICA

a. Liceele teologice romano-catolice (limba de predare maghiara)

DOGMATICA

1. Omul. Istoria autointerpretarii omului. Persoana umana.

2. Revelarea lui Dumnezeu în istorie. Preistoria revelatiei, Iisus în fata istoriei.

3. Evenimentul Iisus Cristos.

4. Iisus. Invatatura lui Iisus. Minunile savarsite, soarta lui Iisus și cauza lui.

5. Invierea, lui Iisus. Baza credintei, obiectul cel mai important al credintei.

6. Cunoasterea lui Dumnezeu la popoarele pagane, numele lui Dumnezeu, Dumnezeu este total diferit de lumea inconjuratoare, Dumnezeu cel viu, Dumnezeu este trinitar. Ipostaze și solutii.

7. Tatal Creator: crearea lumii, omul în planul lui Dumnezeu, materia în planul creator a lui Dumnezeu, ingerii în planul creator al lui Dumnezeu, ipostaze și solutii.

8. Fiul rascumparator: pacatul și pedeapsa omului.

9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfanta Fecioara Maria.

10. Spiritul lui Dumnezeu în omul rascumparat. Harul sfintilor, harul ajutator, harul și libertatea omului.

11. Spiritul lui Dumnezeu în sacramente: painea vietii, celelalte sacramente.

12. Pacatul: ce este pacatul, felurile pacatului, omul crestin și pacatul. Dumnezeul iubitor.

13. Credinta: importanță fundamentala a credintei, credinta în noi, pacate împotriva credintei, responsabilitatea fata de credinta. Rugaciunea ca expresie a credintei, sperantei, și a iubirii.

14. Speranta: legătură dintre credinta și speranta, puterea formatoare de viața a sperantei.

15. Iubirea: Răspuns la iubirea lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui.

16. Omul care creează. Cele trei divizari ale lumii. Capacitatea intelectuala și voința libera a omului.

Bibliografia:

Dogmatica Catolica. Alba-Iulia 1994.

LECTURI BIBLICE

1. Poporul lui Dumnezeu și Biserica.

2. Avram.

3. Moise și eliberarea din Egipt.

4. Perioada Judecatorilor și Saul.

5. Regele David și Solomon.

6. Profetii: Ilie, Isaia și Ieremia.

7. Perioada captivitatii în Babilon și istoria de după captivitate.

8. Evangheliile sinoptice: Matei, Marc, Luca.

9. A patra evanghelie, Scrisorile Sfantului Ioan, Apocalipsa.

10. Faptele apostolilor. Impartirea Faptelor Apostolilor.

11. Scrisorile Pauline. Scrisoarea către evrei.

12. Iisus Cristos și Biserica.

13. Prigonirea crestinilor în Imperiul Roman.

14. Constantin cel Mare și Edictul de la Milano.

15. Sfantul Benedict și Ordinul benedictin.

16. Convertirea noilor popoare europene (convertirea neamului nostru).

17. Bisericile orientale.

18. Ordinul din secolul XVI. Reinnoirea catolica.

Bibliografia:

Istoria poporului lui Dumnezeu, Alba Iulia, 1994.

b. Liceele și seminariile romano-catolice (limba de predare română)

STIINTELE BIBLICE:

1. Revelatia. Autorul Bibliei. Inspiratia.

2. Compozitia și structura Bibliei.

3. Pentateuh - prezentare generală.

4. Cartile istorice ale Vechiului Testament - prezentare generală.

5. Scrierile didactice ale Vechiului Testament - prezentare generală.

6. Miscarea profetica în Israel. Împrejurări istorico-religioase.

7. Profetii nescriitori.

8. Profetii scriitori.

9. Profetiile mesianice din Cartea lui Isaia.

10. Canonul Noului Testament.

11. Cele patru evanghelii. Asemanari și particularitati.

12. Faptele Apostolilor - prezentare generală.

13. Scrisorile Sfantului Paul - prezentare generală.

14. Cartea Apocalipsului - prezentare generală.

CATEHISM

1. Revelarea lui Dumnezeu și datul revelatiei.

2. Transmiterea revelatiei divine.

3. Dumnezeu Creatorul.

4. Caderea omului.

5. Misterele vietii publice a lui Iisus.

6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfant.

7. Originea, intemeierea și misiunea Bisericii.

8. Sacramentele inițierii crestine.

9. Sacramentele de vindecare.

10. Sacramentele de slujire (casatoria și preotia)

11. Raportul omului cu Dumnezeu și cu semenii (decalogul)

12. Rugaciunea în viața crestina.

13. Rugaciunea domneasca.

ISTORIA RELIGIILOR

1. Definitia, obiectul și importanță. Istoriei religiilor.

2. Religia Egiptului antic.

3. Religia asiro-babiloniana.

4. Religiile hinei. Dao în gandirea lui Confucius și a lui Lua-tzi.

5. Religiile Indiei. Conceptele karma, reincarnare, Nirvana, "trimurti" hindusa.

6. Religia islamica.

7. Religia evreilor în perioada patriarhilor.

8. Religia evreilor în perioada Exodului.

9. Iudaismul.

10. Izvoarele Crestinismului.

11. Biografia lui Isisus Cristos.

12. Situatia Crestinismului în primele trei secole.

13. Formularea doctrinei crestine.

14. Marea schisma, orientala.

15. Martin Luther și reforma protestanta.

16. Încercări de reconciliere între Roma și Bizant.

17. Bisericile Ortodoxe. Prezentare generală.

18. Bisericile Protestante. Prezentare generală.

19. Teosofia și Spiritismul.

20. Crestinismul - religie a mantuirii.

3. BISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA

(GRECO CATOLICA)

Licee greco-catolice

I. STUDIUL BIBLIC

A. VECHIUL TESTAMENT

1. Introducerea în Vechiul Testament. Inspiratie biblica.

2. Autorii Sfintei Scripturi.

3. Canonul Sfintei Scripturi.

4. Geneza: Facerea lumii, Edenul.

5. Potopul: Noe.

6. Chemarea lui Avram. Timpul patriarhilor.

7. Moise: nasterea, viața, chemarea și activitatea.

8. Exodul:ieșirea din Egipt, Legamantul de pe Muntele Sinai.

9. Perioada Judecatorilor.

10. Domnia lui David.

11. Domnia lui Solomon.

12. Literatura profetica: Prorocul Ilie.

13. Prorocul Isaia.

14. Prorocul Ieremia.

15. Literatura sapientiana: Iov.

16. Cartea Psalmilor.

17. Cantarea Cantarilor.

B. NOUL TESTAMENT

18. Introducerea în Noul Testament.

19. Evanghelia după Sfantul Matei (prezentare generală).

20. Evanghelia după Sfantul Marcu (prezentare generală).

21. Evanghelia după Sfantul Luca (prezentare generală).

22. Evanghelia după Sfantul Ioan (prezentare generală).

23. Scrierile pauline (prezentare generală).

24. Nasterea și copilaria lui Iisus.

25. Inchinarea ingerilor, a pastorilor și a magilor.

26. Prezentarea lui Iisus în templu.

27. Cuvantarea de pe munte.

28. Parabola semanatorului.

29. Parabola samariteanului.

30. Agonia lui Iisus în Gradina Maslinilor.

31. Patima, moartea și invierea lui Iisus.

II. CATEHISM (teologie dogmatica și morala)

A. TEOLOGIA DOGMATICA

1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.

2. Crearea omului. Pacatul și consecintele pacatului.

3. Intruparea, Mantuitorului. Misterele copilariei și vietii publice.

4. Misterele patimii, mortii și invierii lui Iisus Cristos.

5. Spiritul Sfant Sfintitorul.

6. Insusirile Bisericii.

7. Organizarea interna a Bisericii.

8. Sacramentele de inițiere.

9. Sacramentele de vindecare.

10. Sacramentele de slujire.

11. Viața vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.

B. TEOLOGIE MORALA

12. Constiinta morala.

13. Pacatul.

14. Legea morala.

15. Porunca întâi.

16. Porunca a doua și a treia.

17. Porunca a patra.

18. Porunca a cincea.

19. Porunca a sasea și a noua.

20. Porunca a saptea și a zecea.

21. Porunca a opta.

4. BISERICA REFORMATA

Licee teologice reformate

III. CUNOSTINTE BIBLICE

A. VECHIUL TESTAMENT

1. Facerea

2. Facerea omului

3. Caderea în pacat

4. Potopul

5. Chemarea lui Avram

6. Nasterea și copilaria lui Moise

7. Chemarea lui Moise

8. Trecerea prin Marea Rosie

9. Grija Domnului în pustiu

10. Israel la muntele Sinai

11. Decalogul

12. David și Goliat

13. Chemarea lui Isaia

14. Isaia despre nasterea regatului Mesiei

15. Chemarea lui Ieremia

16. Chemarea lui Ezechiel

17. Ospatul lui Baltazar

18. Daniel în groapa leilor

19. Ispitirea lui Iov.

B. NOUL TESTAMENT

1. Cunoștințe generale despre Noul Testament

2. Nasterea lui Iisus Hristos

3. Copilaria lui Iisus Hristos

4. Propovaduirea lui Ioan Botezatorul. Botezul lui Iisus Hristos.

5. Ispitirea lui Isisus Hristos.

6. Chemarea celor dintai ucenici

7. Cuvantarea de pe munte

8. Pildele lui Iisus Hristos:

- pilda, semanatorului

- pilda neghinei și a graului

- pilda fiului risipitor

9. Marturia lui Petru

10. Vindecarea bolnavului din Betesda

11. Pastorul cel bun

12. Tulpina de vie adevarata

13. Minunile lui Iisus Hristos:

- înmulțirea painilor

- umblarea pe mare

- nunta din Canaan

14. Iisus și Samariteanca

15. Rugaciunea lui Iisus

16. Trimiterea celor 12 ucenici

17. Pilda despre bogatul nemilostiv și viața vesnica.

18. Intrarea în Ierusalim. Izgonirea negustorilor din biserica.

19. Prinderea și judecarea lui Iisus

20. Moartea și inmormantarea lui Iisus

21. Invierea Domnului. Iisus se arata la doi ucenici în Emaus

22. Inaltarea Domnului. Alegerea lui Matia

23. Pogorarea Sfantului Duh. Cuvantarea lui Petru.

IV. ISTORIA BISERICII REFORMATE

1. Activitatea reformatoare a lui Martin Luther

2. Activitatea reformatoare a lui Ulrich Zwingli

3. Tineretea și studiile lui Jean Calvin

4. Cuvantarea lui Jean Calvin la deschiderea anului universitar. Fuga lui Jean Calvin. Preselectia protestantilor în Franta.

5. "Institutio Religionis Christianae"

6. Prima perioada de activitate în Geneva lui Jean Calvin. Anii din Strasshurg.

7. A doua perioada de activitate în Geneva

Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin

8. David Ferencz

9. Karolyi Gaspar

10. Bocskay Istavan

11. Bethlen Gabor

12. I. Rakoczi Gyorgy

13. Ordinul Tolerantei

14. Bisericile protestante în epoca reformelor și în timpul revolutiei

15. Bisericile protestante în epoca retorsiunilor și a dualismului

5. BISERICA UNITARIANA

Liceele teologice unitariene

BIBLIE

1. Facerea lumii: Cain și Abel

2. Nasterea și chemarea lui Moise

3. Nasterea și copilaria lui Iisus

4. Botezarea și ispita lui Iisus

5. Cuvantarea de pe munte (Matei cap. 5-7)

6. Pildele despre imparatia Domnului (Matei cap. 13, Marcu cap. 4)

7. Pilda talantilor

8. Pilda fiului risipitor

9. Pilda samaritanului

10. Pilda despre lucratorii la vie

11. Pilda robului nemilostiv

12. Prinderea, condamnarea și moartea lui Iisus.

ETICA DOGMATICA

13. Virtuțiile

14. Constiinta

15. Voința libera

16. Ocrotirea lumii create

17. Obligații fata de Dumnezeu, fata de semeni și fără de propria persoana

18. ConceptuL familiei

19. Biblia: denumirea, divizarea, conținutul, traducerea și valoarea Bibliei

20. Paternitatea lui Dumnezeu

21. Activitățile lui Dumnezeu: Facerea și providenta

22. Rugaciunea

23. Caracterul și vocatia omului

24. Pacatul și iertarea pacatelor

6. BISERICA BAPTISTA

Liceele baptiste

STUDIUL BIBLIEI

STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT

1. Genesa: Cartea Inceputurilor

2. Exod: Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau.

3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan

4. Judecatori: Ghedeon și Samson

5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel

6. Saul, primul rege al Israelului

7. David, intemeietorul Statului național evreu

8. Profetii mesianice în Cartea Isaia

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

1. Contextul politic și social al Noului Testament

2. Contextul cultural-religios al Noului Testament

3. Evangheliile - privire generală

4. Viața și lucrarea Domnului Isus Hristos

5. Invatatura Domnului Isus și minunile Sale

Notă:

Manualele folosite sunt: Calatorie prin Vechiul Testament, de Samuel J. Schultz și Studiu al Noului Testament, de Merrill C. Tenney, Studiu introductiv în Legea, Istoria și Poezia Vechiului Testament, de Dr. Vasile Talpos.

