LEGE nr. 178 din 30 iulie 1934

Contractul de consignație este convențiunea prin care una din părți, numita consignant, încredințează celeilalte părți, numita consignatar, mărfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului.

Bunurile ce se încredințează consignatarului se pot preda acestuia, toate deodată sau treptat, prin note sau facturi succesive, emise pe temeiul contractului.

Contractul de consignație, cum și orice convențiune privitoare la modificarea, transformarea sau desființarea lui, se pot dovedi numai prin proba scrisă.

Contractul de consignație nu transmite consignatarului proprietatea bunurilor ce i-au fost încredințate.

El este revocabil de către consignant în orice moment, chiar dacă a fost încheiat pe o durată determinata, afară de stipulațiune contrară în act.

Consignantul păstrează toate drepturile asupra bunurilor încredințate și continua a putea dispune oricînd de ele, afară de stipulațiune contrară în contract.

Consignantul poate relua și ridica, oricînd, chiar dacă contractul a fost încheiat pe o durată determinata, toate sau parte din bunurile încredințate consignatarului, fără necesitatea unui preaviz.

Reluarea bunurilor se va putea face de consignant pe cale de ordonanța prezidentiala, în conformitate cu art. 66 bis al codului de procedura civilă din Vechiul Regat.

Ordonanța prezidentiala se va da fără citarea părților, dacă contractul de consignație este autentic; cu citarea părților dacă contractul este sub semnatura privată. În acest ultim caz termenul pentru citarea părților se va fixa pentru a doua zi de la primirea cererii.

Consignantul are dreptul de a ridica oricînd bunurile, pe aceasta cale, chiar dacă în contract s-ar fi stipulat o clauza de preaviz.

Consignatarul este obligat a lua toate măsurile unui bun comerciant, pentru conservarea în buna stare a bunurilor ce i-au fost încredințate.

El răspunde de orice lipsa, pierdere sau deteriorare, provenită din culpa sa sau a agenților și prepușilor săi.

Consignatarul este obligat a asigura bunurile ce i-au fost încredințate, la o societate acceptată de consignant.

Asigurarea se va face de consignatar pentru o valoare cel puțin egala cu prețul bunurilor, prevăzut în contract sau în notele și facturile respective și astfel ca toate riscurile să fie acoperite, începînd din momentul expedierii bunurilor de către consignant.

Consignatarul este, de asemenea, obligat a plati cu regularitate primele de asigurare.

În caz de neasigurare sau de anulare a asigurării din cauza neplatii la termen a primelor, consignatarul se considera, de drept, în culpa și va răspunde de orice lipsuri sau pagube produse prin caz fortuit sau forta majoră.

Asigurările de orice fel, contractate de consignatar, cu privire la bunurile predate în consignație, se considera de plin drept ca încheiate în favoarea consignantului, cu condițiunea ca acesta sa notifice asiguratorului existenta consignatiei, înainte de plată despăgubirilor.

În vederea identificarii bunurilor date în consignație, consignatarul este obligat a păstra mărfurile primite în ambalajele lor originale și a conserva intacte etichetele, mărcile și orice alte semne exterioare, astfel cum au fost aplicate de consignant.

În cazul cînd contractul de consignație prevede un anumit loc de depozitare sau inmagazinare a bunurilor încredințate, consignatarul este oprit a muta sau a depozita în alt loc acele bunuri.

Cînd convenția nu prevede un anumit loc de depozitare, consignatarul poate inmagazina sau depozita mărfurile încredințate lui, numai în localuri a căror folosință o are pe bază de acte scrise cu data certa sau vizate de Administrația financiară, fiind obligat a face cunoscut de îndată consignantului, locul de depozitare a mărfurilor și orice mutare a lor.

Consignantul este în drept a controla și verifica, oricînd, mărfurile încredințate consignatarului și a proceda la inventarierea lor. Pentru exercitarea acestui drept, consignatarul va obține, oricînd, la cerere, ordonanța prezidentiala, potrivit dispozițiunilor art. 4 din prezenta lege.

Consignatarul este obligat a comunică în scris consignantului vitiile aparente sau ascunse ale bunurilor încredințate.

În caz de necomunicare, se considera ca bunurile au fost primite de consignatar în buna stare.

Comunicarea vitiilor aparente se va face în termen de doua zile, ori de cîte ori un timp mai lung n-ar fi necesar, din cauza condițiunilor în care se afla bunurile trimise.

Comunicarea vitiilor ascunse se va face în termen de doua zile de la descoperirea lor.

Odată termenele de mai sus expirate, consignatarul nu mai poate fi primit sa invoce exonerarea sa, pe temeiul acestor vitii.

Toate cheltuielile de conservare și desfacere a bunurilor predate, în consignație, privesc pe consignatar, afară de stipulatiunile contrare.

Consignatarul nu poate vinde sau instraina bunurile ce i-au fost încredințate în consignație decît în condițiunile prevăzute în contract.

