ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997

a) persoanele fizice române care realizează venituri de orice fel și din orice activitate, în România, cu excepția celor supuse impozitului pe salarii și impozitului pe venitul agricol;

b) asociațiile familiale care desfășoară activități economice pe bază de libera inițiativă, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

c) persoanele fizice române și/sau străine asociate și societățile civile profesionale, care nu dau naștere la persoane juridice;

d) persoanele fizice străine care realizează venituri în România printr-o baza fixa sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

(1) Se impozitează în condițiile prezentei ordonanțe de urgență:

a) veniturile realizate din desfășurarea de activități economice pe bază de libera inițiativă, precum și din practicarea unei profesii libere, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

b) veniturile obținute din închirieri, subinchirieri și din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abitație;

c) veniturile realizate în baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor asemenea forme de dare în exploatare;

d) veniturile obținute din drepturi de autor, inclusiv drepturile conexe, din cesionarea, închirierea, precum și din valorificarea unor astfel de drepturi dobândite prin moștenire;

e) veniturile obținute din arendare, potrivit legii;

f) veniturile obținute din participarea la o formă de asociere cu alte persoane fizice pentru realizarea în comun a unor activități, conform prevederilor legale în vigoare, altele decât cele prevăzute în legea privind impozitul pe profit;

g) veniturile realizate din activități agricole, precum și din organizarea activității în asociațiile agricole fără personalitate juridică, cu excepția celor prevăzute la art. 3 lit. m);

h) veniturile realizate din activități artistice, distractive sau sportive desfășurate în mod independent, precum și din organizarea unor asemenea activități;

i) premiile și orice câștiguri în bani sau în natura, acordate de o entitate plătitoare, care depășesc suma de 5.000.000 lei, cu excepția celor supuse impozitului pe salarii;

j) dobânzile realizate, cu excepția celor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență;

k) drepturile cuvenite inventatorilor și inovatorilor;

l) alte venituri realizate în mod permanent sau intamplator.

(2) În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât cele în bani, cat și cele în natură.

(3) Evaluarea veniturilor în natura se face la prețurile și tarifele practicate pe piața, la data încasării venitului.

a) dobânzile aferente titlurilor de stat, precum și cele aferente depunerilor la vedere în conturi la societăți bancare;

b) sumele sau bunurile primite ca ajutor, donație, moștenire sau sponsorizare, potrivit legii, cu excepțiile menționate în prezenta ordonanță de urgență;

c) veniturile realizate din producerea și valorificarea obiectelor și produselor de cult, definite astfel potrivit legii;

d) sumele primite de asigurați în baza contractelor de asigurare de bunuri sau de persoane;

e) pensiile de orice fel și ajutoarele primite, în cadrul sistemului asigurărilor sociale, precum și alocațiile de stat pentru copii;

f) bursele elevilor, studenților și doctoranzilor;

g) pensiile de întreținere plătite în condițiile legii;

h) premiile de orice fel, în bani sau în natura, acordate de Regia Autonomă "Loteria Naționala" la sistemele sale de joc;

i) veniturile realizate de veteranii de război, văduvele de război, văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război și sotiile veteranilor de război din practicarea pe cont propriu și în mod singular a unei meserii sau profesii, inclusiv din închirierea unei singure locuințe, cu excepția veniturilor obținute exclusiv din activitatea de comerț;

j) veniturile realizate din servicii turistice prestate în mediul rural, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, pe o perioadă de 10 ani de la data autorizației de funcționare;

k) veniturile obținute din vânzarea bunurilor mobile și imobile, cu excepția celor provenite din activități autorizate și a celor prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b);

l) veniturile obținute din tranzacționarea valorilor mobiliare;

m) veniturile realizate din vânzarea produselor agricole în stare naturala, obținute din producție proprie, din creșterea animalelor și a pasarilor, din vânzarea produselor provenite din silvicultura, sericicultura și apicultura, în stare naturala, precum și din vânzarea produselor culese din flora și fauna spontana;

n) persoanele fizice în vârsta de peste 65 de ani împliniți, femeile, și 70 de ani împliniți, bărbații, invalizii de gradul I și persoanele handicapate asimilabile gradului I de invaliditate, care realizează venituri din practicarea pe cont propriu și în mod singular a unei meserii sau profesii, cu excepția veniturilor obținute exclusiv din activitatea de comerț.

