ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002

CALENDARUL EXAMENULUI DE CAPACITATE - 2003

Sesiunea iunie 2003

Sesiunea august 2003

METODOLOGIE 30/08/2002

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE CAPACITATE 2003

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Geografia României are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002-2003, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria românilor.

Examenul consta intr-o proba scrisa cu durata de 2 ore.

Ponderea notei obtinute la Geografia României în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (absolventii studiilor gimnaziale care au urmat studiile intr-o limbă a minoritatilor naționale).

II. OBIECTIVE

Prin susținerea probei de Geografia României din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie să demonstreze ca satisfac urmatoarele obiective:

1. Situarea corecta, în spatiu și timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României.

1.1. - sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei României (unitatile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetatie și principalele orașe).

1.2. - să aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale).

1.3. - sa identifice sistemele spatiale și functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.)

2. Cunoasterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.

2.1. cunoasterea continuturilor din programa de examen.

2.2. elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerința stabilita, utilizand cunoștințele de baza ale geografiei din programa de examen.

2.3. cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.

3. Înțelegerea și utilizarea adecvata a terminologiei specifice.

3.1. - sa identifice numele proprii de baza și termenii geografici specifici în texte și pe suporturi cartografice.

3.2. - sa defineasca principalii termeni geografici specifici.

3.3. - sa utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii și notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate.

4. Înțelegerea relatiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.

4.1. - sa sesizeze caracterul reciproc al relatiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.

4.2. - sa explice relatii existente între grupuri de componente (de exemplu: între relief și clima, relief și vegetatie, clima și vegetatie, relief și reteaua hidrografica etc).

5. Analiza și interpretarea unor suporturi grafice și cartografice.

5.1. - sa identifice principalele elemente naturale și socio-economice ale tarii noastre.

5.2. - sa interpreteze suporturi grafice și cartografice.

6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unități teritoriale reprezentative.

6.1. - să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informațiilor referitoare la unitatile de relief ale României.

6.2. - sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unități teritoriale majore.

MATRICE DE SPECIFICATII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITATI

III. CONTINUTURI

● România - pozitia geografica

● Relieful

● Clima

● Hidrografia

● Vegetatia, fauna și solurile

● Populatia

● Asezarile omenesti

● Organizarea administrativ teritoriala

● Agricultura

● Industria

● Caile de comunicatie (feroviare, rutiere și pe apa)

● România în Europa și în lume

● Probleme ale mediului înconjurător.

NOTĂ:

Nu sunt obligatorii:

● Conținutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA și INDUSTRIA.

● Repartitia geografica a industriei.

● Sectorul tertiar (comertul interior și turismul)

Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:

● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura All, editia 2000, autor: Grigore Posea,

● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,

● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz

IV. SCHEMA DE NOTARE

A. Matricea de specificatii

În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza continuturile și obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:

B. Sistemul de corectare și acordare a punctajului

Punctajul total acordat pentru proba de Geografia României este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. În dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.

În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare și notare. În cazul în care răspunsul este greșit se obtin 0 puncte.

Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare și notare.

Nu se acordă fractiuni de punct.

Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obținut la 10.

C. Structura probei de examen

Proba de examen va fi alcatuita din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:

- itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);

- itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.);

- itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).

Acesti itemi sunt concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe suporturi grafice și cartografice.

STRUCTURA TESTULUI

I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla

II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale și socio-economice

● itemi de tip pereche

III. Elaborarea unui text pe o anumita tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni și denumiri

sau

● Itemi de completare a unui text lacunar

IV. Compararea a doua unități de relief având în vedere anumite componente

● Itemi de tipul ADEVARAT/FALS cu gasirea unor argumente pentru susținerea unei afirmatii date

● Analiza și explicarea unei situații geografice

V. Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unități sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;

● Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unități sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populatie, asezari, resurse și activități economice.

VI. Citirea și identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne convenționale și simboluri

● Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice inscrise pe suporturi grafice și cartografice

Tipurile de capacitati vizate prin itemi:

1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia României.