Consignantul poate modifica oricînd, în mod unilateral, condițiunile de vînzare, dacă contractul nu prevede altfel. Modificările sînt obligatorii pentru consignatar, din momentul în care îi vor fi aduse la cunoștința în scris.

În tacerea contractului asupra condițiunilor de vînzare și în lipsa de dispozițiune scrisă din partea consignantului, consignatarul nu poate vinde bunurile ce i-au fost încredințate, decît contra numerar și la prețurile curente ale pieței.

În cazul cînd prin contract nu s-a prevăzut retributia sau beneficiul consignatarului, acesta va avea dreptul numai la suprapreturile ce va obține din vinzari, adică la diferența între prețurile efectiv realizate din vînzările făcute și prețurile prevăzute în contractul de consignație sau notele, facturile, și dispozițiile consignantului.

În cazul în care nici prin contract, nici prin notele, facturile sau dispozițiile consignantului nu s-a prevăzut nici un preț, iar vînzarea se va face de către consignatar la prețul curent, conform art. 11, alin. 3, consignatarul se va putea adresa justiției pentru fixarea retributiei sale.

În caz de vînzare pe credit a bunurilor date în consignație, creanta pentru prețul datorat aparține consignantului.

Fața de debitori și de terți, consignatarul va putea face, în mod valabil, orice acte asupra creanței și în special va putea primi plata, urmări încasarea ei și lua orice măsuri de asigurare.

La prima cerere a consignantului, consignatarul este obligat a notifica debitorului originea și natura creanței. Din momentul comunicării acestei notificări consignatarul nu va mai putea face nici un act valabil cu privire la creanta respectiva, acest drept aparținînd numai consignantului.

Înainte de notificare sau în caz de refuz din partea consignatarului de a notifica, consignantul va putea popri oricînd sumele datorate în miinile debitorilor, fără dare de cauțiune.

Dacă prin contract se acordă consignatarului dreptul de a face vinzari pe credit, fără a se preciza condițiunile, consignatarul va putea acorda credite numai către comercianții din bransa respectiva pe termene de maximum 90 zile, pe bază de cambii acceptate sau bilete la ordin.

Consignantul este oricînd în drept a interzice consignatarului vînzările pe credit către anumite firme sau persoane anume determinate, chiar dacă prin contract consignatarul a fost împuternicit a face vinzari pe credit, cu sau fără restrictii. Oprirea este obligatorie pentru consignatar din momentul în care îi va fi adusă la cunoștința în scris.

În lipsa de stipulațiune contrarie, consignatarul este solidar răspunzător față de consignant, de plată la termen a prețului mărfurilor vîndute de el pe credit.

Consignatarul este obligat a contabiliza toate operațiunile referitoare la bunurile încredințate lui în consignație, în asa mod încît controlul și verificarea lor să se poată face cu usurinta.

Prin contractul de consignație se poate stipula obligațiunea pentru consignatar de a tine unul sau mai multe registre speciale pentru trecerea operațiunilor referitoare la bunurile încredințate în consignație. Registrele speciale pentru operațiunile de consignație vizate de tribunal, vor fi ținute după normele prevăzute de codul de comerț al vechiului Regat.

În cazul cînd contractul prevede obligațiunea pentru consignant de a tine registre speciale, el este obligat a prezenta, oricînd aceste registre la prima cerere a consignantului. Pentru a proceda la examinarea și verificarea registrelor speciale de consignație, consignantul este în drept a obține ordonanța prezidentiala în modul prevăzut la art. 4 din prezenta lege.

Consignatarul este obligat a înștiința pe consignant, la epocile prevăzute în contract, de toate vînzările făcute de el din bunurile ce i-au fost încredințate în consignație, înștiințarea va trebui sa arate, în mod precis, bunurile vîndute contra numerar și cele vîndute pe credit, indicindu-se pentru aceasta din urma numele și adresa exactă a fiecărui debitor, suma datorată, termenul de plată acordat și cambiile sau garanțiile primite.

În caz de tăcere a contractului, consignatarul este obligat a face înștiințarea vinzarilor cel mai tirziu la finele fiecărei saptamini pentru toate operațiunile saptaminii respective.

Consignatarul este obligat a remite și preda consignantului, la epocile prevăzute în contract, prețul tuturor bunurilor vîndute de el contra numerar și toate sumele rezultate din încasarea creanțelor provenite din vînzarea acestor bunuri, pînă la concurenta prețurilor lor, precum și cambiile și garanțiile primite de la cumpărător.

În cazul cînd contractul nu prevede epoca remiterii, consignatarul este obligat a preda consignantului, cel mai tirziu la finele fiecărei saptamini, toate sumele de bani, cambiile și garanțiile mai sus prevăzute.

Pînă la remiterea lor, consignatarul nu poate face nici un act de dispoziție asupra sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vînzarea bunurilor deținute de el în consignație, fiind simplu depozitar al lor.