DOCTRINE BIBLICE

1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate

2. Autoritatea și inspiratia Scripturii. Importanță Bibliei în viața crestinului

3. Natura și atributele lui Dumnezeu

4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală și revelatia speciala

5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia

6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate și umanitate

7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea, invierea și ispasirea

8. Personalitatea Duhului Sfant

9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile și plinatatea Duhului Sfant

10. Originea omului. Caderea și pacatul originar

11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte

12. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul și Noul Testament

13. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului

14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.

Notă:

Sunt valabile urmatoarele manuale: Teologia elementara, de Charles C. Ryrie, Doctrinele biblice, de P. Truta, Teologie crestina, vol. I-III, de Millard J. Erickson.

7. BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

Liceele adventiste de ziua a saptea

Propunerile de programe pentru examenul de bacalaureat 2000 la liceele teologice adventiste.

Elevii vor opta pentru una din disciplinele propuse mai jos:

● Cunoștințe biblice

● Dogmatica

DOGMATICA

Manualul de doctrine biblice clasa, a XII-a, autor Wilhelm Moldovan

1. Revelatia lui Dumnezeu

2. Despre Trinitate

3. Isus Hristos

4. Duhul Sfant

5. Originea raului și caderea în pacat

6. Planul mantuirii

7. Nasterea din nou

8. Indreptatirea prin credinta

9. Decalogul

10. Memorialul creatiunii și ziua de inchinare

11. Sanctuarul și judecata de cercetare

12. A doua venire a lui Isus Hristos

13. Natura omului

14. Invierea

15. Spiritismul antic și modern

16. Biserica ramasitei

17. Cele trei solii ingeresti

18. Harul și cele doua legaminte

19. Spiritul Profetiei

20. Botezul

21. Acte de cult comemorative

22. Ispravnicia crestina

Programa pentru disciplina: Cunoștințe biblice

Unitatea I, "Descoperiri prin Cuvantul lui Dumnezeu" (Cartea Apocalipsei)

Unitatea II, "Sa fii mai puternic" (Epistola către Români)

UNITATEA I

1. Exilat

2. Furtuna se apropie

3. Scrisori din cer

4. Incropit

5. Mai multe scrisori din cer

6. Dumnezeu detine controlul

7. Stati! Stati! Stati!

8. Cele sapte trambite

9. O carticica deschisa

10. Razboi

11. Un complot international

12. Cei 144.000

13. Glasuri din cer

14. Cele 7 plagi finale

15. Distrugerea unei suprabiserici

16. Marea strigare

17. Esti invitat

18. Pierdut

19. Un oras pentru toți

20. Sa ne revedem acolo

21. Procesul de punere la proba

22. De ce nu acum?

23. Un rezumat al evenimentelor finale

UNITATEA II

1. Descoperire

2. Din intuneric la lumina

3. Indreptatit prin credinta

4. Ce schimbare a determinat el

5. Bucuria pocaintei

6. Alege binele

7. Solutia este voința

8. Credinta și simtirea în echilibru.

9. Poti fi drept astazi

10. Cum se realizează planul

11. Iti multumesc, doamne

12. Viața noua

13. Aparati prin lege

14. Dusmanul - eu insumi

15. Cine este duhul sfant?

16. Plin de duh sfant

17. Intoarce-te spre soare

18. Atitudine de recunostinta

19. Ochii care refuza sa vada

20. Planul în actiune

21. Sa fim practici

22. Regulamente, impozite și dragoste

23. Capcana datoriilor

24. Oare de ce tot stresul se revarsa asupra comportamentului?

25. Inceputul

26. Când dumnezeu face o promisiune

8. BISERICA PENTICOSTALA

Liceele penticostale

DOCTRINE BIBLICE

1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.

2. Autoritatea și inspiratia Scripturii. Importanță Bibliei și viața crestinului.

3. Natura și atributele lui Dumnezeu.

4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală și revelatia speciala.

5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia.

6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate și umanitate.

7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea și invierea Sa. Ispasirea.

8. Personalitatea Duhului Sfant.

9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile și plinatatea Duhului Sfant.

10. Originea omului. Caderea și pacatul originar.

11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte.

12. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul și Noul Testament.

13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și Cina Domnului.

14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare

PNEUMATOLOGIE

1. Doctrina despre Duhul Sfant și locul ei în teologie.

2. Duhul Sfant este o persoană.

3. Invatatura despre Sfanta Treime.

4. Dumnezeirea Duhului Sfant.

5. Simbolurile Duhului Sfant.

6. Denumirile Duhului Sfant.

7. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.

8. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.

9. Roada Duhului Sfant.

10. Plinatatea Duhului Sfant.

11. Cele noua daruri.

12. Slujbele din biserica.

13. Calauzirea Duhului Sfant.

14. Locul și rolul Duhului Sfant în predicarea Evangheliei.

Notă: Manual după care se lucreaza: Pneumatologie, de Prof. Univ. dr. Trandafir Sandru

9. CULTUL MUSULMAN

LEGISLATIE ISLAMICA (FIKIH)

10. SINIF

KONU 1 FIKIH ILMI

A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci

B. Fikih Ilminin diger ilimlerle iliskisi

KONU 2 IBADET

A. Ibadetin tanimi ve cesitleri

B. Ibadetin yapilis amaclari

C. Ibadetin fayda ve fazileti

D. Toplu Ibadetin onemi ve faydalari

KONU 3 MUKELLEF VE GOREVLERI

A. Mukellefin lugat ve terim anlami

B. Mukellefin gorevleri

C. Azimet ve Ruhsat

KONU 4 TEMIZLIK

A. Temizlik mahiyeti ve onemi

B. Temizlik yonunde sularin kisimlari

C. Hades ve necasetin mahiyeti

C. Abdest

D. Gusul (Boy Adbest)

E. Teyemmum

F. Meshetme

KONU 5 NAMAZ

A. Namazin onemi, fazileti ve gunluk yusayisimizdaki yeri

B. Namaz vakitleri

C. Namazin farzlari

C. Namazin Vacib ve sunnetleri

D. Namazin adabi, mekruhlari ve namazi bozan seyler

E. Ezan ve Kamet

F. Namazin cesiteri, farz, vacib, nafile namazlari

KONU 6 NAMAZLARIN KILINISI

A. Bes vakit namaz ve kilinisi

B. Vitir namazi, kilinisi

C. Cuma namazi ve kilinisi

C. Cenaze namazi ve kilinisi

D. Bayram namazlari ve kilinisi

E. Teravih namazi

F. Yolcu ve hasta namazlari

G. Gecmis namazlarin kazasi

KONU 7 NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER

A. Imamet ve cemaat

B. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri

C. Namazdan sonra okunan dua ve ayetler

11. SINIF

KONU 1 ORUC

A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari

B. Orucun farz olmasi ve cesitleri

C. Orucun sartlari ve hukmu

C. Oruc bozan ve bozmayan seyler

D. Orucu bozup yalniz kazayi veya hem kazayi hem de kefareti gerektiren haller

E. Orucun mekruh ve mustehablari

F. Orucu tutmayi veya bozmayi mubah kilan ozurler

G. Orucun fidyesi, dualari ve itikaf

KONU 2 ZEKAT

A. Zekatin tanami, onemi, mahiyeti ve faydalari

B. Zekatin farziyyetinin sartlari

C. Zekatin sihhatinin sartlari

C. Zekata tabi olan ve olmayan mallar

D. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi

KONU 3 SADAKA

A. Sadaka ve cesitleri

B. Fitir sadakasi

C. Milli Birlik ve Dayanismanin onemi

KONU 4 HACC

A. Hacc ve faydalari

B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti

C. Hacc cesitleri

C. Haccin rukunleri

D. Haccin sartlari

E. Haccin vacib, sunnet ve adabi

F. Umre

G. Hacc ve Umreyle ilgili diger meseller

KONU 5 KURBAN VE AU

A. Genel bilgiler

B. Kurbanin mahiyeti ve onemi

C. Kurbanin vacib olmasi ve kurban edilecek hayvanlar

C. Kurbanin vakti ve kesilmesi

D. Nezir ve Akiha kurban

E. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar

F. Aun mahiyeti ve sartlari

KONU 6 YEMIN VE ADAK

A. Yeminin muhiyeti, cesitleri ve hukmu

B. Adak (Nezir)

12. SINIF

KONU 1 FIKIH ILMININ DOGUSU

A. Fikih iliminin dogusu

B. Fikih iliminin gecirdigi devirler ve ozellikleri

C. Peygamberin hukuki ve ahlaki tavsiyeleri

D. Peygamberin ictihada verdigi deger

KONU 2 SAHABE - TABIUN VE ETBAUT-TABIIN DEVIRLERINDE FIKIH

A. Sahabe devrinde fikih

B. Fikih sahabiler

C. Tabiun devrinde fikih ve meshur fakihler

C. Etbau't-Tablin devrinde fikih ve meihur Fakihler

KONU 3 MUCTEHID IMAMLAR VE SONRASINDA FIKIH

A. Fikih Mektepleri

B. Ebu Hanife ve mezhebi

C. Imam Malik ve mezhebi

D. Ahmed b. Hambel ve mezhebi

E. Mensubu kalmamis mezheb imamlari

F. Alimler ve halkin mezhebler karsisindaki durumu

G. Meshur Turk fakihleri

KONU 4 FIKIH USULU

A. Fikih usulu, tarifi, konusu ve dogusu

B. Fikih usulunun gayesi, faydasi ve metodlari

KONU 5 ASLI DELILLER

A. Asli deliller bilgisi

B. Kitap (K. Kerim)

C. Sunnet

C. Icma

KONU 6 FER'I DELILLER

A. Istihsan

B. Istislah

C. Istishab

C. Orf ve adet

D. Oncekilerin serrati

KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID

A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu

B. Taklid ve taassub

C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi

C. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme

Kitabin adi: FIKIH 1,2,3,

YAZARI : Prof.Dr. Ali SAFAK, Ruhi OZCAN. Ihsan YAGIZ

Devlet Kitaplari

Ali BEKTAS M. Emin FIDAN Halit GULERYU

STUDIUL CORANULUI

IX. SINIFIN KUR'AN DERSININ KONULARI

I - HARFLER VE HAREKELER

II - YUZUNDEN VE EZBERE OKUNACAK DUALAR

X. SIMIF DERSININ KONULARI

I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK SURELER:

II - KUR'AN-I KERIM

III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZ

XI. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELLER

II - TECVID

III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER

XII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER

II - TECVID

III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER

XIII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

I - YUZUNDEN OKUNACAK DUA, AYET VE SURELER

II - TECVID

III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER

Kitabin Adi: Tecvid Bilgisi ve Kur'an-i Kerim'în Kiraati

Yazari: Demirhan UNLU ve Iliyas AYDOGAN

Devlet Kitaplari - 1995

ALI BEKTAS M. Emin FIDAN Hali GULERYUZ

LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)

I - OKUMA - ANLAMA

- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,

- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,

- Metin icinde cumleyi taniyabilme,

- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,

- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,

- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,

- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,

- Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,

- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,

- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)

- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,

- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,

- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,

- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,

- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,

- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem..)

- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc: iliskilerini kavrayabilme,

- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,

- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,

- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.

