LEGE nr. 607 din 1 august 1945

LEGE Parlamentul
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 1 august 1945
Intrat în vigoare
01.08.1945
Forma consolidată din
01.08.1945

pentru anularea și revocarea unor acte de dispoziție încheiate în împrejurări excepționale

DECRET-LEGE

Capitolul I — Anularea și revocarea unor acte de dispozițiune ↑ Cuprins

Articolul 1

Actele de dispozițiune încheiate de un evreu, persoană fizică sau juridică, vor fi anulate, de drept, la cererea acestuia, în următoarele cazuri:

a) Dacă au fost încheiate în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 28 Martie 1941, cu o persoană care făcea parte sau milita într'o organizație legionară, fascistă, hitleristă sau antisemită, ori cu soțul, ascendenții sau descendenții unor asemenea persoane; anularea se va pronunța și în cazul cînd bunul a fost înstrăinat sau destinat sub orice formă unor instituțiuni, organizațiuni sau întreprinderi care erau conduse de legionari sau fasciști;

b) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, sub imperiul violenței, exercitată în orice mod, în scopul de românizare, de autoritățile publice, de corporațiuni de organizațiuni politice sau profesionale, de comisari de românizare sau de comisari speciali;

c) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu persoane care, la datele actului, exercitau funcțiunea de ministru, subsecretar de Stat, secretar general de minister, comisar de românizare, comisar special sau cu soțul, ascendenții sau descendenții unor asemenea persoane;

d) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu persoane care au fost condamnate ca vinovate de dezastrul țării;

e) Dacă, în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, cealaltă parte a speculat asupra bunurilor provenind dela evrei, fie prin repetate achizițiuni a unor astfel de bunuri, fie prin luarea lor în exploatare, dela fostul Centru Național de Românizare sau dela Guvernământul Bucovinei;

f) Dacă înstrăinarea unui fond de comerț, de industrie, sau de meserie, pentru exercitarea căruia era necesară o competență de specialitate, carte de meșter sau brevet de capacitate, s'a făcut, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, către o persoană din serviciul vreunui institut de finanțare a românizării, care nu îndeplinea condițiunile necesare pentru exercitarea acelui fond de comerț, industrie sau meserie;

g) Dacă înstrăinarea a fost făcută de evreu, în timpul dela 9 August 1940, pînă la 23 August 1944, ca urmare a unei obligațiuni impusă prin legile antievreești, sau dacă a avut drept obiect un bun devenit nefolositor din cauza interzicerii exercitării profesiunei sale; în aceste cazuri anularea operează numai dacă prin înstrăinare s'a cauzat evreului o pagubă de cel puțin 25 la sută din valoarea bunurilor, socotită la data încheierii actului și ținându-se seamă de toate prestațiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere;

h) Dacă s'a încheiat, în timpul dela 22 Iunie 1941, pînă la 23 August 1944, și evreul contractant locuia în Bucovina de Sud, sau în localitățile din care s'au făcut deportări sau evacuări în masă, or dacă bunul la care se referă actul se afla în asemenea localități, sau dacă evreul din acele localități, fiind deportat, evacuat sau în detașamente exterioare de muncă obligatorie actul s'a încheiat prin mandatar ori de către autoritățile locale, direct sau prin licitațiune publică;

i) Dacă s'a încheiat în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, de un evreu, care era deținut în închisoare, internat în lagăr, sau deportat pentru motive politice ori rasiale, sau care fusese privat de libertate, pentru aceleași motive, în cele șase luni ce au precedat încheierii actului, în aceleași condițiuni, se vor anula și actele încheiate cu soțul sau descendentul minor al evreului deținut, internat în lagăr sau deportat;

j) Dacă, în momentul închierii actului, bunul care acesta se referă, intră în prevederile legilor pentru trecerea bunurilor evreești în patrimoniul Statului sau dacă aceste legi s'au publicat în timp de 30 zile din momentul cînd actul a dobîndit dată certă, iar prin înstrăinare s'a cauzat evreului o pagubă de cel puțin 25 la sută din valoarea bunurilor, socotită la data încheierii actului și ținându-se seamă de toate prestațiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere;

k) Cînd actul a fost confirmat potrivit dispozițiunilor art. 124, ultimele trei alineate din Legea nr. 398 din 27 Mai 1942*1), afară de cazul cînd actul a fost încheiat înainte cu cel puțin 30 zile dela data legii pentru trecerea bunului respectiv, în patrimoniul Statului;