2. Cunoasterea principalelor elemente naturale și socio-economice ale tarii noastre.

3. Înțelegerea și utilizarea adecvata a terminologiei specifice.

4. Înțelegerea relatiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre și cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.

5. Analiza elementelor geografice caracteristice unităților teritoriale.

6. Analiza și interpretarea elementelor inscrise pe suporturi grafice și cartografice.

PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANA - MATERNA

Abschlussprufung der gymnasialen Stufe

Literatur

1. Anforderungen

● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;

● Texte aufgrund von Fragen erschliessen;

● Texte fortsetzen oder umformen;

● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);

● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;

● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;

● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;

● personliche Meinungen aussern und begrunden;

● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);

● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

2. Inhalte

● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).

● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);

Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.

Sprache

1. Anforderungen

● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;

● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;

● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;

● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;

● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw.

2. Inhalte

● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).

● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.

● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten

● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.

● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

Wichtige Hinweise

● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlussprufung ab.

● Die schriftliche Abschlussprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.

● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.

● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.

● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.

● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.

● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.

ISTORIA ROMANILOR

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Istoria românilor are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina optionala.

Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisa cu durata de 2 ore.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Candidatii trebuie să demonstreze capacitatea de:

1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate;

2. a selecta și utiliza informații oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscuta;

3. a plasa în timp și spatiu evenimentele istorice;

4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;

5. a prezenta o perioadă istorica în functie de anumite repere;

6. a compara evenimente și procese istorice, stabilind asemanari și deosebiri.

III. TEME

CLASA A VIII-A

1. Civilizatii preistorice și antice.

1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;

- sincretism religios, limes, daci liberi.

1.2. Continuturi:

- Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneeana.

- Regalitate și religie.

- Integrarea geto-dacilor în lumea română.

2. Romanitatea orientala în mileniul marilor migratii.

2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- crestinism, continuitate, etnogeneza.

2.2. Continuturi:

- Romanitate și crestinism.

Formarea poporului român și a limbii române.

3. Statul medieval și instituțiile sale.

3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- cnezat, voievodat, descalecat, "tara";

- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;

- curtea domneasca, "oastea cea mare";

- adunarea tarii, comitat, tinut, judet district, scaun;

- instituțiile statale între doua modele: cel bizantin și cel occidental.

3.2. Continuturi:

- Transilvania de la voievodat la principat,

- Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Tara Moldovei, Dobrogea.

- studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.

4. Tarile Române st statele vecine între diplomatie și confruntare.

4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta,

4.2. Continuturi:

- Politica de cruciada a principilor români: Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul

- studiu de caz: Unirea Tarilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.

5. Constituirea României Moderne.

5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- locotenenta domneasca, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;

- constitutie, monarhie constituțională, vot censitar, "partida naționala";

- constituirea statului național român; orientari în politica externa;

- miscarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominatie străină.

5.2. Continuturi:

- Revolutia din 1848-1849.

- Unirea și reformele lui Al.I.Cuza

- studiu de caz: Constitutia din 1866.

- studiu de caz: Memorandum-ul.

- Cucerirea independentei de stat și unirea Dobrogei.

- Formarea statului național unitar.

6. România între democratie și autoritarism.

6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- vot universal, regenta;

- dictat;

- democratia interbelica și problemele ei.

6.2. Continuturi:

- studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minoritatilor;

- Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelica.

- studiu de caz: Constitutia din 1923.

- studiu de caz: "Anul 1940".

7. România după al Doilea razboi mondial.

7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare fortata, "revolutie culturala", politie politica;

- deportare, munca fortata, lagar de muncă, detinuti;

- democratie, societate civila, practici democratice, constitutie;

- institutii și mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunista, opozanti și dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare și desovietizare;

- etapele regimului comunist;

- revenirea la instituțiile democratice,

7.2. Continuturi:

- Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.

- Regimul naționalist-comunist N. Ceausescu.

- Decembrie 1989. Context și consecinte.

- Revenirea la democratie.

Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:

● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu

● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu

● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu

IV. PROBA DE EXAMEN

Proba de examen este alcatuita din trei părți.