(1) Impozitul se calculează asupra venitului anual impozabil, determinat pe fiecare categorie și loc de realizare a venitului, prin aplicarea următoarelor cote:

(2) Impozitul calculat potrivit alin. (1) nu poate depăși 20% din venitul anual impozabil, în cazul veniturilor obținute din activități agricole.

(3) În vederea aplicării prezentei ordonanțe de urgență, venitul impozabil realizat pe o fracțiune de an se considera venit anual impozabil.

(1) Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea la calculul venitului anual impozabil sunt:

a) impozitul pe venit datorat conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență;

b) amenzile și penalitățile plătite autorităților;

c) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare;

d) cheltuielile de sponsorizare efectuate peste limita prevăzută în Legea sponsorizarii nr. 32/1994;

e) cheltuielile pentru acțiuni de protocol efectuate peste limita a 1% din veniturile încasate;

f) cheltuielile efectuate peste limita a 10% din veniturile încasate pentru delegare și detașare, inclusiv cheltuielile cu mijloace de transport proprietate individuală a contribuabilului când acestea sunt utilizate în scopul realizării veniturilor, precum și cheltuielile de întreținere și telefon când activitatea se desfășoară în locuinta proprie;

g) cheltuielile personale ale contribuabilului și ale familiei sale, precum și alte cheltuieli care nu sunt efectuate pentru realizarea veniturilor.

(2) Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare desfășurării activității și care concura direct la realizarea de venituri, precum și cheltuielile cu reparațiile capitale se scad din veniturile încasate până la recuperarea acestora, dar nu mai mult de 50% din veniturile încasate în fiecare an.

(3) În cazul în care contribuabilul își desfășoară activitatea în locuinta proprie, se admite deducerea impozitului pe clădire și a impozitului pe terenul aferent, proporțional cu spațiul utilizat în acest scop.

(4) Cheltuielile pentru plata personalului angajat cu contract individual de muncă sau cu contract civil, cum sunt: salarii și alte drepturi salariale, indemnizații, contribuția pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, contribuția pentru asigurări sociale și alte obligații față de bugetul asigurărilor sociale sau față de bugetele fondurilor speciale, precum și contribuțiile profesionale obligatorii pentru desfășurarea activității de către contribuabil, inclusiv contribuțiile pentru bugetul asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale, sunt deductibile, numai dacă se face dovada plății acestor obligații.

(5) Pentru activitatea de interes public desfășurată de notarii publici, care implica determinarea de taxe de timbru aferente actelor notariale, se admite la deducere, în plus, o cota de 5% din veniturile încasate ca urmare a acestei activități.

(1) Meseriașii care prestează servicii sau executa lucrări în ateliere stabile se impun pe bază de norme anuale de venit. Meseriile și normele de venit se vor stabili prin hotărâre a consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București.

(2) Pentru invalizii de gradul II și pentru persoanele handicapate asimilabile gradului II de invaliditate, normele de venit se reduc cu 25% .

(3) Reducerile prevăzute mai sus nu se aplică în mod cumulativ, ci se aplică reducerea cea mai mare.

(1) Persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, precum și colaboratorii societăților comerciale, care desfășoară cu autoturisme proprii activitate de taximetrie în condițiile legii, datorează un impozit forfetar trimestrial în suma de 400.000 lei, care poate fi majorat sau diminuat de consiliile locale, în funcție de condițiile concrete de practicare a acestei activități din fiecare localitate, cu până la 50% .