-----------

*1) Este legea pt. ad-trarea și lichid. bunurilor aparținînd C. N. R. (M. Of. Nr. 120 din 27 Mai 1942).

l) Dacă prin actul încheiat, în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, s'a cauzat evreului o pagubă de cel puțin 40 la sută din valoarea bunurilor socotită la data încheierii actului, se va ține seamă de toate prestațiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere;

m) Dacă sumele care s'au plătit fostului titular în baza actului au provenit în proporție de cel puțin 75 la sută, din fonduri speciale de românizare sau dela instituțiile publice sau particulare înființate special pentru finanțarea românizării întreprinderilor;

Articolul 2

Consimțămîntul evreului contractant se prezumă, pînă la proba contrară, că a fost smuls prin violență, iar actul va fi anulat, la cererea acestei părți;

a) Dacă actul, încheiat în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, a avut ca obiect înstrăinarea totală sau parțială a unui mic fond de comerț, industrie ori meserie sau a prăvăliei, apartamentului, localului sau atelierului, în care evreul exercita un mic comerț sau o mică industrie ori meserie, care constituia singurul său mijloc de existență;

b) Dacă a fost încheiat, în timpul dela 28 Martie 1941, pînă la 23 August 1944, cu o persoană care făcea parte sau milita într'o organizație legionară, fascistă, hitleristă sau antisemită, sau dacă bunurile au fost înstrăinate sau destinate sub orice formă unor instituțiuni, organizațiuni sau întreprinderi care erau conduse de legionari sau fasciști;

c) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 28 Martie 1941, cu rudele colaterale, pînă la gradul IV inclusiv, ale persoanelor arătate la alineatul precedent;

d) Dacă, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cealaltă parte exercitând numai în fapt o putere publică, a aprobat sau înlesnit fostului titular evreu, soțului, ascendenților sau descendenților acestuia în intervalul de 30 zile care a precedat sau urmat actului, o exonerare, de obligațiuni sau o activitate de orice natură, chiar dacă această aprobare sau înlesnire era îndreptățită; anularea se va pronunța și în cazul cînd actul a fost încheiat în același răstimp, cu soțul, ascendenții sau descendenții unei asemenea persoane;

e) Dacă actele au fost încheiate pe formulare-tip, utilizate în scop de românizare, într'o frecvență anuală de cel puțin 50 în municipii și de cel puțin 20 în celelalte localități.

În toate cazurile, dacă încheierea actului s'a făcut în împrejurări ori cu persoane, instituțiuni, întreprinderi sau organizațiuni dintre acelea arătate la art. 1, anularea actului se va hotărî potrivit dispozițiunilor acelui articol.

Articolul 3

Actele încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, de un evreu persoană fizică sau juridică, se prezumă simulate - pînă la proba contrară - și se vor anula la cererea acesteia în următoarele cazuri:

a) Dacă cealaltă parte a fost asociat, salariat sau sfătuitor tehnic ori juridic al evreului;

b) Dacă dobânditorul era în stare de insolvabilitate, notorie și nu poate justifica mijloacele materiale proprii în măsura în care ar fi fost necesare pentru încheierea actului;

c) Dacă s'a stipulat că plata a cel puțin jumătate din preț se va face din beneficiile bunului sau întreprinderii ori din sumele realizate din vînzarea mărfurilor întreprinderii;

d) Dacă fostul titular sau rudele acestuia, pînă la gradul IV inclusiv, au finanțat întreprinderea, în total sau cea mai mare parte, ori dacă au garantat în aceeași măsură creditele necesare;

e) Dacă prestațiunea dobânditorului constă într'o rentă viageră sau într'o obligațiune de întreținere sub orice formă, în favoarea fostului titular;

f) Dacă fostul titular a fost angajat ca salariat la beneficiarul actului, sau dacă a continuat, cu procură sau în fapt, să administreze bunurile care au făcut obiectul actului;

g) Dacă fostul titular a devenit asociat în participație sau în nume colectiv sau în comandită a dobânditorului, cu privire la bunurile care au făcut obiectul actului;

h) Dacă - în întreprinderile comerciale sau industriale - în toate posturile de conducere (director, administrator-delegat, procurist) sau în toate funcțiunile esențiale (casier, contabil, șeful personalului) au rămas vechii salariați evrei chiar dacă au fost dublați de formă;

i) Dacă fostul titular a continuat să dețină, cu titlu precar sau fără titlu, bunul care a făcut obiectul actului;

j) Dacă în societățile pe acțiuni, acțiunile transmise de foștii acționari evrei au rămas, fără cauză, în mâinile lor sau în casa societății, după transferul făcut pe numele noilor acționari.