II - ANLATIM

A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM

- Dogru ve duzgun konusabilmek,

- Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

- Bir tartismaya katilabilmek,

- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,

- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,

- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,

- Ozel mektup,is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,

- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,

- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),

- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,

- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,

- Okuduklarindan notlar alabilmek,

- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,

- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,

A) SES BILGISI

- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,

- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,

- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,

- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,

- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,

- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,

- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,

- Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.

B) KELIME BILGISI

- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek

isimler ve isimlerin yapilan,

isim tamlamalari,

isimlerin cesitleri

sifatlar ve sifatlarin yapilari,

sifatlarin cesitleri

sifat tamlamalari,

zamirler ve zamirlerin yapilari,

zamirlerin cesitleri,

zarflar ve zarflarin yapilari,

zarflarin cesitleri,

riiller ve fiillerin yapilari,

fiillerde kip, zaman ve kisi,

yapilarina gore fiiler,

edatlar

baglaclar,

unlemler.

C) CUMLE BILGISI

- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek

olumlu cumleler,

olumsuz cumleler,

soru cumleleri,

unlem cumleleri,

sart cumleleri.

- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek

basit cumle,

bilesik cumle,

sirali cumle,

bagli cumle,

sirali-bagli cumle.

Cumlenin ogelerini kavravabilmek.

ozne

yuklem

zarf tumleci

dolayli tumlec

belirtili nesne

belirtisiz nesne

D) ANLAM BILGISI

- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek

Kelimelerin gercek anlami,

Kelimelerin mecaz anlami,

Kelimelerin terim anlami,

Kelimelerin deyim anlami,

Zit anlamli kelimeler,

Es anlamli kelimeler.

E) YAPI BILGISI

EKLER

Yapim ekleri

Cekim ekleri (isim ve fiil cekim ekleri)

Basit kelime

Turemis kelime

Bilesik kelime

F) EDEBI BILGILER

- Yazi turlerini kavrayabilmek

Roman ve român cesitleri

Hikaye

Masal

Tiyatro ve cesitleri,

Destan,

Siir ve slir cesitleri,

Gezi yazilari,

Nutuk

Makale

Fikra,

Sohbet

- Edebiyatrinin tanimi ve konusu

- Turk: edebiyati'nin devirleri

- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)

- Siirle ilgili bilgiler,

Soz sanatlari(Benzetme, mubalaga, Tenasub...)

- Halk edebiyati ve ozellikleri,

- Halk edebiyati nazim sekilleri

- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri

G) IMLA VE NOKTALAMA

- Buyuk harflerin imlasi

- Ozel isimlerin imlasi,

- Eklerin imlasi,

- Yabanci kelimelerin imlasi,

Nokta

Virgul

Noktali virgul

Tirnak isareti

Iki nokta

Soru isareti

Unlem isareti

NOT

1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye

Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.

2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi

uygulanmaktadir.

10. Biserica Evanghelica-Lutherana Sinodo-Presbiteriala

de Confesie Augustana din România

Cunoștințe biblice

1. Originea și esalonarea Bibliei

2. Limbile originale și traduceri ale Bibliei

3. Traducerea Bibliei în limba maghiara

4. Marile puteri în Vechiul Testament

5. Noul Testament și Imperiul Roman

6. Creatia

7. Caderea în pacat

8. Potopul și legamantul lui Dumnezeu

9. Chemarea lui Avram

10. Moise și exodul

11. Migrarea în pustiu și ocuparea Pamantului Fagaduintei

12. Mesajul literar și filozofic al Vechiului Testament (Psalmii, Eclesiastul, Pildele și Cantarea cantarilor)

13. Mesagerii lui Dumnezeu în Vechiul Testament - profetii mari

14. Nasterea lui Isus

15. Botezul lui Isus

16. Ispitirea lui Isus

17. Parabolele lui Isus

18. Miracolele lui Isus

19. Patimile, moartea, invierea și inaltarea lui Isus

20. Prima sarbatoare a rusaliilor - nasterea crestinismului

21. Apostolul Pavel și importanță epistolelor

Dogmatica - etica

1. Revelatia lui Dumnezeu

2. Dumnezeu - Tatal Creator

3. Dumnezeu - Hristos Mantuitorul

4. Dumnezeu - Duhul Sfant

5. Omul și locul lui în lumea lui Dumnezeu

6. Credinta

7. Respectul fata de parinti

8. Casnicia și curatenia sufleteasca și trupeasca

9. Onoare și adevar

10. Comunitatea frateasca

Istoria universala a bisericii

1. Prima comunitate crestina din Ierusalim

2. Crestinismul de la persecutie la religia de stat

3. Nasterea Europei crestine

4. Crestinismul Evului Mediu și ordinele calugaresti

5. Geneza crestinismului maghiar

6. Prevestitorii Reformei

7. Reforma în Germania - Luther și Melanchton

8. Reforma elvetiana - Zwingli și Calvin

9. Reforma în Ungaria - Devai Biro Matyas

10. Cantarile reformei maghiare

11. Reforma în Transilvania - dieta de la Turda și principele Gabor Bethlen

12. Antireforma și condamnatii la galere

13. Reforma Brasovului și a Tarii Barsei - Johannes Honterus

14. Istoria evanghelicilor din Tara Barsei

15. Istoria schematica a Bisericii Evanghelice-Lutherane din România

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE

BACALAUREAT 2002

DISCIPLINE TEHNICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Disciplinele tehnice au, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi alese la proba "E", filiera tehnologica în functie de profilul și specializarea la care a fost absolvit liceul. Absolventul poate opta pentru una din cele doua discipline reprezentative pentru fiecare profil și specializare, în conformitate cu lista disciplinelor tehnice anexata.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Candidatii care sustin proba de examen la disciplinele tehnice vor fi capabili sa:

▄'5f Defineasca termeni, tehnici, metode și procedee specifice domeniului de pregatire.

▄'5f Exemplifice conventii, simboluri, reguli, caracteristici, tehnici, metode și procedee specifice tematicii.

▄'5f Clasifice, sa caracterizeze și sa compare fenomene/componente/procedee specifice domeniului de pregatire.

▄'5f Aplice cunoștințele dobandite pe parcursul formarii, în situatii, contexte noi.

▄'5f Interpreteze efecte, relatii, fenomene specifice domeniului de pregatire.

▄'5f Compare și sa analizeze relatii între diferite procese industriale.

▄'5f Elaboreze desene/schite/scheme/planuri specifice domeniului de pregatire.

▄'5f Elaboreze sinteze tematice pe baza unui plan de idei.

▄'5f Argumenteze solutiile adoptate.

▄'5f Utilizeze corect limbajul de specialitate.

III. CONTINUTURI TEMATICE

Tematica pentru fiecare disciplina tehnica de examen este prezentată în paginile care urmeaza.

IV. PROBA DE EVALUARE

Proba de evaluare contine grupe de subiecte elaborate după modelul itemilor:

● de tip pereche (asociere)

● de tip alegere duala

● de tip răspuns de completare (a spatiilor lacunare)

● de tip răspuns scurt

● de tip alegere multipla

● intrebare structurata

● eseu structurat (pe baza unor puncte de reper)

● rezolvare de probleme

Punctajul total al probei scrise, la oricare dintre disciplinele tehnice este de 100 de puncte, din care, fiecare candidat primeste din oficiu 10 puncte. Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind precizat pentru fiecare item.

Nota finala se calculeaza prin impartirea la 10 a punctajului obținut de către candidat.

TABEL CU DISCIPLINELE TEHNICE DE EXAMEN

1. Organe de masini și mecanisme

2. Desen tehnic și de specialitate - pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate:

2.a. - mecanic

2.b. - industrie usoara

2.c. - industria lemnului

2.d. - constructii

2.e. - topografie

3. Masini aparate actionari și automatizari electrice

4. Masurari electrice și electronice

5. Componente și circuite electronice

6. Topografie generală

7. Chimie analitica și analize tehnice

8. Tehnica masurarii marimilor fizico-chimice și aparatura de laborator

9. Chimia silicatilor și analize tehnice

10. Materiale pentru constructii

11. Materiale pentru instalații

12. Chimia lemnului

13. Marinarie

14. Exploatare posta-presa

15. Organizarea unităților P.T.T.R.

16. Biochimie

17. Materii prime și materiale folosite în industria alimentara

18. Materii prime și materiale pentru industria usoara (textile)

19. Materii prime și materiale pentru industria usoara (pielarie)

20. Introducere în arta și tehnica cinematografica

21. Hidrotehnica și gospodarire ape

22. Meteorologie generală

23. Agrotehnica

24. Tractoare și masini agricole

25. Anatomia și fiziologia animalelor domestice

26. Igiena și alimentatia animalelor domestice

27. Anatomia și fiziologia albinei

28. Baza melifera și sericicola

29. Dendrologie și dendrometrie

30. Metrologie

31. Managementul, economia și organizarea productiei în agricultura

32. Contabilitate

33. Organizarea activității unităților comerciale

34. Merceologie

35. Organizarea activităților economice (pentru contabili - statisticieni)

36. Organizarea unităților de alimentatie publică

37. Tehnica servirii consumatorilor

38. Organizarea și conducerea activității de turism

39. Tehnologia serviciilor hoteliere

40. Organizarea administrativa a instituțiilor

41. Drept

III. CONTINUTURI TEMATICE

III. 1. ORGANE DE MASINI SI MECANISME

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Bazele rezistentei materialelor. Definitii. Conditii tehnice și economice.

Notiuni introductive de rezistenta. Forte interioare și exterioare. Tensiuni. Deformatii. Legea lui Hooke.

Rezistente admisibile. Coeficienti de siguranța.

INTINDEREA SI COMPRESIUNEA

Definirea solicitarilor. Forta axiala. Diagrama fortelor axiale. Tensiuni normale la intindere și compresiune.

Secțiunea bruta, neta și periculoasă. Deformatii și deplasari la barele drepte solicitate la intindere.

Concentratori de tensiune. Tensiuni locale.

FORFECAREA

Definiție. Tensiuni tangentiale. Relația dintre tensiuni și deformatii la solicitarea de forfecare. Aplicații ale forfecarii: Calculul asamblarilor nituite.

INCONVOIEREA BARELOR DREPTE

Definiție. Ipoteze de calcul. Sarcini și reactiuni. Eforturi în bare drepte solicitate la incovoiere. Forta taietoare. Moment de incovoiere. Calculul de dimensionare, verificare și determinare a momentului capabil la incovoiere.

RASUCIREA

Descrierea fenomenului. Definiție. Exemple. Calculul momentului de rasucire pentru barele drepte aflate în miscare de rotatie (arbori). Tensiuni tangentiale în bare drepte. Deformatiile barelor drepte.

Notă: Se va pune accent pe determinarea reactiunilor din reazeme și pe formulele de dimensionare și verificare.

ASAMBLARI NEDEMONTABILE

Asamblari prin nituire (Tipuri constructive. Solicitări. Calcul de rezistenta). Asamblari prin lipire (Tipuri constructive. Solicitări. Elemente de calcul). Asamblari prin sudare (Tipuri constructive. Solicitări. Calcul de rezistenta).

ASAMBLARI DEMONTABILE

Asamblari cu pene și cu stifturi (Rol functional. Utilizare. Clasificare. Materiale. Indicatii constructive de baza. Tipuri de asamblari. Solicitări). Asamblari prin caneluri (Rol functional. Utilizare. Tipuri constructive. Solicitări. Tipuri de asamblari). Asamblari filetate (Elementele asamblarii filetate. Caracteristicile filetelor. Suruburi și piulite: Clasificare. Materiale. Măsuri împotriva autodesurubarii. Suruburi și piulite speciale. Transmisii prin surub și piulita).

ASAMBLARI ELASTICE (cu arcuri)

Tipuri constructive. Domenii de utilizare. Materiale. Solicitări. Tipuri de arcuri.

ORGANELE MISCARII DE ROTATIE

Osii și arbori: Definitii. Rol functional. Clasificare. Solicitări. Materiale. Indicatii tehnologice. Părțile principale ale arborilor. Fusurile arborilor și osiilor.

CUPLAJE

Caracteristici. Rol functional. Clasificare. Tipuri constructive.

Notă: Se va pune accent pe notiunile legate de domeniile de utilizare, materiale folosite, tehnologii și reprezentari ale organelor de masini.