(2) Pentru transportul de persoane care se efectuează cu autoturisme de teren, microbuze și autobuze, inclusiv pentru activitatea de instruire auto, contribuabilii au obligația sa declare veniturile realizate la organele fiscale teritoriale. Calculul veniturilor totale se face prin însumarea tarifelor înscrise pe biletele de călătorie cu regim special, eliberate călătorilor pentru serviciul prestat, precum și a altor venituri de natura celor prevăzute la art. 6. Din veniturile astfel rezultate se deduc chiria aferentă mijlocului de transport închiriat și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, pe bază de documente justificative, acestea din urma neputând depăși 60% din veniturile încasate. În aceste situații nu se aplică prevederea referitoare la includerea cheltuielilor de transport în limita cotei de 10% menționată la art. 7 alin. (1) lit. f).

(1) Impunerea veniturilor realizate de contribuabilii care desfășoară activități pe bază de libera inițiativă se face de către organele fiscale pe a căror rază teritorială aceștia își au sediul exercitării activității, iar în lipsa acestuia, de către organele fiscale pe a căror rază teritorială aceștia își au domiciliul.

(2) Contribuabilii prevăzuți la art. 5, care își desfășoară activitatea în mod temporar sau sezonier în alta localitate decât cea în care își au sediul sau domiciliul, se impun de organele fiscale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea în acest mod, acestea având obligația transmiterii, în termen de 15 zile, a dispoziției de impunere la organele fiscale la care contribuabilii sunt în evidenta, în vederea definitivării impunerii. În acest caz, impozitul plătit în localitatea unde s-a desfășurat activitatea în mod temporar sau sezonier se scade din impozitul total datorat, stabilit de organele fiscale unde contribuabilul este în evidenta.

(3) Organele locale care aproba exercitarea activității în mod temporar sau sezonier au obligația sa menționeze expres pe autorizație perioada de funcționare în localitatea respectiva.

(1) Contribuabilii care desfășoară activități pe bază de libera inițiativă sunt obligați să depună declarația anuală de impunere, pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal.

(2) În cazul începerii activității în cursul anului, în termen de 30 de zile de la data eliberării autorizației de funcționare, contribuabilii au obligația să depună o declarație de impunere provizorie, pe baza veniturilor și a cheltuielilor realizate în perioada de activitate parcursă și a celor preliminate a se realiza până la sfârșitul anului.

(3) În cazul încetării activității, contribuabilii sunt obligați să depună autorizația de funcționare la autoritatea publică care a eliberat-o și sa declare organului fiscal, în termen de 5 zile de la data depunerii acesteia, încetarea sursei de venit, concomitent cu depunerea declarației de impunere definitive.

(1) Pentru contribuabilii impusi pe baza venitului efectiv realizat, organele fiscale vor proceda la definitivarea impozitului pe anul anterior până la data de 15 aprilie a fiecărui an fiscal. Venitul impozabil astfel determinat constituie venit impozabil provizoriu pentru anul curent.

(2) În cazul contribuabililor care își încep activitatea în cursul anului fiscal și al celor care își încetează activitatea în cursul anului fiscal, impunerea se face în termen de 30 de zile de la data depunerii declarației de impunere provizorii, prevăzută la art. 13 alin. (2), sau a declarației de impunere definitive, prevăzută la art. 13 alin. (3).

(3) În cazul unei cresteri sau reduceri a venitului realizat, în cursul anului, de peste 20%, organele fiscale au dreptul, o singură dată pe an, în cursul semestrului II, sa recalculeze impozitul provizoriu în funcție de venitul efectiv realizat de la începutul anului de impunere, repartizand impozitul rezultat în urma recalcularii pe termenele de plată următoare.

(4) În cazul contribuabililor impusi pe baza normelor de venit, impunerea este definitivă și se efectuează până la data de 15 aprilie a anului în curs. Pentru cei care își desfășoară activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de venit se restrang la perioada efectiv lucrata, acestea constituind și baza de calcul pentru eventualele reduceri prevăzute la art. 8.

(5) Pentru contribuabilii impusi pe baza forfetara, impunerea se face până la data de 15 aprilie a anului în curs. În cazul în care aceștia își desfășoară activitatea pe perioade mai mici de un an, impozitul forfetar trimestrial se calculează proporțional cu perioada lucrata.