Articolul 4

Donațiunile consimțite de evrei pentru evitarea măsurilor antievreești, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu excepția celor consimțite în favoarea căsătoriei unui descendent sau a unui colateral pînă la gradul IV inclusiv, vor putea fi revocate, în termen de trei luni, iar pentru cei aflați în străinătate, în termen de un an dela publicarea prezentei legi.

Articolul 5

Bunurile dobândite cu bani procurați de un evreu și care se află în patrimoniul dobânditorului, se prezumă că au fost dobândite de evreu, dacă banii au fost dați în acest scop, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944.

Capitolul II — Efectele anulării actelor ↑ Cuprins

Articolul 6

Anularea actelor are ca efect restituirea bunurilor care au făcut obiectul acelor acte.

Anularea în temeiul dispozițiunilor art. 1 și 2, își produce efectele și față de terții subdobânditori de drepturi reale imobiliare, chiar dacă imobilul este înscris în cartea funciară.

Sînt exceptate drepturile reale restituite pentru garantarea creditelor acordate, pînă la 6 Martie 1945, în vederea reconstrucției imobilelor distruse sau avariate.

Transcripțiunile, inscripțiunile sau orice mențiuni făcute în registrele respective după data încheierii actului anulat, vor fi radiate, la cererea evreului, potrivit normelor prevăzute de art. 104 din Codul de procedură civilă.

În comunele unde sînt cărți funciare, radierea înscrierilor făcute și restabilirea stării tabulare anterioare se va cere de evreu în baza hotărîrii irevocabile de anulare, potrivit normelor de carte funciară.

Contractele de închiriere se mențin și rămîn supuse Legii nr. 365 din 4 Mai 1945.

Cu toate acestea, rezilierea contractului se va putea cere, iar chiriașul va fi evacuat imediat și în cazul cînd reclamantul a ocupat imobilul închiriat, el sau familia lui, pentru locuință sau pentru exercitarea unui comerț ori a unei alte profesiuni, la epoca încheierii actului anulat.

Articolul 7

În ce privește bunurile mobile, anularea actelor conform art. 1 și 2, produce efecte față de terții subdobânditori, numai dacă aceștia au fost de rea credință.

Se socotește de rea credință terțul subdobânditor care se dovedește că, în momentul dobîndirii bunurilor, își putea da seama, din împrejurările încheierii actului sau din particularitățile bunurilor asupra cărora purta actul, că acele bunuri au fost achiziționate de primul dobânditor în condițiunile prevăzute la art. 1 și 2.

Terții subdobânditori de fonduri de comerț, industrie sau meserie se prezumă de rea credință, pînă la proba contrară.

Articolul 8

Bunurile vor fi predate fostului titular în starea în care au fost primite; fondurile de comerț, industrie sau meserie se vor înapoia cu materiile prime aflate în momentul înstrăinării lor, iar în caz de lipsă, se va restitui valoarea acestor materii prime, socotită la prețul actual de înlocuire, stabilit potrivit dispozițiunilor legale.

Cel obligat la restituire nu răspunde pentru pierderile și degradările care nu au fost făcute cu rea credință sau neglijență culpabilă.

Fostul titular are dreptul la despăgubiri pentru diminuarea abuzivă a inventarului unui fond de comerț, de industrie sau de meserie.

Fostul titular este subrogat în toate acțiunile și drepturile relative la bunurile care au fost obiectul actelor anulate.

Sumele încasate cu titlu de despăgubire, în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil ori a altei cauze generatoare de daune, în legătură cu obiectul actului anulat, se cuvin fostului titular.

Articolul 9

Fostul titular va restitui dobânditorului sumele plătite efectiv drept preț sau orice altă prestațiune primită.

Dobînda legală cuvenită dobânditorului se compensează cu valoarea fructelor bunului respectiv; dacă o dovedește, însă, că între cele două prestațiuni există o diferență, compensațiunea operează pînă la concurența valorii mai mici.