III. 2. DESEN TEHNIC SI DE SPECIALITATE

Pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate:

2.a. mecanic;

2.b. industrie usoara;

2.c. industria lemnului;

2.d. constructii;

2.e. topografic.

NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DESENUL TEHNIC

Obiectul și importanță desenului tehnic. Standardizarea. Normative, instrucțiuni tehnice. Materiale și instrumente necesare executarii desenului tehnic. Clasificarea desenelor tehnice (specifice profilului și meseriei).

NORME GENERALE PENTRU INTOCMIREA DESENELOR TEHNICE

Linii utilizate în desenul tehnic. Scrierea utilizata în desenul tehnic. Formate normalizate. Indicatorul desenului tehnic (specific profilului și meseriei).

REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA

Sisteme de proiectie. Proiectia ortogonala a unui punct și epura punctului. Proiectia ortogonala a unei drepte și epura dreptei. Proiectia ortogonala a corpurilor geometrice simple (cub, prisma, piramida, cilindru, con, sfera).

REPREZENTAREA IN VEDERE SI SECTIUNE

Reguli de reprezentare în vedere și secțiune (specifice profilului și meseriei). Notarea vederilor și sectiunilor. Tipuri de hasuri.

EXECUTAREA SCHITEI DUPA MODEL

Fazele pregatitoare executarii schitei. Etapele executarii schitei. Aplicații din domeniul profilului și meseriei.

NOTIUNI DE COTARE A DESENULUI TEHNIC

Reguli generale și specifice de cotare în desenul tehnic. Aplicatia grafica; cotarea (desenului unui reper de complexitate medie) (specifice profilului și meseriei).

DESENUL LA SCARA

Scari utilizate în desenul tehnic. Fazele executarii desenului la scara. Aplicații grafice specifice profilului și meseriei.

APLICATII: DESENE SPECIFICE (în functie de profil și meserie)

. desene de ansamblu (mecanic);

. reprezentari de tipul: plan fundatii, plan parter, secțiuni, fatade, detalii (constructii);

. imbinari ale elementelor din lemn;

. reprezentari specifice în topografie;

. desene de ansamblu pentru utilaje din industria usoara.

CITIREA SI INTERPRETAREA UNUI DESEN DE SPECIALITATE (specifice profilului și meseriei)

III. 3. MASINI APARATE ACTIONARI SI AUTOMATIZARI ELECTRICE

PROBLEME GENERALE ALE MASINILOR ELECTRICE

Definirea masinilor electrice. Regimuri de functionare. Marimi și servicii normale. Părți componente principale și rolul fiecaruia.

MASINA DE C.C.

Definiție, clasificare după excitatie, domenii de utilizare. Particularitati constructive. Principiul și ecuatiile de functionare. Generatorul de c.c (caracteristici-definiție, reprezentare interpretare, autoexcitatia generatorului derivatie). Motorul de c.c. (pornirea, reglarea vitezei, franarea).

TRANSFORMATORUL ELECTRIC MONOFAZAT

Definiție, elemente constructive, utilizari. Principiul de functionare. Scheme echivalente. Caracteristici: definire, reprezentare, interpretare. Functionarea în gol: schema, marimi determinate și calculate. Autotransformatorul.

TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Transformatorul trifazat cu miez unic. Scheme și grupe de conexiuni. Relatii între marimile de linie și de faza. Cuplarea în paralel a transformatoarelor trifazate.

MASINA ASINCRONA

Definiție, clasificare, utilizari. Caracteristicile M = f(n) și M = f(s) naturala și artificiale, puncte specifice. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit. Reglarea turatiei și inversarea sensului de rotatie.

MASINA SINCRONA

Definiție, particularitati constructive, regimuri de functionare, utilizari. Caracteristica M = f(ă). Generatorul sincron debitand pe retea proprie: caracteristici. Generatorul sincron paralel cu reteaua de mare putere: curbele în V. Pornirea motorului sincron.

ACTIONARI ELECTRICE

Alegerea motoarelor electrice de actionare în functie de: caracteristica masinii de lucru; regimul de functionare; reglajul de viteza; grad de protecție.

III. 4. MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE

NOTIUNI GENERALE DE METROLOGIE

Unități de măsura. Sistemul International de unități de măsura. Procesul de masurare. Erori de masurare.

DISPOZITIVE DE MASURARE ELECTRICE DE TIP ANALOGIC

Principiul general de functionare al dispozitivelor analogice indicatoare. Părți componente. Simbolul de marcare. Determinarea caracteristicilor statice la dispozitivele: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice.

MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC

Ampermetre de c.c. Masurarea directa. Montarea ampermetrelor în circuit. Extinderea domeniului de masurare (sunturi).

MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Voltmetre de c.c. Masurarea directa. Montarea în circuit. Extinderea domeniului de masurare (rezistente aditionale).

MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE

Metoda indirecta (ampermetru și voltmetru). Metode de comparatie (puntea simpla). Metode directe (ohmetrul).

MASURAREA PUTERII ELECTRICE

Masurarea puterii electrice în curent continuu (metoda ampermetrului și voltmetrului; wattmetrul electrodinamic). Masurarea puterii electrice active în circuitele de curent alternativ monofazat (wattmetrul electrodinamic).

APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA IMPEDANTELOR

Definitii. Metode pentru masurarea impedantelor. Principiul puntilor de curent alternativ. Masurarea inductantelor cu puntea Maxwell. Masurarea capacităților cu puntea Sauty.

OSCILOSCOPUL

Generalitati, utilizari. Tubul catodic (schema, functionare, caracteristici, elemente componente).

APARATE DE MASURAT DIGITALE

Notiuni generale. Proprietăți. Utilizari. Principiul de functionare. Metode de masurare. Părți componente ale aparatelor de masurat digitale. Tipuri de aparate de masurat digitale (cronometrul, frecventmetrul).

III. 5. COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRONICE

FILTRE

Filtre trece jos (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece sus (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece banda și opreste banda (schema de principiu, caracteristica de frecventa).

DIODA SEMICONDUCTOARE

Caracteristica statica. Dioda în regim static. Tipuri de diode semiconductoare (parametrii, caracteristici, utilizari).

TRANZISTORUL BIPOLAR

Structura și functionare. Tipuri de conexiuni. Caracteristici și punctul static de functionare. Regimuri de functionare. Parametrii principali ai tranzistorului. Tranzistorul ca amplificator; clasa a. B. Tranzistorul unipolar tec, tec-j, tec-mos.

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

Fotorezistenta, fotodioda, fotoelementul, fototranzistorul, fototiristorul. Dispozitive optoelectronice luminiscente, LED - ul.

SURSE DE ALIMENTARE

Redresoare mono alternanta și dubla alternanta. Filtre de netezire. Stabilizatoare de tensiune.

AMPLIFICATOARE

Parametrii unui amplificator. Amplificatoare cu tranzistoare EC. Amplificatoare cu reactie (influența reactiei asupra parametrilor simplificatorului). Amplificatoare de putere. Amplificatoare de banda larga. Amplificatoare de curent continuu. Amplificatoare diferentiale. Amplificatoare operationale.

GENERATOARE DE SEMNAL

Conditia de oscilatie (de amplitudine și de faza). Tipuri de oscilatoare. Circuite de formare și de generare a impulsurilor. Circuite de limitare, de derivare, de integrare. Circuite astabile, monostabile, bistabile, trigger.

CIRCUITE LOGICE

Functii logice realizate cu diode și tranzistoare.

III. 6. TOPOGRAFIE GENERALA

III.6.1. TOPOGRAFIE

SISTEME DE COORDONATE SI PLANURI DE REFERINTA

Elemente de referință: origini și planuri de referință. Elemente masurabile în topografie. Sisteme de referință specifice: topografice și geodezice. Sisteme de coordonate topografice.

TERENUL SI CARACTERISTICILE SALE

Terenul: obiectul esential al topografiei. Forme, linii și puncte caracteristice ale terenului. Criterii de clasificare a terenului în topografia cadastrala.

ETAPELE PRINCIPALE ALE LUCRARILOR TOPOGRAFICE

Proiectarea lucrărilor topografice. Executarea masuratorilor de teren. Efectuarea calculelor. Reprezentarea în plan a rezultatelor. Intocmirea documentatiei finale a lucrării.

HARTI SI PLANURI TOPOGRAFICE

Definitii, caracteristici de baza. Sisteme de proiectie în plan a punctelor topografice. Scari de reprezentare.

Scheletul și nomenclatura planurilor și hartilor.

MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE

Bornarea punctelor, tipuri de borne. Marcarea punctelor. Semnalizarea punctelor; tipuri de semnale.

Descrierea topografica a punctelor.

ERORI DE MASURARE IN TOPOGRAFIE

Definitii. Clasificare. Tipuri de erori. Cauzele erorilor. Legile de propagare a erorilor. Precizia de masurare, tolerante.

III.6.2. PLANIMETRIA

MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR

Jalonarea aliniamentelor. Metode de masurare directa a distantelor. Corectii ce se aplică distantelor masurate direct. Reducerea distantelor la orizont și la nivelul marii. Precizia masurarii directe a distantelor.

RIDICARI TOPOGRAFICE SIMPLE

Trasarea perpendicularelor și paralelelor. Trasarea unghiurilor cu instrumente simple. Prelungirea aliniamentului peste obstacole. Ridicarea suprafețelor folosind instrumente simple.

MASURAREA UNGHIURILOR IN TOPOGRAFIE

Cerc trigonometric și cerc topografic. Metode de masurare a unghiurilor orizontale. Masurarea unghiurilor verticale. Precizia masurarii unghiurilor. Centrarea unghiurilor și orientarea statiei.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE LUCRARILOR TOPOGRAFICE DE TEREN

III.7. CHIMIE ANALITICA SI ANALIZE TEHNICE

OPERATII DE BAZA IN LABORATORUL DE CHIMIE APLICATA

Prelucrarea sticlei și a dopurilor. Maruntirea și cernerea. Dizolvarea. Încălzirea și racirea. Amestecarea și agitarea. Concentrarea solutiilor. Precipitarea. Filtrarea. Uscarea și calcinarea.

REACTII SI REACTIVI CHIMICI FOLOSITI IN CHIMIA ANALITICA

Sensibilitatea și specificitatea reactivilor folositi în chimia analitica. Clasificarea reactiilor în chimia analitica.

Exemple.

ANALIZA CHIMICA CALITATIVA

Analiza preliminara. Separarea și identificarea cationilor. Analiza calitativa a anionilor mai importanti.

ANALIZA CHIMICA CANTITATIVA

Analiza gravimetrica: metode, operatii, aparatura. Dozarea gravimetrica a ionilor de fier trivalent și de bariu. Calcularea rezultatelor analizei gravimetrice. Analiza volumetrica: metode, operatii, aparatura titrul și factorul unei solutii, punct de echivalenta, indicatori, calcularea rezultatelor analizei volumetrice. Acidimetria, alcalimetria, argentometria, manganometria, dicromatometria, complexonometria.

ANALIZA TEHNICA

Separarea și purificarea substanțelor chimice (distilarea și rectificarea, extractia, cristalizarea, sublimarea). Analiza apei. Determinarea duritatii temporare și a duritatii totale. Analiza combustibililor, carburantilor și lubrifiantilor. Analiza gazelor. Metode gravimetrice și metode volumetrice.

III.8. TEHNICA MASURARII MARIMILOR FIZICO-CHIMICE SI APARATURA DE LABORATOR

MARIMI FIZICE SI FIZICO-CHIMICE. APARATE DE MASURA SI CONTROL

Marimi și unități de măsura. Masurarea. Metode și mijloace de masurare. Erori. Clasificarea erorilor. Calcule tehnice.

MASURAREA MARIMILOR FIZICE

Masurarea marimilor geometrice (lungimi, grosimi, unghiuri, conicitati, suprafete, volume). Masurarea masei (balante, cutia cu greutati). Metode și reguli de cantarire. Masurarea densitatii. Masurarea vascozitatii. Masurarea presiunii și depresiunii. Măsurarea debitului.

MASURAREA MARIMILOR TERMICE SI TERMOCHIMICE.