(1) Diferențele de impozit stabilite pe anul anterior ca urmare a definitivării impunerii și cele pentru anul în curs, precum și impozitul stabilit în limita termenului de prescripție se plătesc în 30 de zile de la data comunicării dispoziției de impunere.

(2) Impozitul stabilit pentru anul curent de impunere se plătește trimestrial, în patru rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(3) Impozitul calculat pe baza normelor de venit și impozitul forfetar se datorează la termenele prevăzute la alin. (2).

(4) În cazul în care impunerea anuală se face după expirarea termenului de plată pentru trimestrul I, contribuabilul va plati, cu titlu de impozit, o sumă egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului precedent.

(1) În cazul constatării de către organele fiscale a unor abateri de la legislația în vigoare pe linia nedeclararii veniturilor, a evidențierii și declarării eronate a veniturilor și cheltuielilor, în scopul sustragerii de la plata impozitului sau neconducerii evidentelor obligatorii prevăzute de lege, pe lângă aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare în materie de abateri de la disciplina financiară, organele fiscale vor proceda la impunerea din oficiu pe baza metodelor stabilite prin instrucțiunile prevăzute la art. 30 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență, iar în caz de abateri repetate sau în cazul deținerii nejustificate a autorizației de funcționare, prin lipsa de activitate a contribuabililor, pe o perioadă de 6 luni, organele fiscale vor proceda la reținerea autorizațiilor de funcționare și la înaintarea acestora, în procedura de urgenta, autorităților care le-au eliberat, în vederea anulării.

(2) Contribuabilii autorizați au obligația de a prezenta organelor de control autorizația de funcționare în original.

(1) Veniturile din drepturi de autor, inclusiv drepturile conexe, din cesionarea, din închirierea, precum și din valorificarea unor astfel de drepturi dobândite prin moștenire se supun anual impunerii de către unitățile plătitoare sau, după caz, de către organismele de gestiune colectivă, înființate potrivit legii.

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotelor de impozit prevăzute la art. 4 asupra venitului anual impozabil.

(1) Venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a unei cote forfetare de cheltuieli, după cum urmează:

a) 50% în cazul operelor de arta plastica, de arhitectura și fotografie;

b) 40% în cazul operelor muzicale, indiferent de gen;

c) 30% în cazul operelor științifice, precum și al operelor și prestațiilor artistice, indiferent de gen, cu excepția operelor prevăzute la lit. a) și b);

d) 20% în cazul operelor literare, indiferent de gen;

e) 15% în cazul veniturilor din drepturi conexe dreptului de autor.

(2) În situația realizării de venituri din activități distincte pentru care se acordă cote diferite de cheltuieli, pentru calculul venitului impozabil se folosește cota cea mai mare.

(3) În cazul lucrărilor de arta monumentala, venitul anual impozabil se determina prin scăderea din venitul brut realizat a cheltuielilor efective.

(4) Cotele prevăzute mai sus nu se aplică în cazul moștenitorilor, cu excepția drepturilor obținute din opere muzicale.

(1) Când veniturile de natura celor care fac obiectul prezentului capitol sunt aferente unui grup de persoane, impunerea veniturilor obținute se face separat, în funcție de cota-parte ce se cuvine fiecărei persoane.

(2) Principiul prevăzut la alin. (1) se aplică și în cazul veniturilor realizate de moștenitorii aflați în indiviziune.

(1) Venitul anual impozabil se determina prin scăderea din veniturile încasate în decursul unui an a impozitului pe clădiri, a primelor de asigurare plătite și a impozitului pe teren aferente spațiului închiriat, iar în cazul inchirierilor sau subinchirierilor de camere mobilate se mai deduce și o cota forfetara de cheltuieli de 20% din venitul rămas după scăderea impozitelor și a primelor menționate.

(2) În cazul inchirierilor și subinchirierilor de camere mobilate prin agenți economici specializați, înainte de deducerea cotei forfetare de 20% menționată la alin. (1), se scade comisionul reținut de aceștia, pe baza documentelor justificative.