Dobânditorul va fi despăgubit pentru investițiunile și reparațiunile mari făcute cu privire la imobilul ce urmează a fi restituit, potrivit dispozițiunilor art. 494, alin. 2, partea finală din codul civil.

El va putea să păstreze investițiunile făcute, peste inventarul primit, în mărfuri, materii prime, mobilier sau instalațiuni la întreprinderile comerciale și industriale ori atelierele de meserii, dacă se pot scoate fără a se strica sau deteriora partea fondului către care sînt așezate; pentru cele care nu se pot scoate, posesorul va fi despăgubit, socotindu-se valoarea lor la prețul actual de înlocuire, stabilit potrivit dispozițiunilor legale.

Sumele datorate de fostul titular evreu se vor putea plăti în termen de 6 luni dela rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare. Pentru garantarea plății acestor sume, dobânditorul va avea privilegiu asupra imobilelor restituite, care se conservă prin efectul transcrierii hotărîrii de anulare în registrul de transcripțiuni; în ce privește bunurile mobile ce urmează a fi restituite, dobânditorul va putea cere consemnarea lor sau numirea de custode.

În comunele unde există cărți funciare, odată cu intabularea radierii prevăzută de art. 6, alin. 5, se va intabula un drept de ipotecă în favoarea dobânditorului, pentru garantarea plății sumelor ce urmează a fi restituite.

Drepturile reale constituite de dobânditor asupra bunului supus restituirii, se vor transporta asupra prețului și a despăgubirilor cuvenite celui obligat la restituire

Articolul 10

Dacă întreprinderile comerciale, industriale sau atelierele de meserii, ce se restitue, funcționează în imobile închiriate sau arendate, ori dacă inventarul lor mobil este luat în locațiune, - fostul titular va fi substituit în toate drepturile și obligațiunile actualului titular.

Sublocațiunile, renunțările sau schimbările de destinațiune, făcute de dobânditor nu sînt opozabile fostului titular.

De asemenea, nu-i sînt opozabile nici clauzele din contractele de locațiune, încheiate după 23 August 1944, prin care s'ar împiedica aplicarea dispozițiunilor prezentei legi.

Articolul 11

Cînd actul anulat a avut de obiect o transmisiune de acțiuni nominative ale unei societăți anonime, se vor anula, toate transferurile și mențiunile ulterioare făcute pe numele beneficiarului actului anulat sau al terților, care au fost de rea credință în sensul art. 7, alin. 2 și 3, iar fostului titular i se vor elibera duplicate de pe acele acțiuni.

Foștii titulari vor putea cere anularea deciziunilor adunărilor generale ale societății, privitoare la fuziunea ori disolvarea societății sau la înstrăinarea elementelor patrimoniale esențiale pentru activitatea societății, dacă în compunerea majorității au luat parte și acțiunile a căror transmisiune a fost anulată și dacă fără votul acestora nu s'ar fi împlinit majoritatea statutară.

În caz de anulare a unor asemenea deciziuni, consiliul de administrație va convoca o nouă adunare generală, în termen de 15 zile dela rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare, pentru a statua asupra ordinei de zi avută în vedere de deciziunea anulată.

Dacă înstrăinarea a avut de obiect majoritatea acțiunilor unei societăți, în cazul cînd s'au făcut emisiuni de acțiuni noi în temeiul unor deciziuni luate în condițiunile prevăzute de alineatul 2, acțiunile care au format obiectul actului anulat îi vor acorda fostului titular un număr de voturi în adunările generale, în măsura în care le-ar fi avut dacă ar fi subscris la emisiunile făcute, toate acțiunile ce i-ar fi fost rezervate în raport cu numărul acțiunilor înstrăinate.

Înstrăinările sau grevările de bunuri sociale, făcute în baza unei deciziuni a adunării generale care a fost anulată conform dispozițiunilor de mai sus, se vor anula, dacă terții achizitori au fost de rea credință.

Capitolul III — Norme de procedură ↑ Cuprins

Articolul 12

Cererile întemeiate pe dispozițiunile prezentei legi, se vor judeca potrivit normelor de drept comun, cu derogările cuprinse, în prezentul capitol.

Acțiunile sînt de competența tribunalului, indiferent de valoarea litigiului.