Aparate și instalații termotehnice (Căldură. Temperatura. Termochimie. Încălzirea și racirea aparatelor în laborator). Masurarea marimilor termice. Marimi și unități de măsura. Metode și mijloace. Masurarea marimilor termochimice. Cantitatea de căldură. Capacitate calorica. Căldură specifica. Căldură latenta. Căldură de dizolvare și de dilutie. Căldură de reactie. Căldură de ardere.

MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE

Metode electrochimice de analiza: Principii teoretice. Metode și mijloace de masurare. Electrogravimetria. Conductometria. Potentiometria (pH-metria, Polarografia).

MASURAREA MARIMILOR OPTICE

Lumina și culoare. Interactiunea energiei radiante cu materia. Marimi și unități de măsura. Metode optice de analiza: Principii teoretice. Aparatura. Colorimetria. Fotocolorimetria. Turbidimetria și nefelometria. Refractometria. Polarimetria. Spectometria.

III.9. CHIMIA SILICATILOR SI ANALIZE TEHNICE

STRUCTURILE CRISTALINE

Tipuri de retele cristaline. Tipuri de coordinatie. Structuri oxidice și silicatice. Defectele solidelor cristaline.

REACTII SI SINTEZE CRISTALO-CHIMICE ALE SOLIDELOR SILICATICE

Transformari polimorfice. Deshidratarea. Reactii de hidratare.

ECHILIBRE TERMICE

Regula fazelor. Echilibre la sisteme unare, binare, ternare.

APLICATII LA:

Sisteme oxidice, la silice și alumina, la spineli, la oxizi alcalini, la oxizi alcalino-pamantosi, la metale grele și combinate (*). SiO(2), Al(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3)-Na(2)O(3), SiO(2)-Al(2)O(3)-K(2)O(3) (**)

ANALIZE TEHNICE

Separarea și purificarea substanțelor chimice (distilarea și rectificarea, extractia, adsorbtia și absorbtia, cristalizarea, etc.).

Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale materiilor prime destinate obtinerii izolatorilor (umiditate, apa de cristalizare, densitate, vascozitate, adaosuri de activare).

Determinarea caracteristicilor fizico-chimice la sisteme liante (conținutul de oxizi, viteza de stingere, timp de priza, rezistenta) (*).

Determinari specifice ceramicii și ipsosului (Ceramica - determinarea umiditatii, plasticitatii, tixotropiei, contractiei, densitatii reale și aparente, etc. Ipsos - determinarea apei pentru pasta de consistenta normala, determinarea timpului de priza, determinarea rezistentelor mecanice, etc.).

III.10. MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII

MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN PIATRA NATURALA

Materiale din piatra masiva (Caracteristici. Utilizari. Reprezentari convenționale). Agregate naturale (Tipuri. Utilizari. Prelucrarea agregatelor în balastiera). Determinarea curbelor granulometrice la agregatele naturale.

LIANTI MINERALI

Lianti nehidraulici (Argila: caracteristici, utilizari. Varul: fabricarea varului bulgari, stingerea varului, utilizare, controlul calității varului. Ipsosul: tipuri, caracteristici, utilizari). Lianti hidraulici (Lianti clincherizati. Lianti hidraulici cu adaosuri). Caracteristici, conditii tehnice de calitate, domenii de utilizare.

MORTARE CU LIANTI MINERALI

Stabilirea compozitiei diferitelor mortare. Dozarea și prepararea mortarelor. Conditii de calitate, încercări pentru controlul calității mortarelor intarite. Domenii de utilizare.

BETOANE CU LIANTI MINERALI

Tipuri de betoane - domenii de utilizare. Stabilirea compozitiei, dozarea și amestecarea componentilor. Proprietatile betonului proaspat și intarit.

PRODUSE DIN BETON

Produse din beton pentru zidarii (blocuri mici din beton usor; blocuri mici și placi din beton celular). Produse din beton pentru drumuri (placile de pavaj; borduri din beton). Produse din beton pentru placaje (placi din beton mozaicate; plinte și scafe din beton mozaicate; tuburi din beton).

PRODUSE DIN AZBOCIMENT

Placi din azbociment - caracteristici, utilizari. Tuburi din azbociment - caracteristici utilizari.

MATERIALE CERAMICE PENTRU CONSTRUCTII

Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice. Produse ceramice brute. (Caracteristici, domenii de utilizare. Reprezentari convenționale). Materiale pentru zidarii, placaje și pardoseli. Materiale ceramice pentru invelitori. Produse ceramice refractare. Alte produse ceramice brute. Produse din ceramica fina: 1. Produse poroase (Placi din faianta, majolica; Placi tip CESAROM; Teracotele); 2. Produse compacte (Placi din gresie ceramica; Portelanul; Semiportelanul; Caracteristici, utilizari).

LEMNUL SI PROPUSELE DIN LEMN

Caracteristicile generale ale lemnului, proprietăți fizice și mecanice, specii de lemn folosite în constructii.

Produsele din lemn folosite în constructii (Produse din lemn brut. Produse semifinite din lemn. Produse finite din lemn. Produse din valorificarea superioara a lemnului. Uscarea, conservarea și protectia produselor lemnoase).

METALE SI PRODUSE DIN METALE

Caracteristici generale, compozitii, tehnologii de fabricatie. Produse din otel pentru constructii metalice și confectii metalice. Produse din otel beton armat și beton precomprimat. Metale neferoase și aliajele lor folosite în constructii. Produse din metal pentru asamblari. Coroziunea metalelor și protectia contra coroziunii.

LIANTI BITUMINOSI

Tipuri, caracteristici generale, utilizari. Lianti bituminosi folositi la rece. Lianti bituminosi folositi la cald. Mortare și betoane asfaltice, domenii de utilizare (masticuri și mixturi bituminoase).

MASE PLASTICE UTILIZATE IN CONSTRUCTII

Materiale de polimeri sintetici (pentru pardoseli, placaje, invelitori): Caracteristici. Sortimente. Utilizari. Cauciuc natural: Caracteristici. Utilizari. Materiale de sinteza obtinute prin polimerizare și policondensare: Caracteristici. Utilizari.

MATERIALE PENTRU IZOLATII

Tipuri, caracteristici, utilizari, Materiale pentru hidroizolatii. Materiale pentru termoizolatii. Materiale pentru fonoizolatii. Materiale pentru izolatii anticorozive.

MATERIALE DE PROTECTIE (FINISAJE)

Materiale pentru zugraveli și vopsitorii (Sortimente. Caracteristici). Materiale pentru tapete (Sortimente. Utilizari). Adezivi și chituri.

PRODUSE DIN STICLA UTILIZATE IN CONSTRUCTII

Produse din sticla pentru ferestre și luminatoare. Produse din sticla pentru lucrari de protecție și finisaj. Produse din sticla pentru plansee și pereti luminosi. Tuburi și tevi din sticla.

III.11. MATERIALE PENTRU INSTALATII

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Obiectul și importanță studiului materialelor de instalații. Standardizarea și tipizarea în domeniul materialelor de constructii și instalații.

PROPRIETATILE GENERALE ALE MATERIALELOR SI ALIAJELOR UTILIZATE IN INSTALATII

Proprietatile generale ale materialelor metalice. Proprietatile fizice ale materialelor metalice. Proprietatile mecanice ale materialelor metalice. Metale feroase: fonta, otelul. Metale și aliaje neferoase. Coroziunea metalelor și protectia contra coroziunii: fenomenul de coroziune, protectia contra coroziunii.

MATERIALE DIVERSE FOLOSITE IN INSTALATII

Materiale pentru etansare (garnituri de etansare, franghie de canepa alba și gudronata, mastic bituminos). Materiale pentru izolare termica (materiale pe bază de sticla, zgura și roci siliciose, materiale pe bază de azbest, materiale pe bază de diatomit, materiale din pluta, materiale din lemn). Materiale pentru izolare fonica. Materiale hidroizolante (materiale bituminoase, materiale pe bază de sticla, materiale hidroizolante pe bază de polimeri). Materiale pentru protectii anticorozive (vopsele, lacuri, emailuri și grunduri antiacide). Materiale plastice. Materiale pentru sudura. Materiale și accesorii pentru instalații (produse metalice cu tije cilindrice pentru asamblari, bratari, console și reazeme comune pentru conducte, console și sustinatori pentru radiatoare).

TUBURI TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

Tevi și piese de legătură din otel. Tuburi din azbociment și piese de legătură. Tuburi din beton armat. Tevi și piese de legătură din material plastic, tevi și piese de legătură din policlorura de vinil, tevi din poliester armate cu fibra de sticla.

TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATII INTERIOARE SI EXTERIOARE DE CANALIZARE

Tuburi și piese de legătură din fonta. Tevi din plumb de scurgere. Tuburi și piese de legătură din gresie, ceramica. Tuburi din beton. Tevi și piese fasonate din materiale plastice.

ARMATURI PENTRU CONDUCTE

Armaturi de inchidere; robinete cu ventil, robinete cu sertar, robinete cu cep. Armaturi de retinere.

OBIECTE SANITARE, ARMATURI SI ACCESORII

Obiecte sanitare (generalitati; lavoare, cazi de baie și cazi de dus, vase de closet, bideuri, pisoare, spalatoare și chiuvete). Armaturi pentru obiecte sanitare: armaturi de serviciu, armaturi de evacuare. Accesorii pentru obiecte sanitare.

MATERIALE PENTRU INSTALATII DE COMBATERE A INCENDIILOR

Hidranti interiori. Sprinclere și drencere: (sprinclerul cu dispozitiv metalic de declansare, sprinclerul cu bulb, drencere).

MATERIALE PENTRU INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

Tevi și piese de legătură. Rasuflatori. Regulatoare de presiune (regulatorul de presiune pentru debite mici, regulatorul de presiune pentru baterii de gaz petrolier lichefiat).

MATERIALE PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA

Tevi și piese de legătură. Corpuri și aparate de incalzire (radiatoare, serpentine și tuburi de incalzire, registre de incalzire, convectoare, convectoradiatoare, aeroterme, domoterme). Cazane de apa calda și cazane de apa fierbinte.

APARATE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM

Aparate pentru încălzirea directa a apei calde de consum (cazanul de baie din tabla emailata; incalzitoare electrice pentru apa de consum - boilere electrice). Schimbatoare de căldură pentru prepararea apei calde de consum (boilere, aparate în contracurent).

MATERIALE, UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI DISPOZITIVE FOLOSITE IN INSTALATIILE DE VENTILARE SI CONDITIONARE A AERULUI

Canale de aer și piese de racordare tronsoane drepte, piese de racordare. Dispozitive de reglare a debitului de aer (clopote de reglaj, sibare). Ventilatoare (tipuri de ventilatoare). Pompe.

III.12. CHIMIA LEMNULUI

INSUSIRILE CHIMICE, FIZICE SI MACROMOLECULARE ALE LEMNULUI

Proprietăți fizice ale lemnului. Proprietăți chimice ale lemnului. Procesele de sorbtie, difuzie, permeabilitate și umflare a lemnului. Proprietăți energetice ale lemnului.

CHIMIA LIGNINEI

Definiție, compozitie elementara și reactii de culoare. Metode de separare. Legătură dintre lignina și hidratii de carbon. Grupele functionale ale ligninei. Proprietăți fizice ale ligninei.

TEORII ACTUALE PRIVIND MECANISMUL DEZINCRUSTARII LEMNULUI

Chimismul fierberii sulfit. Structura acizilor lignosulfici. Chimismul dezincrustarii alcaline și sulfat. Domenii de utilizare.

CHIMIA HEMICELULOZELOR

Definiție. Separarea hemicelulozelor din lemn. Structura moleculara. Utilizari.

CELULOZA

Structura moleculara. Celuloza monocristalină.

PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE CELULOZEI

Masa molara. Polimolecularitatea. Dizolvanti și sisteme de solventi ai celulozei. Proprietăți superficiale electrochimice ale celulozei. Proprietăți hidrofile ale celulozei. Fundamente teoretice ale prelucrarii tehnologice a materialelor fibroase celulozice.

REACTIILE CELULOZICE

Reactiile de complexare aditiva a celulozei. Reactiile de distructie ale celulozei. Reactiile de oxidare ale celulozei. Esterii celulozei. Caile de modificare a insusirilor celulozei cu ajutorul reactiilor chimice. Substante extractive din lemn.