(3) Venitul din chirii înscris în declarația de impunere nu poate fi mai mic decât nivelurile valorice stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale.

(1) Declarația de impunere se depune o dată cu înregistrarea contractului de închiriere la organul fiscal și în termen de 5 zile de la data încheierii convenției între părți atunci când legea nu prevede obligativitatea înregistrării la organul fiscal.

(2) Declarația de impunere se depune o singură dată sau ori de câte ori se produc modificări ale veniturilor care fac obiectul acestui capitol.

(3) La încetarea sursei de venit, contribuabilii sunt obligați sa declare aceasta la organul fiscal în termen de 5 zile.

(1) Agenții economici, instituțiile publice și orice alte entități sunt obligate sa calculeze, sa retina și sa verse impozit pe sumele brute datorate persoanelor fizice pentru dobânzi, servicii prestate și lucrări executate de acestea, precum și pentru orice activitate desfășurată în afară unității la care este salariata persoana fizica beneficiara de venit, prin aplicarea următoarelor cote:

(2) Fac excepție de la dispozițiile alin. (1) următoarele venituri, care se impozitează astfel:

a) 1% în cazul dobânzilor plătite de societățile bancare pentru depozitele persoanelor fizice;

b) 15% în cazul celor care livreaza mărfuri sau vand bunuri în regim de consignație, cu excepția bunurilor din inventarul propriu al persoanei fizice depunatoare;

c) 20% în cazul drepturilor bănești cuvenite pentru invenții și inovații.

(3) Veniturile realizate de persoanele fizice din contracte de management nu intra sub incidența dispozițiilor prezentului articol, impozitandu-se conform dispozițiilor legale în materie.

(4) Impozitul calculat pe baza cotelor menționate mai sus se retine de la beneficiarii de venituri, asa cum sunt definiți la alin. (1), și nu se aplică în cazul persoanelor autorizate care au obligația de a emite documentul de încasare a venitului respectiv.

(5) În cazul veniturilor realizate prin încasări repetate de la aceeași unitate plătitoare de venit, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, impozitul se calculează prin cumularea veniturilor realizate în cadrul aceleiași luni, deducandu-se impozitul reținut pentru plățile anterioare.

(1) Sumele reținute ca impozit reprezintă impozit definitiv și se virează la bugetul consiliului local pe a cărui raza teritorială plătitorii de venituri menționați la art. 26 își au domiciliul sau sediul. Vărsarea impozitului se face o dată cu ridicarea numerarului de la societatea bancară sau în ziua lucrătoare imediat următoare plății, în cazul în care plata se face din casa.

(2) În cazul dobânzilor, impozitul reținut se vărsa de către unitatea plătitoare până la data de 25 inclusiv a lunii următoare plății.

(3) Impozitul necalculat, nereținut și nevarsat potrivit art. 26 alin. (4) se suporta de către unitatea plătitoare de venit și reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.

(1) Veniturile, altele decât cele realizate în baza unui contract individual de muncă încheiat conform legii, obținute de artiști, sportivi și alte categorii asemănătoare de persoane, profesionisti sau amatori, alții decât cei prevăzuți la art. 5, realizate în mod independent prin intermediul unor instituții publice, asociații sau alte entități, ca urmare a participării la spectacole, concursuri, campionate și alte manifestări artistice, culturale și sportive, cu excepția premiilor, se impozitează cu cotele menționate la art. 26 alin. (1).

(2) În cazul veniturilor realizate prin instituții publice, asociații sau alte entități și prin organizatori de manifestări artistice, culturale și sportive, persoane fizice autorizate și persoane juridice, impozitarea se face prin reținere la sursa, iar termenul de plată este cel prevăzut la art. 27 alin. (1).

(3) Impozitul necalculat, nereținut și nevarsat se suporta de către unitatea plătitoare de venit și reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.

(1) Contribuabilii, persoane fizice, care realizează venituri din premii și orice fel de câștiguri au obligația de a plati impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra sumei ce depășește plafonul neimpozabil menționat la art. 2 alin. (1) lit. i).