Ele vor putea fi introduse și la tribunalul locului unde s'a încheiat actul.

La tribunalele cu mai multe secțiuni acțiunile se vor repartiza tuturor secțiunilor, inclusiv cele de notariat, indiferent de natura litigiului.

Termenul de judecată va fi dat de cel mult 15 zile dela introducerea cererii.

Întâmpinarea nu este obligatorie.

Articolul 13

Acțiunile se vor judeca de urgență și cu precădere, în Camera de consiliu.

Sînt admisibile toate mijloacele de probațiune prevăzute de dreptul comun, chiar și împotriva înscrisurilor pentru a se stabili realitatea raporturilor juridice intervenite între părți.

Toate probele vor fi cerute sub sancțiunea decăderii, la primul termen, afară de cazurile prevăzute la art. 12, pct. a, b, c din Legea nr. 394 din 1943, pentru accelerarea judecăților.

Administrarea probelor, admise de tribunal, se va face în fața unui singur magistrat delegat de instanță.

Magistratul delegat va ține, în acest scop, ședințe în continuare pînă la administrarea tuturor probelor, după care se va fixa termen de judecată.

Judecata se va faoe în continuare.

Termenul de apel curge, în toate cazurile, dela pronunțarea hotărîrii.

Hotărîrea primei instanțe este executorie și nu va putea fi suspendată decât dacă pârîtul a fost lipsă și nu a fost legat citat.

Administrarea probelor în instanța de apel se va face în modul arătat la alineatul 4.

Citarea părții, care se află în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut în țară, se va face prin procuratorul ei din țară, cunoscut de reclamant, iar în lipsă, prin Monitorul Oficial și în persoana unui curator "ad-hoc", numit de instanța de judecată, la cererea reclamantului.

Articolul 14

Măsurile de asigurare de orice natură vor fi încuviințate, la cerere, de instanța sesizată cu judecarea acțiunii principale.

Aceste măsuri vor fi încuviințate fără cauțiune.

Articolul 15

În acțiunile intentate pe baza art. 1 din prezenta lege, tribunalul sesizat cu judecarea acțiunii principale, constatând indicii de seriozitate a acțiunii va putea institui, la cererea celui interesat, în orice stadiu al pricinei, sechestru judiciar asupra bunurilor care fac obiectul acțiunii, putând numi chiar pe reclamant în această calitate, dacă el primește.

Sechestrul judiciar înființat asupra imobilelor situate în comunele unde există cărți funciare, se va nota în cartea funciară.

Articolul 16

În cererile de anulare a unei vânzări de acțiuni sechestrul judiciar se va înființa, asupra acestor acțiuni.

Societățile vor fi obligate a face mențiuni în registrele de acționari despre înființarea sechestrului și vor elibera sechestrului un certificat de efectuarea acestor mențiuni, în temeiul acestui certificat, sechestrul judiciar va exercita dreptul de acționar, fiind scutit de depunerea acțiunilor la adunările generale sau ori unde legea cere această, formalitate.

Articolul 17

În acțiunile intentate potrivit prezentei legi, societățile care au fost lichidate pentru motive deduse din aplicarea legilor antievreești, se vor considera reprezentate prin oricare dintre foștii asociați, în societățile de persoane, iar în societățile de capitaluri, prin oricare dintre ultimii reprezentanți legali ai societății sau prin acționarii prevăzuți în actele de lichidare.

Acțiunea intentată de unul dintre asociați, în societățile de persoane, sau de acționarii care reprezintă majoritatea capitalului, în celelalte societăți, profită tuturor celor îndreptățiți.

În caz de reconstituire a societăților, acțiunile prevăzute de prezenta lege, se vor putea intenta sau continua de societatea reconstituită.

Articolul 18

Dispozițiunile prezentei legi se vor putea invoca și în procesele pendinte, chiar și în apel, pentru anularea sau declararea drept simulate a actelor încheiate de evrei, fără a fi nevoie de modificarea acțiunii sau de motive suplimentare de apel.

Capitolul IV — Dispozițiuni finale ↑ Cuprins

Articolul 19

Acțiunile în temeiate de dispozițiunile prezentei legi se vor putea intenta în termen de 3 luni, iar pentru cei a flați în străinătate, în termen de un an, dela publicarea legii de față.