Consignatarul nu poate exercita față de consignant nici un drept de retenție, nici asupra bunurilor încredințate lui în consignație, nici asupra sumelor sau a valorilor rezultate din vînzarea acestor bunuri.

În caz de faliment al consignatarului, consignantul va putea revendica bunurile încredințate sau prețul lor care nu fusese plătit în bani, sau altfel.

Părțile pot conveni ca consignatarul să fie obligat a preda consignantului cambii sau orice alte garanții pentru asigurarea valorii bunurilor încredințate și a exactei indepliniri a îndatoririlor contractuale, fără ca prin aceasta să se schimbe caracterele și efectele contractului de consignație.

În caz de ridicare a bunurilor încredințate, consignantul poate păstra cambiile și celelalte garanții ce i-au fost date, pentru asigurarea plății prețului mărfurilor ce se va constata ca au fost vîndute sau lipsesc, a sumelor încasate dar neremise de consignatar, cum și a daunelor cauzate.

Se va pedepsi cu închisoare de la 2 luni pînă la 2 ani și cu amendă de la 10 000 - 100 000 lei, fără a se putea acorda circumstanțe atenuante, consignatarul:

1. Care-și va însuși bunurile încredințate în consignație, sau le va instraina în alt mod sau în alte condițiuni decît acelea prevăzute în contract, sau nu le va restitui consignantului la cerere.

2. Care nu va remite consignantului sumele de bani, cambiile sau valorile încasate sau primite de el, drept preț al bunurilor vîndute, în modul arătat la art. 19 din prezenta lege.

3. Care la cererea consignantului nu va face de îndată notificările prevăzute la art. 13, al. 3 din prezenta lege.

Se va pedepsi cu închisoare de la o luna pînă la un an, fără a se putea acorda circumstanțe atenuante, consignatarul:

1. Care, cu rea credința, nu va face consignantului înștiințările prevăzute la art. 18 din prezenta lege.

Se considera de rea credința consignatarul care, în termen de trei zile libere de la cererea scrisă a consignantului, nu i-a făcut înștiințarea sus arătată.

2. Care, cu buna știința, va face consignantului instiintari neexacte privitoare la situațiunea vinzarilor și încasărilor făcute de el

3. Care nu va notifica consignantului orice urmărire îndreptată asupra bunurilor încredințate lui în consignație sau asupra valorilor rezultate din vînzarea lor, de îndată ce va fi avut cunoștința de acele urmăriri.

4. Care va inlatura, va distruge, va deteriora sau va face să se înlăture, distruga sau deterioreze ambalajele, etichetele, mărcile sau orice alte semne exterioare aplicate de consignant asupra mărfurilor încredințate în consignație.

5. Care va depozita sau muta mărfurile încredințate lui în consignație în contra dispozițiunilor contractului sau a art. 7 din prezenta lege.

6. Care nu va pune la dispoziția consignantului, la cererea acestuia, registrele speciale de consignație în cazul cînd contractul prevede ținerea unor asemenea registre.

În cazul în care delictele prevăzute de articolele precedente ar fi săvîrșite de o persoană juridică, pedepsele de mai sus se vor aplica reprezentanților legali și prepușilor vinovați.

Deosebit de pedeapsa aplicată reprezentanților și prepușilor, persoana juridică este solidar responsabilă cu prepușii sau reprezentanții , pentru repararea daunelor cauzate consignantului și se va pedepsi cu amendă civilă de 10 000 - 100 000 lei.

Pasuirile și toleranțele acordate consignatarului de către consignant, pentru predarea sumelor sau valorilor, sau pentru restituirea mărfurilor, precum și primirea de cambii sau alte garanții de către consignanti, nu inlatura aplicațiunea art. 23 - 25 din prezenta lege.

(Modificat la 1 Aprilie 1936). Contractul de consignație este supus unui impozit proporțional de 0,75 % asupra valorii creditului în mărfuri fixate de părți în act indiferent de valoarea cantităților de mărfuri ce se predau în decursul exercițiului, adică durata lui este de maximum un an.

Impozitul proporțional este de 1,50 % pentru contractele încheiate pe un termen mai lung sau fără durata determinata.

Cei ce nu vor plati impozitul la formarea actului se vor pedepsi pe lîngă plata impozitului și la o amenda egala cu de trei ori impozitul datorat.

Constatarea contravențiilor și căile de atac, sînt cele prevăzute în legea timbrului.

Art. 66 bis din procedura civilă a vechiului Regat se extinde și în provinciile unite, în ceea ce privește aplicațiunea acestei legi.

Această lege se aplică atît contractelor de consignație care se vor încheia după publicarea ei în Monitorul Oficial, cît și a contractelor de consignație care la data publicării, se găsesc în curs de executare, pentru tot ce privește raporturile viitoare între consignant și consignatar.

Orice dispozițiuni contrare prezentei legi, sînt și rămîn abrogate.

--------------------