(2) Impozitul se calculează și se retine prin stopaj la sursa de către unitățile care acorda premiile și câștigurile, vărsarea impozitului făcându-se în termen de 5 zile de la data acordării acestora.

(1) Consiliile locale și județene pot acorda, de la caz la caz, potrivit legii, pentru motive temeinic justificate, eșalonări de plati în cel mult 12 rate lunare, amânări de plati până la sfârșitul anului calendaristic, precum și reduceri sau scutiri de majorări de întârziere aferente impozitului neachitat.

(2) Ministerul Finanțelor va elabora instrucțiuni privind evidenta veniturilor și cheltuielilor, metodologia de calcul, încasare și control al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și formularistica corespunzătoare, inclusiv declarația de impunere, precum și metodele de calcul al impozitului, prevăzute la art. 16 alin. (1), care se aproba prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Contribuabilii impusi pe baza normelor de venit și cei impusi forfetar nu au obligația sa conducă evidentele contabile stabilite prin legislația în domeniu.

(1) În cazul realizării de venituri în valută, impozitul și eventualele majorări de întârziere se plătesc în lei.

(2) În cazul în care veniturile se realizează în valută, pentru calculul impozitului prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, evaluarea acestora în lei se face utilizând cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Naționala a României, din ziua precedenta încasării veniturilor respective, potrivit normelor legale.

(1) Controlul, constatarea, stabilirea, urmărirea și încasarea sumelor datorate bugetelor locale potrivit prezentei ordonanțe de urgență se efectuează de către organele de specialitate ale consiliilor locale.

(2) Până la organizarea compartimentelor de specialitate la nivelul consiliilor locale, atribuțiile menționate la alin. (1) se aduc la îndeplinire de către organele Ministerului Finanțelor.

(1) Obiectiunile, contestațiile și plângerile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor prevăzute la art. 34 se soluționează conform dispozițiilor legale privind soluționarea obiectiunilor, contestațiilor și a plangerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor.

(2) În condițiile exercitării controlului, constatării, stabilirii, urmăririi și încasării sumelor datorate bugetelor locale de către organele de specialitate ale consiliilor locale, se va adopta o noua procedura de soluționare a obiectiunilor, contestațiilor și plangerilor formulate la actele de control sau de impunere.

(1) Pentru sumele reprezentând impozite achitate în plus, contribuabilul poate cere compensarea cu alte obligații bugetare sau restituirea acestora.

(2) Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor menționate la alin. (1) se prescrie în termenul prevăzut de legislația privind executarea creanțelor bugetare.

(1) Controlul, constatarea, stabilirea, urmărirea și încasarea sumelor datorate bugetelor locale, inclusiv a majorărilor de întârziere, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în cadrul perioadei de prescripție, se efectuează, conform legislației în vigoare, pentru perioada în care obligația bugetară era exigibilă.

(2) Obiectiunile, contestațiile și plângerile aflate pe rol la organele jurisdicționale, administrative și judiciare se soluționează în conformitate cu legislația în vigoare la data constatării faptei.

(1) Tranșele de venit impozabil prevăzute la art. 4 alin. (1) și la art. 26 alin. (1), precum și nivelul impozitului forfetar trimestrial prevăzut la art. 11 alin. (1) se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an fiscal, pe baza indicelui de inflație aferent unei perioade de 12 luni care se încheie la data de 1 noiembrie a aceluiași an și când creșterea acestuia depășește 20% .

(2) Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București vor stabili prin hotărâri, pentru anul fiscal în curs, până la data de 1 martie, normele de venit și impozitul forfetar, menționate la art. 8 alin. (1) și la art. 10, în care scop direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București vor transmite propuneri până la data de 15 februarie a anului respectiv.

(3) După organizarea compartimentelor de specialitate ale consiliilor locale, propunerile pentru normele de venit anual, precum și pentru impozitul forfetar vor fi elaborate de către acestea și vor fi transmise în condițiile alin. (2).