După expirarea termenului de mai sus, raporturile juridice dintre părți rămîn supuse regulelor dreptului comun.

Articolul 20

În aplicarea dispozițiunilor prezentei legi, sînt considerați evrei persoanele fizice sau juridice, care au fost socotite ca atare de orice lege în epocile arătate la art. 1 - 5.

Articolul 21

În cazurile prevăzute în prezenta lege, anularea actelor se va pronunța chiar dacă Statul sau alte persoane îndrituite au exercitat dreptul legal de preemțiune.

Articolul 22

Hotărîrile judecătorești definitive, date în procesele pentru anularea sau declararea simulației actelor încheiate de evrei în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944 vor putea fi revizuite pe baza prezumțiunilor stabilite de prezenta lege, care se consideră probe noi în sensul art. 290, al. 1, din codul de procedură civilă.

De asemenea, vor putea fi revizuite hotărîrile judecătorești definitive, date în procese purtate în mod fictiv între părți în scop de simulațiune ori fraudă la lege, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, dacă una din părți era evreu.

Tot astfel vor putea fi revizuite hotărîrile judecătorești definitive, intervenite în orice materie și licitațiile publice ținute de instanțe judecătorești, bursă, autorități fiscale, comisiuni județene sau alte autorități administrative în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944,- dacă privesc pe evreii care nu s'au apărat deloc pentru motivul că aceștia erau evacuați în massă din localitatea unde își aveau domiciliul, se aflau în detașamente exterioare de muncă obligatorie ori au fost împiedicați de a se prezenta la judecată din motive rasiale sau politice.

Cererea de revizuire se va putea introduce în termenele prevăzute de art. 19.

Articolul 23

Termenele legale pentru dobândirea, conservarea sau stingerea drepturilor de orice natură, termenele de perimare și de prescripțiune, precum și termenele pentru exercitarea oricărei căi de atac, în privința evreilor care au fost deținuți, în închisori, deportați, internați în lagăr, aflați în detașamente exterioare de muncă obligatorie, sau evacuați în massă din localitățile unde-și aveau domiciliul, dacă au expirat în timpul cât ei se aflau în situațiunile arătate mai sus, se prelungesc pînă la 1 Ianuarie 1946.

Articolul 24

Declarațiunile confirmative date de evrei, conform prevederilor Legii nr. 196 din 1942, pentru combaterea camuflajului bunurilor, drepturilor și intereselor evreești și pentru reprimarea sabotării operei de românizare, recunoașterile făcute în orice mod de titularul evreu pînă la 23 August 1944, precum și orice probe administrate în baza acelei legi nu constituesc dovada realității actului aparent.

Recunoașterile și actele confirmative făcute de evrei după 23 August 1944, sînt valabile.

Declarațiunea făcută de dobânditor în orice fază a procedurii prevăzută de Legea nr. 196 din 1942, prin care a recunoscut nerealitatea actului, este irevocabilă și constitue dovada simulațiunii.

Articolul 25

Hotărîrile definitive pronunțate de comisiunile speciale de judecată, instituite prin legea nr. 196 din. 1942, se mențin numai în cazul cînd constată nerealitatea operațiunii cercetată.

Bunurile confiscate în folosul Statului în baza acestor hotărîri, se vor restitui titularului evreu, în condițiunile prezentei legi.

Sumele rezultate din administrația bunurilor confiscate sau a bunurilor luate în administrație provizorie de către fostul Centru Național de Românizare, fie în baza unei hotărîri de confiscare, fie în baza unor măsuri asigurătoare, luate în cursul procedurii de verificare și judecată a cazurilor de camuflare, vor fi restituite în numerar celui îndrituit.

În cazurile în care fostul Centru Național de Românizare a luat în administrație provizorie bunurile asupra cărora s'a pronunțat confiscarea dc către comisiunile speciale de judecată, în conformitate cu art. 26 din Legea nr. 196 din 1942, președintele tribunalului va numi, prin ordonanță dată potrivit art. 67 din legea accelerării judecăților, pe titularul evreu, la cererea acestuia, în calitate de sechestru judiciar al bunului.

Această cerere se va putea face în termen de 60 zile dela publicarea prezentei legi, independent de introducerea unei acțiuni principale

Pînă la expirarea acestui termen, va continua administrațiunea astăzi în ființă.