III.13. MARINARIE

DEFINITIA, CALITATILE SI GEOMETRIA NAVELOR

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVELOR

ARBORADA SI GREEMENTUL NAVELOR

MACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE PUNTE

AMBARCATIUNI CU RAME SI VELE

INSTALATIA DE ANCORARE

INSTALATIA DE ACOSTARE

INSTALATIA DE GUVERNARE

INSTALATIA PENTRU MANEVRAREA GREUTATILOR SI AMBARCAREA OAMENILOR LA BORD

III.14. EXPLOATARE POSTA-PRESA

OBIECTE DE CORESPONDENTA - PROCESUL DE EXPLOATARE

Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate. Conditionare).

Redactarea adresei: reguli generale, exceptii.

Indicatiile speciale și specifice aplicate la acestă categorie (A.R., P.C., Expres, Post-restant, Casuta Postala, Recomandat, confirmarile ulterioare).

Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla și recomandata (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii).

Incheierea operatiunilor de prezentare. Închiderea expeditiei. Efectuarea schimbului de expeditie.

Primirea expeditiei și prelucrarea în vederea distribuirii.

Distribuirea (Distribuirea corespondentei simple. Distribuirea corespondentei inregistrate. Distribuirea actelor de procedura. Trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare).

MANDATE POSTALE SI TELEGRAFICE-PROCESUL DE EXPLOATARE

Mandate postale și telegrafice (Definiție. Completarea formularelor). Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese. Indicatii generale folosite la mandatele postale și indicatii specifice folosite la mandatele telegrafice. Prezentarea mandatelor postale și telegrafice - operatiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii. Modalități de plată la mandate). Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitarii. Achitarea mandatelor (Formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31. Mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare). Inaintarea conturilor de mandate și verificarile efectuate la controlul ulterior.

SERVICII POSTALE NOI, CONTRACTE SI CONVENTII ALE R.A.P.R.

Efectuarea de operatiuni C.E.C. în oficiile postale (Formulare folosite. Depuneri și restituiri. Acte de legitimare valabile). Operatiuni Banc Post executate în oficiile postale. Servicii postale noi (de curierat: Prioripost, E.M.S., Ultrapos; comerciale; de corespondenta comerciala: C.R., C.C.R.L.; de reclama și publicitate).

OBIECTE DE MESAGERIE - PROCESUL DE EXPLOATARE (PREZENTAREA, PRELUCRAREA, INMANAREA)

Trimiteri ce fac parte din acestă categorie (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate, Conditionare). Conditii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie (Adresarea. Indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs. Ambalarea. Legarea. Sigilarea). Prezentarea obiectelor de mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea în serii). Prelucrarea în vederea expedierii și efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare și cartare pe locuri de muncă, inmanarea obiectelor de mesagerie (inmanarea coletelor cu și fără valoare declarata. Inmanarea scrisorilor cu valoare. Predarea sacilor cu corespondenta. Gropurilor. Casetelor colectoare și C.F.R. Mesagerii ce nu pot fi inmanate). Registre și formulare cu regim special folosite în posta evidenta, folosirea și justificarea acestora. Mesageria cu ramburs forma de trecere de la posta clasica la serviciile postale noi.

III.15. ORGANIZAREA UNITATILOR P.T.T.R.

SISTEMUL ORGANIZATORIC POSTAL PE TARA

Organigrame (Ministerul Comunicatiilor. Compania Națională Posta Română, oficiu postal). Clasificarea subunitatilor postale. Relatii de subordonare directa, indirecta; relatii colaterale (C.N.P.R., Direcții Regionale, Oficii Judetene de Posta, Oficii teritoriale, urbane, rurale). Obiective pentru stabilirea criteriilor de înființare, transformare și organizare a subunitatilor postale.

ATRIBUTIILE REGIUNILOR, DIRECTIILOR, SERVICIILOR, BIROURILOR, OFICIILOR POSTALE

C.R.T. (organizare, atribuții). Conceperea itinerariilor C.P.A.

ORGANIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATAREA POSTALA

Prelucrarea trimiterilor postale. Transporturile postale.

ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ DIN OFICII

Organizarea rationala în toate etapele procesului de exploatare. Colectare. Prezentare. Prelucrare. Transport. Distribuire. Asigurarea securitatii valorilor.

III.16. BIOCHIMIE

COMPOZITIA CHIMICA A ALIMENTELOR

Apa. Substante minerale. Substante organice.

GLUCIDE

Structura, importanță. Oze: proprietăți, reprezentanti importanti (hexoze și pentoze). Ozide: holozide-structura, proprietăți, reprezentanti, rol (oligoglucide, poliglucide). Heterozide: proprietăți, reprezentanti importanti.

LIPIDE

Compozitia chimica. Lipide simple: gliceride, ceride, steride - structura chimica, proprietăți, reprezentanti importanti. Lipide complexe: fosfatide, structura chimica, proprietăți.

PROTIDE

Originea și rolul protidelor în organism. Aminoacizi alifatici, aromatici și heterociclici - structura, proprietăți, importanță. Proteine: structura, proprietăți. Heteroproteide.

BLOCATALIZATORI

Vitamine. Enzime.

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR

Inocuitatea. Valoarea nutritiva. Calitate senzoriala. Calitate de prezentare.

BIOCHIMIA CARNII

Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.

BIOCHIMIA LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE

Compozitia chimica. Valoare nutritiva.

BIOCHIMIA BERII SI A VINULUI

Compozitia chimica. Valoarea nutritiva a berii și a vinului.

BIOCHIMIA LEGUMELOR SI FRUCTELOR

Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.

BIOCHIMIA CEREALELOR SI A PRODUSELOR DE PANIFICATIE

Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.

BIOCHIMIA ZAHARULUI SI ULEIULUI

Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.

III.17. MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

III.17.1. MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

MATERII PRIME DE ORIGINE VEGETALA

Cerealele (Tipuri de cereale. Caracteristici tehnologice și morfologice ale boabelor. Compozitia chimica.

Obtinerea diferitelor sortimente de faina. Insusirile fainii).

Plantele oleaginoase (Tipuri de plante oleaginoase. Structura morfologica a semintelor. Proprietatile fizice și chimice ale semintelor. Proprietatile și utilizarile uleiului brut).

Sfecla de zahar (Compozitia chimica a sfeclei de zahar. Factorii ce influențează calitatea sfeclei. Melasa, subprodus al prelucrarii sfeclei).

Legumele și fructele (Tipuri de legume și fructe folosite pentru industrializare. Insusiri senzoriale, fizico chimice și microbiologice. Compozitia chimica a legumelor și fructelor).

Strugurii (Morfologia strugurelui și a bobului. Compozitia chimica a strugurelui).

MATERII PRIME DE ORIGINE ANIMALA

Carnea (Specii de animale utilizate la industrializare. Structura carnii. Compozitia chimica a carnii. Caracteristicile tehnologice).

Laptele (Proprietatile fizice ale laptelui. Compozitia chimica și influența acesteia în obtinerea produselor lactate).

III.17.2. MATERII PRIME AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Materii prime auxiliare pentru prepararea produselor (Sarea comestibila. Uleiul vegetal. Substante gelifiante, liante și stabilizatoare. Emulgatori și plastifianti. Substante revelatoare ale gustului și culorii. Saruri nutritive. Preparate enzimatice).

Materii prime auxiliare pentru îmbunătățirea insusirilor produselor (Condimente. Coloranti alimentari. Acizii alimentari. Substante aromatizante).

III.17.3. APA IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Surse de apa. Duritatea apei. Metode de purificare și tratare a apei. Epurarea apelor reziduale.

III.18. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (TEXTILE)

III.18.1. STUDIUL FIBRELOR TEXTILE

STRUCTURA SI COMPOZITIA FIBRELOR TEXTILE

PROPRIETATI GENERALE ALE FIBRELOR

Proprietăți fizice (1. Masa volumica. Culoarea. Luciul. Lungimea fibrelor; 2. Densitatea de lungime. Calcule; 3. Higroscopicitatea. Repriza fibrelor. Calcule; 4. Comportarea fibrelor la temperatura și ardere).

Proprietăți mecanice (1. Rezistenta la tractiune. Definiție. Exprimare. Calcule; 2. Alungirea la rupere. Elasticitatea. Calcule; 3. Comportarea fibrelor la frecare. Impaslirea).

Proprietatii chimice ale fibrelor (Comportarea fibrelor textile la agentii chimici folositi la operatiile de curatire, albire, degomare, mercerizare, carbonizare).

FIBRE NATURALE

Bumbacul (Obtinerea fibrei de bumbac. Compozitia și structura bumbacului. Proprietatile și intrebuintarile bumbacului).

Fibre liberiene (Obtinerea fibrelor de în și canepa. Compozitia și structura inului și canepii. Proprietatile și intrebuintarile fibrelor liberiene).

Lana (Obtinerea fibrei de lana. Compozitia și structura lanii. Proprietatile și intrebuintarile fibrei de lana).

Matasea naturala (Obtinerea fibrei de matase naturala. Compozitia și structura fibrei de matase naturala. Proprietatile și intrebuintarile fibrei de matase naturala).

Azbestul (Obtinerea fibrei de azbest. Proprietatile și intrebuintarile fibrei de azbest).

FIBRE CHIMICE

Vascoza (Obtinerea fibrelor. Structura, proprietatile și intrebuintarile fibrelor. Celofibra).

Fibrele acetat (Obtinerea fibrelor. Proprietatile și intrebuintarile fibrei).

Fibre poliamidice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile și intrebuintarile fibrei).

Fibre poliesterice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile și intrebuintarile fibrei).

Fibre poliacrilonitrilice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile și intrebuintarile fibrei).

III.18.2. STUDIUL PRODUSELOR TEXTILE

FIRE TEXTILE

Definirea firelor. Clasificarea firelor. Proprietatile firelor (densitate de lungime, torsiune, rezistenta).

TESATURI

Definirea tesaturii. Clasificarea tesaturilor. Proprietatile tesaturilor.

TRICOTURI

Definirea tricoturilor. Clasificarea tricoturilor. Proprietatile tricoturilor.

III.19. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (PIELARIE)

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Clasificarea materiilor prime folosite la confectionarea articolelor din piele și inlocuitori de piele. Clasificarea materialelor auxiliare folosite la confectionarea articolelor din piele.

PIELE NATURALA

Structura pielii crude (Conservarea pielii crude. Prelucrarea pielii crude. Structura pielii crude). Topografia și desenul pielii finite. Compozitia chimica a pielii. Caracteristicile pielii finite. (Caracteristici fizice. Caracteristici mecanice. Comportarea pielii fata de agentii fizici și chimici). Defectele pielii finite. Sortimente de piei naturale folosite la confectionarea, articolelor din piele (Piei flexibile: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificare. Piei rigide: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificarea diferitelor sortimente).

INLOCUITORI DE PIELE

Clasificare (inlocuitori flexibili. Inlocuitori rigizi). Caracteristici (inlocuitori flexibili. Inlocuitori rigizi). Defectele inlocuitorilor de piele.

MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE

Materiale textile: ata, tesaturi, tricoturi, benzi textile, siret, sfoara (Clasificare și caracteristici). Materiale metalice (Clasificare și caracteristici). Produse chimice (Adezivi, solventi: clasificare, caracteristici. Produse pentru finisarea articolelor din piele și inlocuitori de piele: clasificare, caracteristici).

III.20. INTRODUCERE IN ARTA SI TEHNICA CINEMATOGRAFICA

Evolutia artei cinematografice.

Repere ale dezvoltării cinematografiei în România.

Notiuni generale despre lumina și culoare.

Bazele psiho-fizice ale înregistrării și redarii imaginilor în cinematografie și televiziune.

Formate și sisteme de cinema.

Sisteme de înregistrare și redare a imaginilor cinematografice.

Sisteme de înregistrare și redare a sunetului în cinematografie.

Notiuni privind tehnologia realizării filmelor.

Generalitati privind tehnici speciale utilizate în procesul de realizare a filmelor.

Principalele utilaje și echipamente cinematografice. Prezentare generală.

Generalitati privind sistemele optice ale echipamentelor cinematografice.

Studioul cinematografic - baza de realizare a filmelor.

Cinematograful - baza de realizare a spectacolului cinematografic.

