Articolul I
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 2
(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.
2. La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:
d^1) instanțe militare;
3. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 8
Asistența judiciară internațională se solicită sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate.
4. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.
5. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:
Articolul 10^1
Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
6. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins:
Articolul 11^1
(1) Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți inclusiv ale președintelui completului de judecată.
(3) La cerere, părțile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
7. La articolul 12, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecțiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolva de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de ședința.
8. La articolului 26, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Președintele, vicepreședintele și 9 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secții, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
9. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
b) analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiției și prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;
10. La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abrogă.
11. La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializați, în funcție de natura cauzei.
12. La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.
13. La articolul 33, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
14. La articolul 34, alineatul (2) se abrogă.
15. La articolul 34, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
16. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 35
(1) În domeniile prevăzute de art. 34 alin. (4) se pot înființa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședința de județ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
17. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 37
(1) În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau complete specializate.
(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie.
18. După articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 37^1, cu următorul cuprins:
Articolul 37^1
(1) Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judeca atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.
(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori și nu este posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.
(3) Dispozițiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător.
19. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 38
(1) Secțiile și completele specializate ale curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanțe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componența secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
20. Secțiunea a 2-a - "Competența instanțelor judecătorești" a Capitolului II din Titlul II se abrogă.
21. La articolul 46, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 46
(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.
22. La articolul 49, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Verificările efectuate personal de președinți sau vicepreședinți sau prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.
23. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 52
(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 38.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componență:
a) la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorității membrilor săi.
(4) La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
(5) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participa și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.
(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege.
24. La articolul 53, se introduc două alineate noi alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței.
25. La articolul 54, după litera e) se introduc două litere noi, literele e^1) și e^2), cu următorul cuprins:
e^1) aleg și revoca membrii colegiilor de conducere;
e^2) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;"
26. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 55
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia.
27. Articolul 57 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 57
(1) Cauzele date, potrivit legii, în competență de prima instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.
(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii.
(4) Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanenta.
28. După Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III - "Instanțele militare", cu următorul cuprins:
Capitolul III
Instanțele militare
Art. 58^1. - (1) Instanțele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial București;
c) Curtea Militară de Apel București.
(2) Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 58^2. - (1) Instanțele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.
(2) Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.
Art. 58^3. - (1) La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.
(2) Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 58^4. - (1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele și cererile date prin lege în competența lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători.
Art. 58^5. - (1) În municipiul București funcționează Tribunalul Militar Teritorial București.
(2) Tribunalul Militar Teritorial București este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
(3) Președintele Tribunalului Militar Teritorial București este ordonator terțiar de credite.
Art. 58^6. - (1) Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
(2) Președintele Curții Militare de Apel București este ordonator secundar de credite.
29. La articolul 59, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 59
(1) Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
30. La articolul 60, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i^1), cu următorul cuprins:
i^1) verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
31. La articolul 61, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.
32. La articolul 61, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanței competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.
(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calității acestuia, potrivit legii, ori, în absența sa, dacă există cauze obiective care justifica urgență și care îmoiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.
33. La articolul 62, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.
34. La articolul 63, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
35. La articolul 64, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor.
36. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 66
(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, ori de ministrul justiției.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
(3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al Parchetului Național Anticorupție informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
37. La articolul 67, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.
38. La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2^1), cu următorul cuprins;
(2^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ajutat de 3 consilieri.
39. Articolul 69 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 69
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.
40. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 72
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structura secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori șefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.
(3) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).
(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.
(7) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și este formată din 3 procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
(10) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.
(11) La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
(12) Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.
41. La articolul 74, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul, și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozițiile art. 52 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
42. După articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 75^1, cu următorul cuprins:
Articolul 75^1
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
43. La articolul 76, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 76
(1) Parchetul Național Anticorupție este specializat în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, și funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
44. La articolul 77, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 77
(1) Parchetul Național Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.
45. La articolul 78, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Articolul 78
(1) Parchetul Național Anticorupție este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
46. La articolul 79, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticorupție este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispozițiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
47. Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 83
(1) Parchetul Național Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiți în cadrul Parchetului Național Anticorupție, procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2).
(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.
(5) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și este formată din 3 procurori de la Parchetul Național Anticorupție. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Parchetului Național Anticorupție.
(8) Procurorii numiți în cadrul Parchetului Național Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.
(9) La data încetării activității în cadrul Parchetului Național Anticorupție procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
(10) Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Parchetului Național Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.
(11) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
48. După articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 83^1, cu următorul cuprins:
Articolul 83^1
Parchetul Național Anticorupție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Național Anticorupție.
49. La articolul 90, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora.
50. La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora.
51. La articolul 91, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Dispozițiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
52. După articolul 92 se introduce o secțiune noua, Secțiunea a 4-a - "Organizarea parchetelor militare", cu următorul cuprins:
Secțiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 92^1. - (1) Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, iar pe lângă tribunalele militare funcționează parchetele de pe lângă tribunalele militare.