Dacă titularul evreu nu va fi făcut această cerere în termen sau dacă nu va fi intentat acțiune principală, potrivit prezentei legi, bunurile vor fi restituite celui dela care au fost preluate de fostul Centru Național de Românizare.

Înstrăinările scrisurilor emise de Societatea de Credit Funciar Urban Iași, aparținînd evreilor, prevăzută prin Legea nr. 832 din 19 Septemvrie 1941, încetează pe data acelei legi.

Înstrăinările scrisurilor emise de societatea de Credit Funciar Urban Iași sau a cupoanelor lor, făcute de evrei către acea societate în baza art. 4 din Legea nr. 832 din 1941, sînt nule de drept. Prețul acelor vânzări se va imputa asupra valorii cupoanelor exigibile, iar restul va fi restituit de titularul evreu.

Articolul 27

Bunurile foste evreești, intrate în patrimoniul Statului ca bunuri ale fostei mișcări legionare sau ca aparținînd fostului Grup Etnic German din România, vor fi restituite foștilor titulari, dacă înstrăinarea lor s'a făcut în împrejurările prevăzute de prezenta lege.

Articolul 28

Evreii care, în temeiul dispozițiunilor prezentei legi, vor redobândi un fond de comerț, vor putea cere reînmatricularea firmei comerciale, fără îndeplinirea vreunei alte formalități.

Articolul 29

Societățile de persoane cum și societățile anonime disolvate sau lichidate din cauză lichidate din cauză că realizarea obiectului lor a devenit imposibilă, ca urmare a dispozițiunilor legislative sau de orice altă natură cu caracter rasial, vor putea fi reconstituite prin decizia luată conform statutelor sau actului constitutiv, de asociați, în societăți de persoane, iar în societățile anonime, de adunarea generală care va fi convocată în acest scop de persoanele arătate în art. 17, alin. 1.

Deciziunea va fi transcrisă, publicată și afișată conform art. 91 dn codul comercial.

Articolul 30

Cererile și actele de procedură, făcute în aplicarea dispozițiunilor prezentei legi, sînt scutite de orice taxe, timbre sau impozite.

Prin hotărîrea dată, partea căzută în pretențiile ei, va fi obligată, în folosul Statului, la plata sumelor reprezentând taxele, timbrele și impozitele acțiunii și ale actelor de procedură urmate în cauză.

Actele prin care se restabilesc raporturile juridice anterioare dintre părți, care au fost schimbate prin acte intrând în prevederile prezentei legi, precum și cele făcute în aplicarea dispozițiunilor art. 5, sînt scutite de orice taxe, timbre sau impozite, dacă ele vor fi încheiate în termenele prevăzute de art. 19.

Forma actului și măsurile de publicitate vor fi acele impuse de natura raportului juridic sau a obiectului actului.

Articolul 31

Anularea actului, în temeiul prezentei legi, nu dă dreptul la restituirea taxelor, timbrelor și impozitelor plătite cu prilejul încheierii acelui act.

Articolul 32

Distrugerile, sustragerile sau ascunderile de bunuri, comise în frauda dispozițiunilor prezentei legi, constitue delictul de sabotare și se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 3 pînă la 5 ani, judecata urmându-se după procedura flagrantelor delicte.

Articolul 33

Se amnestiază toate infracțiunile, indiferent de calificarea lor, fie că au rămas nedescoperite, fie că se găsesc în curs de cercetare, de instrucție, de judecată sau sînt definitiv judecate, care au fost încercate sau săvîrșite pentru conservarea, ocrotirea sau realizarea drepturilor pe care titularii evrei le pot valorifica în baza prezentei legi.

Se amnestiază toate contravențiunile fiscale, săvîrșite cu prilejul actelor care intră în prevederile prezentei legi.

Amnestia se aplică autorilor principali, instigatorilor, complicilor și favorizatorilor și tăinuitorilor.

Articolul 34

Dispozițdunile prezentei legi pot fi invocate numai de evreii care; la data încheierii actului, se aflau în România sau erau deportați.

Articolul 35

Actele intrând în prevederile legii pentru anularea unor acte de dispozițiune încheiate în timpul ocupațiunii ungare, se vor putea anula numai în condițiunile acelei legi, chiar dacă reclamantul este evreu.

Dat în București la 30 Iulie 1945.

Nr. 2.391.

--------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.