Prima parte contine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa aleaga răspunsul corect sau sa scrie în spatiul punctat răspunsul corect, în functie de cerința respectiva.

Partea a II-a din proba de examen contine itemi semiobiectivi (intrebari structurate). La acestia elevul este solicitat sa redacteze răspunsul.

Partea a III-a din proba de examen este reprezentata de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).

Pentru examenul de capacitate 2003, itemii de tip intrebare structurata, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.

STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMANILOR

● 3-5 itemi cu răspuns la alegere.

● 3-5 itemi de completare.

● 1-2 texte cu spatii lacunare care se completeaza prin selectarea notiunilor istorice dintr-o lista data.

● 1-2 intrebari structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere.

● Realizarea unei sinteze pe baza unei structuri de idei date.

Urmatoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerințele probei scrise la Istoria Românilor:

I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzătoare raspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:

1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:

a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866

II. Scrieti pe foaia de examen răspunsul corect care completeaza propozitia de mai jos:

1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numeste ..............

III. Transcrieti, pe foaia de examen, textul de mai jos, completand fiecare spatiu liber cu termenul corespunzător din lista data:

În anul 1848, s-a declansat...... în Tara Romaneasca. Unul dintre obiectivele sale a fost rezolvarea situației taranimii propunandu-se emanciparea ...... și improprietarirea lor prin....... . Lupta românilor a fost temporar inabusita din cauza interventiei...... vecine.

Lista termenilor boier, clacas, despăgubire, imperiu, rascoala, revolutie.

IV. Cititi cu atenție textul de mai jos:

"În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa pastreze echilibrul între cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga."

(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)

Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerințe:

1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.

2. Numiti cate un reprezentant al fiecarui partid mentionat în text.

3. Menționați o confruntare militara, la care a participat Carol, înainte de proclamarea sa ca rege în 1881.

4. Prezentati o cauza a instaurarii dinastiei straine în anul 1866,

V. Prezentati, în 1-2 pagini, Marea Unire din 1918, având în vedere:

- doi factori care au favorizat acest proces istoric;

- data (zi, luna) și institutia/cadrul în care s-a hotarat unirea fiecarei provincii - Basarabia, Bucovina și Transilvania - cu România;

- contextul international în care este recunoscută Marea Unire și un stat care semneaza un tratat de pace cu România.

NOTA! Se puncteaza și structurarea compozitiei (introducere - cuprins - concluzii), prezentarea în ordine cronologica a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.

Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obținut la 10.

PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA

pentru Examenul de Capacitate

I. MAGYAR NYELVTAN

1. Altalanos kovetelmenyek:

Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon alkalmazza.

2. Szamonkent muveltseganyag:

A hangok vilaga:

A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.

Szintek es egysegek a nyelvben:

A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.

Viszonyok a nyelvben:

A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).

A nyelvi jelek erteke:

Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.

A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:

A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.

A valtozo nyelv:

Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.

A mukodo nyelv:

Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.

Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).

A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.

II. IRODALOMOLVASAS

Altalanos kovetelmenyek:

Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.

Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.

A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg alapjan.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE CAPACITATE

MATEMATICA

Examenul care finalizează studiile gimnaziale, indeplinind functia de certificare a nivelului de cultura generală a absolventilor învățământului obligatoriu este examenul de Capacitate.

Examenul de capacitate este conceput ca examen național, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare și de desfășurare, pe bază de programe unice pentru toate scolile din tara.

Complementar functiei de certificare a pregatirii elevilor, examenul de capacitate are functii de selecție și de orientare privind accesul absolventilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate și de niveluri diferite - invatamant liceal sau invatamant profesional sau de ucenici.

Disciplinele la care se sustin probele în cadrul examenului de capacitate sunt urmatoarele:

● Limba și literatura română - scris;

● Matematica - scris;

● Limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naționale - scris;

● Disciplina la alegere dintre Istoria românilor și Geografia României - scris.

Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus în teoria și practica evaluării educationale, odata cu organizarea primului examen de acest fel la noi în tara, în anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea și eficienta actului evaluării rezultatelor scolare, orienteaza într-un mod mai concret procesul evaluării, informeaza toate categoriile de subiecti:

- elevii și parintii acestora;

- profesorii care predau disciplinele prevăzute pentru examenul de capacitate;

- autorii care proiecteaza și elaboreaza probele pentru acest examen;

- factorii responsabili de organizarea și desfășurarea examenului (inspectoratele scolare, conducerile unităților scolare);

- alti parteneri institutionali și persoane interesate de calitatea efectelor educatiei (sindicate, asociații profesionale, institutii implicate în recunoasterea și echivalarea studiilor s.a.).

Valoarea specifică a acestui instrument rezida în functiile pe care și le asuma.

Acestea pot fi rezumate astfel:

- informeaza beneficiarii potentiali cu privire la obiectivele, continuturile, modurile și instrumentele de evaluare ale performantelor scolare;

- defineste coordonatele activității de pregatire a elevilor și directioneaza eforturile pe care le necesita reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoasca cu claritate ce se asteapta de la ei și care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;

- orienteaza profesorii în conceperea procesului de instruire și a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate, și compatibile cu acesta;

- asigura ridicarea calității tehnice a probelor de evaluare - aplicabilitatea validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;

- faciliteaza compararea valorii probelor și a rezultatelor obtinute la examenul de capacitate de către serii diferite de absolventi, reflectand în acest fel dinamica performantelor scolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;

- conferă mai multa transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile și procedurile utilizate în realizarea examenului de capacitate.

Programa de matematica pentru examenul de capacitate este conceputa din punct de vedere metodologic astfel:

I. Statutul disciplinei de examen.

II. Obiectivele de referința și standardele de evaluare

III. Conținutul tematic.

IV. Matricea de specificatii.

V. Structura probei.

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Matematica are, în cadrul examenului de capacitate pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina obligatorie.

Proba de examen la matematica este o proba scrisa cu durata desfășurării de 2 ore.

Ponderea notei de la matematica în media generală a examenului de capacitate este de 1/3 respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naționale).

II. OBIECTIVELE de REFERINȚA și STANDARDELE de EVALUARE

O.1. Cunoasterea și înțelegerea conceptelor, a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii.

S(1) Scrierea, citirea, compararea și reprezentarea pe axa a numerelor reale.

S(2) Efectuarea operațiilor cu numere reale

S(3) Utilizarea proprietăților relatiei de divizibilitate în multimea numerelor naturale.

S(4) Utilizarea rapoartelor, proportiilor, procentelor, marimilor direct și invers proportionale.

S(5) Utilizarea mediilor.

S(6) Utilizarea estimarilor și a aproximarilor de numere reale.

S(7) Utilizarea unor elemente de logica și de teoria multimilor, precum și a unor relatii, functii, siruri în rezolvarea problemelor.

S(8) Rezolvarea de ecuatii, de inecuatii și de sisteme de ecuatii; efectuarea de calcule algebrice utilizand algoritmi, formule și metode specifice.

S(9) Stabilirea și utilizarea proprietăților calitative și metrice ale figurilor și corpurilor geometrice în probleme de demonstratie și de calcul.

S(10) Reprezentarea/recunoasterea în plan a configuratiilor spatiale.

S(11) Utilizarea localizarii figurilor geometrice și a unor elemente de transformari geometrice.

S(12) Inregistrarea, prelucrarea și prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica și probabilitati.

O.2. Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvarea de probleme.

S(13) Identificarea unei situații-problema și organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.

S(14) Utilizarea unor reprezentari și metode variate pentru clarificarea și justificarea (demonstrarea) unor enunturi.

S(15) Construirea unor generalizari și verificarea validitatii lor.

O.3. Dezvoltarea capacității de a comunică utilizand limbajul matematic.

S(16) Înțelegerea semnificatiei globale a informațiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.

S(17) Expunerea logica, detaliata și coerenta a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.

III. CONTINUTUL TEMATIC

ARITMETICA și ALGEBRA

Multimi

Multimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operații cu multimi (reuniunea, intersectia, diferența, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.

Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus Z inclus Q inclus R.

Scrierea numerelor naturale în baza zece.

Propozitii adevarate și propozitii false.

Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui numar natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun.

Divizibilitatea în Z: definiție, divizor, multiplu.

Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.

Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.

Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale.

Valoare absoluta (modul), opus, invers, parte întreaga, parte fractionara. Rotunjirea și aproximarea unui numar real.

Intervale în R: definiție, reprezentare pe axa.

Operații cu numere reale: adunarea, scaderea, înmulțirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg. Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un numar rational pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui numar real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun.

Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a f2 Ș Z*, b Ș N*.

Media aritmetica și media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua numere reale pozitive.

Rapoarte și proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor; proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o propozitie, sir de rapoarte egale; marimi direct proportionale și marimi invers proportionale; regula de trei simpla.

Procente: p% dintr-un numar; aflarea unui numar rational când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.

Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile.

Calcul algebric

Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea, înmulțirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.

Formulele de calcul prescurtat:

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate.

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operații cu acestea (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu exponent numar intreg).

Functii

Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.

Notiunea de functie; functii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ș R și A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ș R și A multime finita. Determinarea unei functii de tipul f:R->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ș R, al carei grafic contine doua puncte.

Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele acestora.

Intersectiile graficului unei functii liniare cu axele de coordonate. Intersectia graficelor a doua functii liniare.

Ecuatii și inecuatii

Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax+b=0, a Ș R*, b Ș R. Ecuatii echivalente.

Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2+bx+c=0, a,b,c Ș R, a diferit 0.

Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma:

Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax+b≤0 (<, ≥, >), af2 ȘR*, bȘR.

Unități de măsura: transporturi

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor și al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei probleme.

GEOMETRIE

Masurare și măsuri (lungime, masa, unghi, arie, volum):

- transformari (inclusiv 1 dmc = 1 litru).

Figuri și corpuri geometrice:

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul

- pozitii relative, clasificare;

- paralelism și perpendicularitate în plan și în spatiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;

- teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;

- proiectii ortogonale ale unui punct, segment sau ale unei drepte pe un plan;

- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;

- unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane;

- simetria față de un punct în plan;

- simetria față de o dreapta în plan.

2. Triunghiul:

- perimetrul și aria;

- suma masurilor unghiurilor unui triunghi;

- unghi exterior unui triunghi;

- linii importante în triunghi și concurenta lor;

- linia mijlocie în triunghi;

- triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți;

- criteriile de congruenta a triunghiurilor;

- triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciproca ei; sin, cos, tg, ctg rezolvarea triunghiului dreptunghic;

- teorema lui Thales și reciproca ei;

- teorema fundamentala a asemanarii;

- triunghiuri asemenea - criteriile de asemanare a triunghiurilor.

3. Patrulaterul convex:

- perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul)

- suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;

- paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;

- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietăți;

- trapezul; linia mijlocie în trapez;

- trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți.

4. Cercul:

- centru, raza, diametru;

- unghi la centru, sector de cerc;

- coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal departate de centru);

- măsura unghiului inscris în cerc;

- pozitiile relative ale unei drepte față de un cerc;

- cercul inscris într-un triunghi;

- cercul circumscris unui triunghi;

- lungimea cercului;

- aria discului;

- lungimea arcului de cerc;

- aria sectorului de cerc.

- poligonul regulat (triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat)

5. Corpuri geometrice

Poliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulata și trunchiul de piramida regulata (baza triunghi echilateral sau patrat);

- reprezentarea lor prin desen;

- elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, inaltimi)

- desfășurări;

- secțiuni paralele cu baza;

- secțiuni axiale;

- aria laterala, aria totala, volumul.

--------

IV. MATRICEA DE SPECIFICATII

V. STRUCTURA PROBEI

Proba de examen este alcatuita din două părți.

La fiecare dintre cerințe primei părți, elevul este solicitat sa de răspunsul scris pe foaia de examen, răspuns care consta doar în menționarea rezultatului obținut.

Partea a doua contine probleme cu intrebari structurate. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa și să justifice pe foaia de examen rezultatele obtinute. Fiecareia dintre cele doua părți i se acordă acelasi punctaj.

PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Limba și literatura română are, în cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine o proba scrisa cu o durată de 2 ore.

Ponderea notei obtinute la limba și literatura română în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naționale).

II. OBIECTIVE

Prin susținerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacităților, a abilitatilor și deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celei de a doua părți a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a și a VI-a), precum și pe parcursul ciclului de observare și orientare (clasele a VII-a și a VIII-a), reflectate în urmatoarele sarcini de lucru:

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)

● sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum și modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale și secundare;

● sa opereze cu sensul propriu și figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;

● sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica și celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;

● sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa și sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;

● sa recunoasca și sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice și sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;

● sa identifice valorile expresive ale topicii și ale punctuatiei;

● sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)

● sa rezume un text literar dat;

● sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;

● sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerințe specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia și resursele expresive ale limbii);

● sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;

● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie și de exprimare corecta;

● sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator și coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare.

III. CONTINUTURI

A. Lectura. Teoria literara. Textul

● Autorul. Eul liric și naratorul.

● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spatiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral

● Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.

● Strofa și versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul).

● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).

● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic.

● Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.

B. Practica rationala și functionala a limbii: tipuri de comunicare

1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare

● Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

● Asezarea corecta în pagina.

● Punctuatia. Semnele de punctuatie și ortografice. Valoarea functionala și expresiva a semnelor de punctuatie.

● Scrierea functionala. Telegrama, invitația, cererea.

● Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea și argumentarea unui punct de vedere.

● Textul literar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.

2. Elemente de construcție a comunicarii

1. Lexicul

● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.

● Cuvantul. Forma și conținutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor în context.

Sensul propriu (de baza și secundar) și sensul figurat.

● Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.

● Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului, imprumuturile. Neologismele.

● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.

● Regionalismele. Arhaismele.

● Cuvintele polisemantice.

● Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).

● Pleonasmul.

2. Notiuni de fonetica

● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.

● Silaba. Despartirea cuvintelor în silabe.

● Folosirea corecta a accentului în limba română.

3. Morfosintaxa

● Părțile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.

● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).

4. Notiuni de sintaxa

● Relația text, fraza, propozitie, cuvant.

● Cuvintele și constructiile incidente. Punctuatia lor.

● Relatiile sintactice în propozitie și în fraza (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice în propozitie și în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia și pauza.

● Fraza. Propozitia principala și secundara/subordonata. Elementele de relație în fraza. Propozitia regenta și propozitia subordonata. Elementul regent.

● Propozitia și părțile de propozitie. Tipurile de propozitie.

5. Sintaxa propozitiei și a frazei

● Predicatul și propozitia subordonata predicativa.

● Subiectul și propozitia subordonata subiectiva.

● Atributul și propozitia subordonata atributiva.

● Complementul. Complementele circumstantiale și necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza și de scop. Complementul direct și indirect.

● Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiționale, concesive, consecutive.

● Expansiunea și contragerea.

● Acordul.

IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE

V. STRUCTURA PROBEI

Proba de examen contine trei părți, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, și detaliat apoi în baremul de corectare și de notare.

Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen și în conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunoștințele și continuturile selectate din Curriculum Național, Programe scolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculara: Limba și comunicare, Limba și literatura română (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).

Prin Curriculum Național se stabileste principiul studierii limbii și literaturii române în ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacitati de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisa, pe care trebuie să le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, în condițiile în care în procesul de predare-invatare se utilizeaza manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoasterea și operarea cu notiuni de teorie literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie și de punctuatie, studiate în anii de școala.

Partea I a probei este destinata înțelegerii și operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de cerințe care să vizeze atât înțelegerea și analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Înțelegerea textului), cat și operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (B. Limba română - fonetica, vocabular, morfologie și sintaxa aplicata).

Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie, scrisoare, telegrama), în conformitate cu anumite cerințe, formulate prin itemi.

Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/ a unui fragment la gen și specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.

VI. EXEMPLE DE CERINȚE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

Partea I (46 de puncte):

A. Înțelegerea textului (text la prima vedere) contine 5 cerințe a cate 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de competența etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevăzute de programa pentru examen.

În functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerințe care se referă strict la înțelegerea textului citat, dar și cerințe care să implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate în școala.

Spre exemplu, pot fi propuse cerințe de tipul:

1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) în text.

2. Stabileste tipul de text și n trasaturi ale acestuia.

3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).

4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta.

5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A și B.

6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.

7. Stabileste n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei naratiuni).

8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/o alta figura de stil.

9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat.

10. Precizeaza măsura, ritmul și rima strofei de mai sus.

11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat.

12. Numeste specia literara în care pot fi incluse versurile de mai sus.

13. Explica semnificatia urmatorului vers.../urmatoarelor versuri...(sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii...).

14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.

15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee [....].

16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ținând seama și de textul reprodus mai sus.

17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A și B, din textul de mai sus.

18. Realizează, numai pe baza informațiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic și moral) al personajului A.

19. Numeste momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.

20. Scrie ideile principale și ideile secundare din textul de mai sus.

21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat [...].

22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus.

B. Limba română (9 cerințe a cate 4 puncte fiecare) presupune recunoasterea și operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei și a frazei, având ca suport acelasi text oferit candidatului.

Cerințele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizand selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.

Operarea cu elemente de vocabular și de sintaxa apare, direct sau indirect, și la partea a II-a și a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.

Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluării capacității de exprimare scrisa, în situația redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:

Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacității de exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerința de baza consta în redactarea unei compozitii de 1-2 pagini, cu cerințe prestabilite (4 repere/cerințe specifice fiecarui tip de subiect și un reper general, vizand respectarea normelor de ortografie, de punctuatie și de exprimare corecta), avandu-se în vedere:

Nota! În situația în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.

Cerințele vor fi astfel formulate, încât sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje și a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacității candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.

În realizarea unor compozitii cu cerințe prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:

A. Rezumarea unui text literar:

B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):

C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):

D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):

E. Analiza de text:

Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei cerințe, detaliata prin criterii de performanță) și 18 puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite astfel:

● unitatea compozitiei (introducere - 1 p.; cuprins - 1 p.; încheiere - 1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializata - 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text - 1 p.; conexiunea secventelor compunerii - 1 p.); 3 puncte

● coerenta textului (claritatea enunturilor - 1 p.; proprietatea termenilor utilizati - 1 p.; sintaxa adecvata - 1 p.); 3 puncte

● registrul de comunicare, stilul și limbajul adecvate continutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte

● ortografia (0 greseli - 4 p.; 1 greseala - 3 p.; 2 greseli - 2 p.; 3 greseli - 1 p. ); 4 puncte

● punctuatia (0-1 greseli - 3 p.; 2-3 greseli - 2 p.; 4-5 greseli - 1 p.); 3 puncte

● asezarea corecta a textului în pagina; incadrarea în spatiul acordat; lizibilitate. (1 p. + 1 p.) 2 puncte

NOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obținut de candidat.

VII. MODELE DE SUBIECTE

Proba scrisa de limba și literatura română

Sesiunea iunie 2002 Varianta 5

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

● Timpul efectiv de lucru este de doua ore.

Partea I (46 de puncte)

Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerința.

A. Înțelegerea textului

B. Limba română

Partea a II-a (10 puncte)

Te numesti Marin/Maria Popescu locuiesti în Sibiu și ai absolvit clasa a VIII-a. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare în care îi dai vesti despre tine fostei colege de banca, Elena, care s-a mutat anul trecut în București. În scrisoare trebuie:

Atenție! Nu folosi alte nume decat cele indicate în cerința. Data redactarii scrisorii este 17.06.2002.

Partea a III-a (34 de puncte)

Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi personajul principal dintr-o schita studiata de tine la scoata, în redactarea compunerii, vei avea în vedere:

● precizarea, însoțită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare, existente în textul ales;

● numirea a patru trasaturi ale personajului;

● ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/ la situații semnificative;

● prezentarea relatiei dintre personajul principal și un alt personaj al schitei.