Arhiva de filme - baza conservarii și valorificarii fondului de filme.

III.21. HIDROTEHNICA SI GOSPODARIRE APE

RESURSE DE APA

Definirea resurselor de apa. Resursele de apa atmosferica. Resurse de apa oceanice. Influența activității omului asupra resurselor de apa. Caracterizarea apelor din punct de vedere cantitativ. Caracterizarea apelor din punct de vedere calitativ.

FOLOSINTE DE APE

Tipuri de folosinte. Caracteristici principale ale folosintelor de apa. Ciclul folosintelor. Perioada de analiza. Conditii limitative ale satisfacerii folosintelor. Gradul de satisfacere a folosintelor. Definirea posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Metode de definire a posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Cerințe cantitative de apa ale folosintelor. Tipuri de cerințe cantitative. Definirea cerințelor cantitative de apa.

SCHEME DE GOSPODARIRE A CALITATII APELOR

Probleme generale. Scheme bazate pe impiedicarea patrunderilor reziduurilor în apa. Scheme bazate pe modificarea regimul apelor uzate. Scheme bazate pe sporirea capacității cursurilor de apa de a primi reziduuri.

EFECTELE DAUNATOARE ALE APELOR

Considerati generale. Inundatiile. Inmlastinirile. Eroziunea solului prin apa. Alunecarile de teren.

III.22. METEOROLOGIE GENERALA

Notiuni introductive

Organizarea observatiilor metrologice

Atmosfera.

Energia solara.

Temperatura aerului.

Temperatura solului.

Presiunea atmosferica.

Vantul.

Umiditatea aerului.

Precipitatii și stratul de zapada.

Durata de stralucire a soarelui.

Vizibilitatea meteorologica.

Depuneri de gheata.

Aparatura meteorologica speciala.

Fenomene meteorologice.

Prelucrarea prima a datelor meteorologice.

Fluxul informational de date meteo.

Cunoasterea activității statiilor de deservire judeteana date meteo.

Prelucrarea diagramelor (termograma, barograma, hidrograma, pluviograma, anemograma, heliograma).

III.23. AGROTEHNICA

SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI

Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de toamna. Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de primavara. Sistemul de lucrari pentru culturile succesive. Sistemul de lucrari pe terenuri neproductive și slab productive (erodate, nisipoase, saraturoase, desecate și indiguite).

FERTILIZAREA SOLULUI

Ingrasaminte organice și biopreparate. Folosirea ingrasamintelor chimice cu azot. Folosirea ingrasamintelor chimice cu fosfor și potasiu. Folosirea amendamentelor. Protectia muncii la folosirea ingrasamintelor.

INFIINTAREA CULTURILOR

Prin semanat (Calitatile unei seminte bune de semanat. Conditionarea semintelor și tratarea semintelor pentru semanat. Metode de semanat. Calculul cantității de samanta la ha).

Prin plantat (Calitatile rasadului. Plantatul: pregătirea rasadului și tehnica plantarii).

LUCRARILE DE INGRIJIRE

Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor de toamna. Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor de primavara și vara. Lucrarile de ingrijire ce se aplică culturilor legumicole. Lucrarile de ingrijire în livezi și vii.

COMBATEREA BURUIENILOR

Particularitati biologice și clasificarea buruienilor. Combaterea buruienilor prin metode agrotehnice și chimice.

III.24. TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE

FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA

Elementele constructive ale motorului cu aprindere prin compresie în patru timpi. Functionarea motorului cu ardere interna în patru timpi (cu aprindere prin scanteie și cu aprindere prin compresie).

MECANISMUL MOTOR

Elementele constructive ale mecanismului motor. Cinematica mecanismului motor.

MECANISMUL DE DISTRIBUTIE

Construcția și functionarea mecanismului de distribuție. Diagrama distributiei.

SISTEMUL DE ALIMENTARE

Combustibili pentru motoare și proprietatile lor. Descrierea și functionarea schemei circuitului combustibilului la sistemul de alimentare al motorului cu aprindere prin compresie.

SISTEMUL DE UNGERE

Lubrifianti pentru motoare și transmisii, proprietatile lor. Descrierea și functionarea schemei circuitului uleiului în sistemul de ungere ale motoarelor.

SISTEMUL DE RACIRE

Tipuri de sisteme de racire cu aer și cu lichid (avantaje și dezavantaje). Construcția și functionarea sistemului de racire cu lichid.

INSTALATIA DE PORNIRE

Conditiile pornirii. Metode de pornire. Pornirea electrica a motoarelor.

TRANSMISIA TRACTOARELOR

Elementele constructive ale transmisiei tractoarelor pe roti (construcție, functionare). Schema cinematica a transmisiei tractoarelor pe roti.

MECANISMUL DE FRANARE

Rolul, factori care influențează franarea (spatiul minim de franare). Tipuri de mecanisme de franare folosite la tractoare și remorci.

ECHIPAMENT DE LUCRU

Construcția și functionarea dispozitivelor de tractiune și cuplare cu care sunt echipate tractoarele agricole. Priza de putere (construcție, functionare).

III.25. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE

CELULA ANIMALA

Morfologia celulei. Fiziologia celulei.

TESUTURI

Epiteliale. Conjunctive. Musculare. Nervoase.

APARATUL DE SUSTINERE SI MISCARE

Osteologia. Artrologia. Miologia.

APARATUL DIGESTIV

Segmentele tubului digestiv, glande anexe. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul digestiv la păsări. Fiziologia aparatului digestiv la mamifere. Fiziologia aparatului digestiv la păsări.

APARATUL RESPIRATOR

Anatomia aparatului respirator la mamifere. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul respirator la păsări. Fiziologia respiratiei la mamifere. Fiziologia aparatului respirator la păsări.

APARATUL URINAR

Anatomia și fiziologia aparatului urinar la mamifere. Anatomia și fiziologia aparatului urinar la păsări.

APARATUL CIRCULATOR

Sangele. Limfa. Lichidul interstitial. Alcatuirea aparatului cardiovascular. Fiziologia aparatului circulator.

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos al vietii de relație. Sistemul nervos central. Sistemul nervos periferic. Sistemul nervos al vietii vegetative sau neurovegetative.

GLANDELE ENDOCRINE

Glanda hipofiza. Glanda epifiza. Glanda tiroida. Glandele paratiroide. Glandele suprarenale. Timusul și bursa lui Fabricius. Hormonii placentei.

III.26. IGIENA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR DOMESTICE

FACTORI NATURALI SI DE MEDIU

Aerul - factor de influența asupra sanatatii și productiei animalelor. Solul - factor de influența asupra sanatatii și productiei animalelor. Apa - factor de influența asupra sanatatii și productiei animalelor.

FACTORII ARTIFICIALI DE MEDIU

Igiena adaposturilor. Igiena nutreturilor. Igiena corporala.

IGIENA ANIMALELOR DE REPRODUCTIE

IGIENA CRESTERII TINERETULUI ANIMAL

FILTRUL SANITARO-VETERINAR SI DEZINFECTIA

Dezinfectia. Dezinsectia. Deratizarea.

APRECIEREA VALORILOR NUTRITIVE A NUTRETURILOR

Compozitia chimica a nutretului. Digestia substanțelor nutritive. Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor.

Unități de măsura a valorii nutritive folosite la noi în tara (UN; UF; EA).

CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR

Notiunea de nutret. Clasificarea nutreturilor. Nutreturi suculente, fibroase, grosiere. Concentrate, energetice și minerale. Prepararea și reconditionarea nutreturilor.

STABILIREA NECESARULUI DE SUBSTANTE NUTRITIVE

Notiuni despre normele de baza. Notiuni despre baza furajera.

III.27. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI

Invelisul corpului, segmentatia corpului, aparatul locomotor.

APARATUL DIGESTIV

Părți componente. Glandele mandibulare, glandele anexe. Fiziologia aparatului digestiv.

ORGANELE SIMTULUI, VAZULUI

Ochii simpli și compusi; organe olfactive. Rolul senzitiv al antenelor. Simtul auzului. Perceperea temperaturii. Simtul de orientare.

APARATUL DE REPRODUCERE

Organul de reproducere la mascul și femela. Fiziologia aparatului reproducator.

REPRODUCEREA ALBINELOR

Formarea oualor. Partenogeneza, spermatogeneza. Imperecherea matcii. Hranirea diferentiata a larvelor de matca, albina lucratoare și trantor.

COMPONENTA FAMILIEI DE ALBINE

Cele trei tipuri morfologice; matca, albinele lucratoare și trantorii. Rolul lor în viața sociala a familiei.

PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE ALBINEI MELIFERE

Aptitudinea de acumulare a rezervelor de hrana. Hrana și relatiile de nutriție dintre albine. Nectarul și transformarea lui. Polenul. Necesarul de apa al albinelor.

CUIBUL ALBINELOR

Componenta cuibului - faguri și tipuri de celule. Activitatea albinelor în raport de vârsta lor. Glandele cerifere. Ingrijirea puietului.

III.28. BAZA MELIFERA SI SERICICOLA

PLANTELE MELIFERE AGRICOLE DE CULTURA

Culturi de camp floarea-soarelui; rapita de toamna; mustarul alb). Culturi furajere (sparceta; trifoiul rosu și alb).

POMI SI ARBUSTI FRUCTIFERI

Ciresul. Caisul. Marul. Parul. Prunul.

PLANTE MELIFERE DE PADURE

Salcamul alb. Teiul. Artarul. Jugastrul. Zmeurul.

PLANTE MELIFERE DE FANETE SI PASUNE

DUDUL

RICINUL

PLANTE TOXICE PENTRU ALBINE

Principalele plante toxice și influența lor asupra albinelor. Măsuri de protecție a muncii pentru evitarea intoxicatiilor.

IMBUNATATIREA BAZEI MELIFERE

Necesitatea și sarcinile privind îmbunătățirea bazei melifere. Conservarea bazei melifere. Selecția plantelor melifere. Metode de imbunatatire a bazei melifere.

TIPURILE DE CULES SI ZONELE BIOAPICOLE DIN ROMÂNIA

Culesul de productie și de întreținere. Tipul I de cules și zona bioapicolă din Campia Română și Dobrogea. Tipul II de cules și zona bioapicolă din Podisul Moldovei. Tipul III de cules și zona bioapicolă din Campia de Vest. Tipul IV de cules și zona bioapicolă din Transilvania. Tipul V de cules și zona bioapicolă montana. Tipul VI de cules și zona bioapicolă de pe versantii Muntilor Carpati.

BALANTA MELIFERA

Estimarea bazei melifere. Stabilirea suprafețelor ocupate cu plante melifere. Stabilirea numarului de familii ce pot fi intretinute pe o vatra de stupina. Intocmirea balantei melifere.

III.29. DENDROLOGIE SI DENDROMETRIE

NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DENDROMETRIE

Părțile componente ale arborelui și forma fusului. Procedee și instrumente pentru masurarea dimensiuni arborelui.

CURBAREA ARBORELUI DOBORAT SI A PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTUIA

Curbarea lemnului rotund. Curbarea lemnului asezat în figuri. Curbarea lemnului prelucrat.

CURBAREA ARBORELUI IN PICIOARE

Coeficienti de forma. Descresterea diametrului fusului. Tabele de cubaj pentru fisuri sau arbori intregi.

ARBORETUL SI PRINCIPALELE LUI CARACTERISTICI

Denumirea principalelor caracteristici ale arborelui.

PROCEDEE DE INVENTARIERE, CUBARE SI SORTARE A ARBORETULUI

Inventarierea arboretelor. Procedee de cubare și sortare a arboretelor. Determinarea volumului pe sortimente.

DETERMINAREA CRESTERILOR

Clasificarea cresterilor. Determinarea cresterilor în arbori. Determinarea cresterilor la arborete.

EVALUARI FORESTIERE

Actul de punere în valoare. Stabilirea cotelor de pus în valoare. Amplasarea masei lemnoase. Delimitarea pe teren a parchetelor. Evaluarea cantitativa, calitativa și valorica a masei lemnoase.

NOTIUNI GENERALE DE STUDIUL LEMNULUI

Structura lemnului. Identificarea lemnului. Proprietatile lemnului. Defectele lemnului.

PRODUSELE EXPLOATARII LEMNULUI

Sortimente de lemn brut. Sortarea arborilor doborati.