(2) Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 92^2. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 92^3. - (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 60, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Procurorii militari participa la ședințele de judecată ce se desfășoară potrivit art. 58^2.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercită atribuțiile prevăzute la art. 60 lit. b).
(4) Dispozițiile art. 91 și 92 se aplică în mod corespunzător.
Art. 92^4. - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 92^5. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticorupție funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secțiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticorupție organizează și desfășoară activități comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, precum și din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.
53. La articolul 93, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 93
(1) Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii.
54. La articolul 94, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Articolul 94
(1) Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție, un reprezentant al asociațiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.
(2) Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit legii.
55. La articolul 94, alineatul (4) se abrogă.
56. Articolul 98 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 98
(1) Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului științific al Institutului.
(2) Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea procesului de formare profesională.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii la plata cu ora se face în funcție de numărul de ore de seminar sau curs susținute, de indemnizația bruta lunară a funcției de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
57. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 99
Prin hotărâre a Guvernului se pot înființa, în subordinea Ministerului Justiției și a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor și a altor categorii de personal de specialitate.
58. La articolul 100, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
e) sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.
59. La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.
(3) Dispozițiile referitoare la concediul de odihna, asistență medicală gratuită și gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplică și asistenților judiciari.
(4) Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
60. La articolul 103, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 103
(1) Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
61. La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Instanțele și parchetele militare au în structura și un compartiment de documente clasificate.
62. La articolul 107, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
63. La articolul 108, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) Personalul auxiliar de la instanțele și parchetele militare, de la secțiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticorupție poate proveni și din rândul militarilor activi.
64. La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) La ședințele de judecată, grefierii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.
65. Articolul 110 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 110
(1) În vederea informatizării activității instanțelor și parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
(2) Numărul informaticienilor se stabilește de către președintele instanței sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3) În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Parchetului Național Anticorupție, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar și funcțional, instituțiile sistemului judiciar au obligația de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.
(5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanțelor militare, a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, din cadrul Parchetului Național Anticorupție, precum și a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale.
66. La articolul 111, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și ministrului administrației și internelor, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
67. După articolul 111, se introduc două articole noi, articolul 111^1 și articolul 111^2, eu următorul cuprins:
Articolul 111^1
(1) Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.
(2) Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a bunurilor și valorilor ce le aparțin, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității, se asigură, în mod gratuit, de către Poliția Militară.
(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanță sau parchet va fi stabilit de ministrul justiției, la propunerea președintelui Curții Militare de Apel și a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 111^2. - Poliția Română și Jandarmeria Română au obligația de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuțiilor legale, instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din cadrul Parchetului Național Anticorupție, pentru buna desfășurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
68. Articolul 112 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 112
Modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și procurorilor, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție sau, după caz, Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor.
69. La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și Curții Militare de Apel București și Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
70. La articolul 114, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare și o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
71. La articolul 115, litera d)) se modifică și va avea următorul cuprins:
d) organizează elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare;
72. La articolul 115, după litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) și j), cu următorul cuprins:
h) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficiență a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum și a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizează ținerea la zi a contabilității instanței și parchetului din circumscripția în cadrul căreia funcționează și controlează efectuarea corecta a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum și întocmirea și prezentarea la termenele stabilite a situațiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 republicată;
j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor din circumscripțiile în cadrul cărora funcționează, stabilind măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acestora. De asemenea, asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor.
73. După articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 117^1, cu următorul cuprins:
Articolul 117^1
(1) Instanțele militare care nu au sediul în municipiul București și parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuții principale:
a) întocmește documentația pentru achizițiile publice, serviciile și lucrările necesare desfășurării activității instanțelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfășurării optime a activității instanțelor;
c) asigură întreținerea și funcționarea clădirilor, instalațiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe și obiecte de inventar din dotare;
d) asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor;
e) întreprinde măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamitați."
74. La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins;
(4) Bugetul instanțelor și parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite.
75. La articolul 119, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins:
(6) Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel București, respectiv de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea celorlalte instanțe și parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii și se transmit Ministerului Apărării Naționale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4).
76. La articolul 121, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Pentru instanțele și parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naționale.
77. La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Statele de funcții și de personal pentru fiecare instanță militară și parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului apărării naționale.
78. După articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 122^1, cu următorul cuprins:
Articolul 122^1
Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
79. Articolul 123 se abrogă.
80. La articolul 125, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Drepturile materiale și bănești ale personalului instanțelor și parchetelor militare și mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționarii instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și secției sau serviciului din cadrul Parchetului Național Anticorupție se asigură de Ministerul Apărării Naționale.
81. La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității;
82. La articolul 127, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
83. Articolul 128 se abrogă.
84. Articolul 130 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 130
(1) Datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate și localitățile în care își vor desfășura activitatea se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispozițiile prezentei legi privind managerii economici ai instanțelor și ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcția de manager economic se echivalează cu funcția de director executiv.
(4) Până la începerea funcționarii Tribunalului Ilfov și a parchetului de pe lângă această instanță, cauzele de competența acestora se soluționează de Tribunalul București și, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
85. Articolul 132 se abrogă.
86. La articolul 133, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Dispozițiile art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.