NOTA! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerința rezolvata) și 18 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei: 3 p.; coerenta textului: 3 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate continutului: 3 p.; ortografia: 4 p.; punctuatia: 3 p.; asezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea: 2 p.). În vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puțin o pagina.

BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE

NOTA! Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile date în spiritul solutiilor din barem.

Partea I (46 de puncte)

A. Înțelegerea textului

B. Limba română

Partea a II-a (10 puncte)

Partea a III-a (34 de puncte)

A. Continut

1. Precizarea celor patru mijloace/ procedee de caracterizare: directe - de către narator, de către alte personaje; indirecte - caracterizare desprinsa din ganduri, fapte, atitudini, comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj, din mediul în care traieste, din numele purtat, din detalii de vestimentatie etc. (precizarea celor patru mijloace/procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/ procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 4 p.; precizarea a trei mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/ procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 3 p.; precizarea a doua mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 2 p.; precizarea unui mijloc/procedeu de caracterizare: 1 p.). 4 puncte

2. Numirea a patru trasaturi distincte ale personajului ales. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte

3. Ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/ la situații semnificative (alegerea adecvata a exemplelor, în acord cu trasaturile selectate, explicatii logice, nuantate: 4 p.; exemplificari partiale, argumentare sumara: 2 p.; exemplificari partiale, fără argumente: 1 p.). 4 puncte

4. Prezentarea relatiei dintre personajul principal și un alt personaj al schitei (alegerea potrivita a exemplelor; prezentarea logica, nuantata, a relatiei dintre personaje, în acord cu exemplele alese: 4 p.; prezentare sumara/ incompleta a relatiei dintre personaje, cu detalii irelevante etc.: 2 p.; incercare de prezentare a relatiei dintre personaje, dar cu explicatii de circumstanta, cu improvizatii sau cu tendinta evidenta de povestire a faptelor și a intamplarilor, fără sublinierea particularitatilor relatiei etc.: 1 p.). 4 puncte

B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel puțin o pagina)

5. Unitatea compozitiei (introducere: 1 p; cuprins: 1 p.; încheiere: 1 p.). 3 puncte

6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvata: 1 p.). 3 puncte

7. Registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate continutului compunerii. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte

8. Ortografia (0 greseli 4 p.; 1 greseala: 3 p.; 2 greseli: 2 p.; 3 greseli: 1 p; 4 sau mai multe greseli: 0 p.). 4 puncte

9. Punctuatia (0-1 greseli: 3 p.; 2-3 greseli: 2 p.; 4-5 greseli: 1 p.; 6 sau mai multe greseli: 0 p). 3 puncte

10. Asezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea. (1 p. + 1 p.) 2 puncte

NOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obținut de candidat.

PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SARBA

I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;

2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;

3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;

4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:

● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;

● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;

● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;

● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;

● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;

● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.

II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira

5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uși; Osnovna skola od B. Nusica;

6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;

7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;

8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.

Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:

● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;

● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;

● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;

● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;

● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

Literatura:

Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. (1993)

Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. (1993)

Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. (1994)

Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. (1994)

Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.

--------------

NOTA(CTCE)

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CAPACITATE 2003 - LIMBA ȘI LITERATURA SARBA - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 10 iunie 2003, la paginile 41-42 (a se vedea imaginea asociata).

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

SLOVENSKY JAZYK

A. HLASKOSLOVIE

Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.

B. NAUKA O SLOVE

Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)

C. MORFOLOGIA

Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).

D. SYNTAX

Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.

Poziadavky:

- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,

- aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,

- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,

- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,

- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,

- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,

- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,

- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.

LITERARNE CLANKY

5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.

6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).

7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P. O. Hviezdoslav).

8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatky (J. G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).

POJMY Z LITERARNEJ TEORIE

Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema.

Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.

Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.

Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.

Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

SLOHOVE CVICENIA

Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.

Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.

Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.

Poziadavky:

- urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,

- interpretovat' zname basnicke prostriedky,

- identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),

- identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,

- suvislo vyjadrit' svoje myslienky,

- identifikovat' strukturu literarneho diela.

STUDIJNA LITERATURA

Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5.-8. rocniku.

Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA

-------