CURATIREA SI SECTIONAREA LEMNULUI

Curatirea, de craci și cioturi. Sectionarea lemnului.

III.30. METROLOGIE

MASURAREA LUNGIMILOR

Sublerele de exterior: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica). Micrometrele: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica). Comparatoarele cu cadran: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica). Comparatoarele Abbe verticale: descriere, functionare, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica).

MASURAREA MASELOR

Clasificarea aparatelor de cantarit. Balanta simpla (descriere, functionare, simpla și dubla cantarire).

MASURAREA FORTELOR

Dinamometre: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica).

MASURAREA PRESIUNILOR

Aparate cu lichid, cu rezervor și tub vertical pentru masurarea presiuni: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica).

Aparate cu lichid, cu rezervor și tub inclinat pentru masurarea presiunii: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica).

Aparate indicatoare cu element elastic (manometre cu tub Bourdon): descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace și metode de verificare metrologica).

MASURAREA VOLUMELOR

Contoare de apa (apometre): tipuri constructive, descriere și functionare, utilizare, conditii metrologice.

Contoare de volum pentru gaze: tipuri constructive, descriere și functionare, utilizare, conditii metrologice.

ETALOANE ELECTRICE

Etalonul de tensiune Weston: construcție, clasificare, parametrii. Etalonul de rezistenta: clasificare, construcție, caracteristici metrologice. Etalonul de capacitate: clasificare, construcție, caracteristici metrologice.

MASURAREA TENSIUNII Și CURENTULUI ELECTRIC

Principiile de functionare ale voltmetrelor și ampermetrelor analogice de tip: magnetoelectric, electrodinamic și feromagnetic. Principiul de functionare al voltmetrului digital (schema bloc). Extinderea domeniului de masurare la ampermetre și voltmetre (suntul simplu și divizorul de tensiune relativ). Verificarea metrologica a ampermetrelor și voltmetrelor analogice.

MASURAREA IMPEDANTEI

Masurarea rezistentelor. Metoda amonte-aval. Masurarea rezistentei cu ohmetrul serie și paralel; verificarea metrologica a ohmetrului. Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone. Masurarea capacităților și inductantelor cu puntea de curent alternativ (puntea Maxwell și Sauty).

III.31. MANAGEMENTUL, ECONOMIA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN AGRICULTURA

MANAGEMENT, MANAGER - ELEMENTE DE BAZA

Definirea conceptelor.

FUNCTIILE SI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI

METODE SI TEHNICI MANAGERIALE

Conceptii și elemente componente ale structurii de conducere. Factori care influențează structura de conducere. Metode și tehnici de conducere. Functiile și atributiile conducerii agentilor economici.

AGENTII ECONOMICI IN AGRICULTURA

Notiuni. Clasificare. Functiile unităților agricole.

MANAGEMENTUL UNITATILOR AGRICOLE

Caracteristicile muncii. Trasaturile cadrelor de conducere. Stilul de conducere și tipul de conducator. Stress-ul în activitatea de conducere.

PIATA PRODUSELOR AGRICOLE

Cerere și oferta de produse agricole. Cunoasterea și studierea pieței. Piața produselor agricole secundare. Libera inițiativa a agentilor economici pe piața.

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR LA EXPORT

Tipuri de unități de desfacere a produselor agricole. Publicitate și reclama - rolul acestora în comercializarea produselor agricole.

III.32. CONTABILITATE

STRUCTURI PATRIMONIALE

Structuri patrimoniale de activ. Structuri patrimoniale de pasiv.

BILANTUL CONTABIL

Prezentarea bilantului. Variatia posturilor bilantiere. Contul de rezultate.

CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC DE LUCRU AL CONTABILITATII

Definire, structura, forme. Reguli de functionare. Dubla înregistrare și corespondenta conturilor. Articolul contabil și formula contabila.

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL SI A REZERVELOR

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Contabilitatea imobilizarilor necorporale. Contabilitatea imobilizarilor corporale.

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI DUPA METODA INVENTARULUI PERMANENT

CONTABILITATEA TERTILOR

Contabilitatea operațiilor privind decontarile cu personalul. Contabilitatea operațiilor privind decontarile cu asigurarile sociale și protectia sociala.

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Contabilitatea incasarilor și plăților în lei prin conturile de la bănci și din casieria unității.

III.33. ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR COMERCIALE

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

Rol. Membrii. Atribuții. Organele de conducere.

REGISTRUL COMERTULUI

Definire. Atribuții. Tipuri de structuri organizatorice. Criterii.

ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Definirea conceptului. Tipuri. Conditii necesare pentru constituirea societatilor comerciale. Societăți comerciale în nume colectiv. Societăți comerciale în comandita simpla. Societăți comerciale în comandita pe acțiuni. Societăți comerciale pe acțiuni. Societate cu raspundere limitata. Societăți comerciale cu participare străină.

ORGANIZAREA RETELEI COMERCIALE CU AMANUNTUL (PROFIL COMERT)

Rol. Clasificare. Specializare. Tipuri de magazine. Amplasare.

ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII

Definirea conceptelor. Principii de organizare. Clasificarea personalului. Categorii de personal. Formule de calcul pentru calculul productivitatii muncii. Factori.

SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)

Acte normative. Directiile sistemului juridic. Contractul colectiv /individual de muncă. Componentele salariului. Formele de salarizare.

PRETURILE

Structura. Calcul.

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT

Definirea conceptelor. Indicatori. Modul de determinare.

III.34. MERCEOLOGIE

MARFA

Definitii. Clasificare. Proprietăți.

CALITATEA SI VALOAREA NUTRITIVA A MARFURILOR ALIMENTARE

Cadrul legislativ. Verificarea calității. Valoarea nutritiva.

MARFURI ALIMENTARE

Laptele și produsele lactate. Carnea și produsele din carne. Pestele și produsele din peste. Produsele de morarit și panificatie. Produsele gustative.

MARFURI NEALIMENTARE

Confectii din tesaturi, încălțăminte. Marfuri cosmetice. Marfuri din sticla. Marfuri ceramice. Jucarii. Marfuri electrocasnice.

III.35. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

(pentru contabili - statisticieni)

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

Definiție. Rol. Membrii. Atribuții. Organele de conducere. Structura functional - organizatorica.

REGISTRUL COMERTULUI

Definire. Rol. Tipuri. Atribuții. Inregistrarea comerciantilor.

ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII (IN INDUSTRIE, COMERT, AGRICULTURA, CONSTRUCTII), PRODUCTIVITATEA MUNCII (IN COMERT)

SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)

PRETURILE - STRUCTURA SI CALCUL

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE

III.36. ORGANIZAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA

LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA SI SOCIALA

Definirea notiunilor. Functiile comerțului.

ORGANIZAREA COMERTULUI IN ROMÂNIA

Structura organizatorica. Formele juridice de organizare a agentilor economici. Bursa de marfuri. Bursa de valori. Camera de Comert și Industrie a României. Registrul comerțului.

COORDONATELE PIEȚEI BUNURILOR SI SERVICIILOR

Conținutul pieței. Structura pieței. Factorii care influențează dinamica pieței.

RELATIILE COMERTULUI SI ALIMENTATIEI PUBLICE CU CONSUMATORII

Conținutul relatiilor. Metode. Formele relatiilor.

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT

Cheltuielile de circulatie. Indicatori. Factori. Cai de reducere a cheltuielilor de circulatie. Conținutul eficientei economice. Indicatorii eficientei. Profitul.

III.37. TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR

REGULI DE ETICA SI DE TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR

Principalele reguli de servire și de protocol. Primirea consumatorilor în restaurant. Prezentarea preparatelor și a bauturilor. Primirea comenzilor de la consumatori. Transmiterea comenzilor la sectii. Primirea comenzilor de la sectii.

SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII

Sistemul de servire direct (englez). Sistemul de servire indirect (francez). Alte sisteme (autoservirea, servirea rapida, servirea la domiciliu, servirea prin intermediul automatelor).

TEHNICA SERVIRII SORTIMENTELOR DE PREPARATE CULINARE

Tehnica servirii gustarilor și aperitivelor. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare lichide. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare din peste. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare cu sos. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor din carne, garniturilor, salatelor. Recomandari. Tehnica servirii desertului. Recomandari. Tehnica servirii produselor de panificatie.

DOTAREA UNITATILOR PE ACTIVITATI FUNCTIONALE

Mobilierul în dotarea salii de servire. Utilajul tehnologic pentru servire. Inventarul textil din dotarea salonului. Inventarul pentru servire (vesela). Materiale și obiecte de întreținere pentru igienizare. Oficii și dependinte auxiliare în restaurant.

TEHNICA SERVIRII BAUTURILOR

Bauturi nealcoolice. Bauturi alcoolice. Prepararea bauturilor amestec.

TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE

Elemente fundamentale în stabilirea meniurilor. Organizarea și servirea micului dejun. Tehnica servirii meselor pentru dejun. Tehnica servirii cinei. Organizarea și servirea meselor festive - banchete.

III.38. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII DE TURISM

LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE

Factorii care determina evolutia turismului.

FUNCTIILE TURISMULUI

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TURISM

Principii de organizare. Structura organizatorica. Forme ale turismului.

CIRCULATIA TURISTICA

OFERTA TURISTICA

TEHNOLOGIA PRESTARILOR DE SERVICII (CLASIFICARE SI CARACTERISTICI)

INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM

III.39. TEHNOLOGIA SERVICIILOR HOTELIERE

STRUCTURI DE PRIMIRE

Cu functiuni de cazare turistica. Cu functiuni de alimentatie.

ORGANIZAREA UNITATILOR HOTELIERE

Principalele compartimente existente intr-o unitate de cazare (operationale și functionale).

PERSONALUL DIN UNITATILE HOTELIERE

Calități. Functii. Ierarhie profesionala.

COMPARTIMENTUL DE RECEPTIE

Functia de rezervare. Functia de primire. Functia de concierge. Functia de casierie.

COMPARTIMENTUL MARKETING

Analiza clientelei. Modalități de promovare a vanzarilor.

III.40. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A INSTITUTIILOR

CONTINUTUL, LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA DE PIATA

Definiție. Caracteristici. Interdependenta. Alte ramuri economice.

PIATA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE

Structura. Sistem de indicatori.

OFERTA DE SERVICII

CEREREA DE SERVICII

SISTEMUL PRETURILOR SI TARIFELOR PENTRU SERVICII

LOCUL SI ROLUL SECRETARIATELOR IN ADMINISTRATIA DE STAT

Activitatea de secretariat. Atributiile secretariatului.

CALITATILE PERSONALULUI SI ETICA PROFESIONALA IN MUNCA DE SECRETARIAT

REGULI DE PROTOCOL

Primirea vizitatorilor. Cunoasterea unor uzante protocolare.

SISTEMUL INFORMATIONAL SI EVIDENTELE DE SECRETARIAT

III.41. DREPT

NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE STAT

Natiunea și suveranitatea națională. Notiuni despre stat. Drepturile fundamentale ale cetatenilor. Indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Puterea de stat.

MODALITATI JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE SI APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

ELEMENTE DE DREPT CIVIL

Definitii. Principalele drepturi. Oblibațiile civile. Tipuri de contracte. Prescriptia.

ELEMENTE DE DREPT AL MUNCII

Definitii. Raporturile juridice de muncă. Principiile dreptului muncii. Contractul colectiv de muncă. Statutele profesionale /disciplinare. Sindicatele. Apararea drepturilor salariatilor. Patronatul. Contractul individual de muncă. Raspunderea disciplinara și raspunderea materiala. Munca la negru.

ELEMENTE DE DREPT PENAL

Definitii. Principii fundamentale. Raspunderea penala și raportul juridic penal. Infractiunea. Pedeapsa penala. Categorii de infractiuni.

ELEMENTE DE DREPT COMERCIAL

Definitii. Actele și faptele de comert. Comerciantii. Contractul comercial. Tipuri de contracte comerciale. Titlurile de credit.

ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV

Definitii. Sistemul administrației publice. Funcționarii administrației publice. Actul administrativ. Formele de control exercitate în cadrul sistemului administrației publice.

DREPTUL FAMILIEI

Casatoria, divortul, filiatia și rudenia.

-----------