REGULAMENT-CADRU din 7 octombrie 2011

REGULAMENT Ministerul Educa?iei, Cercetării, Tineretului ?i Sportului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 759 din 27 octombrie 2011
Intrat în vigoare
27.10.2011
Forma consolidată din
27.10.2011

privind organizarea și funcționarea centrelor școlare pentru educație incluzivă

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Centrul școlar pentru educație incluzivă reprezintă cadrul instituțional de acțiune care asigură accesul la educație tuturor copiilor, prin educație formală și servicii educaționale acordate copiilor cu cerințe educaționale speciale, școlarizați atât în învățământul special, cât și în învățământul de masă, precum și personalului care este implicat în educația acestora.

(2) Centrul școlar pentru educație incluzivă este o unitate de învățământ cu personalitate juridică, care face parte din rețeaua școlară, fiind organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe.

(3) Activitățile specifice procesului de învățământ din centrul școlar pentru educație incluzivă se află sub îndrumarea și coordonarea inspectoratului școlar județean/al municipiului București, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate de învățământ preuniversitar din țară.

(4) În sensul prezentului regulament-cadru, termenii și sintagmele specifice învățământului special și special integrat se definesc după cum urmează:

a) deficiență - absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții anatomice, fiziologice sau psihice a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate;

b) incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfuncționalități, deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu și care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament;

c) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ;

d) educație specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităților de învățare și asistență complexă de recuperare-compensare psihoterapeutică, medicală, socială și culturală, adaptate persoanelor care nu reușesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata școlarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competențelor de bază în vederea pregătirii pentru viața de adult;

e) integrare școlară - procesul de adaptare a persoanei cu cerințe educaționale speciale la normele și cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor relații afective pozitive cu membrii grupului școlar (clasa) și de desfășurare cu succes a activităților școlare;

f) incluziune școlară - procesul permanent de îmbunătățire a serviciilor oferite de unitățile de învățământ pentru a cuprinde în procesul de educație toți membrii comunității, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora;

g) cerințe educaționale speciale (CES) - necesități educaționale suplimentare, complementare, care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă.

Articolul 2

Centrul școlar pentru educație incluzivă colaborează cu unități de învățământ, cu unități conexe ale învățământului preuniversitar, cu universitățile, cu direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului, cu autoritățile locale, cu operatorii economici, cu organizații neguvernamentale, cu reprezentanți ai comunității locale, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate care au preocupări în domeniul educației.

Articolul 3

Centrul școlar pentru educație incluzivă dispune de planuri de învățământ, programe școlare, de manuale și metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate, în baza prevederilor art. 53 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Capitolul II — Scopul, obiectivele, responsabilitățile și atribuțiile centrului școlar pentru educație incluzivă ↑ Cuprins

Articolul 4

Scopul centrului școlar pentru educație incluzivă este reprezentat de instruirea, educarea, recuperarea și integrarea socială a copiilor, elevilor și tinerilor cu CES.

Articolul 5

Centrul școlar pentru educație incluzivă desfășoară activități de predare-învățare-evaluare, normate în baza legislației în vigoare, și dezvoltă servicii educaționale în domeniul educației incluzive, de tipul: formare, informare, documentare, consiliere, proiecte și programe etc.

Articolul 6

Obiectivele centrului școlar pentru educație incluzivă sunt următoarele:

a) intervenția directă, prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihologice și de consiliere în domeniul educației incluzive beneficiarilor direcți: copii/elevi/tineri cu CES, părinți, cadre didactice din școlile de masă, membri ai comunității locale;

b) informarea, formarea continuă/perfecționarea și consilierea personalului didactic în domeniul educației incluzive;

c) oferirea de suport metodico-științific în domeniul educației incluzive pentru cadrele didactice din școlile de masă;

d) oferirea de servicii de învățare, de pregătire pentru viața de adult.

Articolul 7

(1) Centrul școlar pentru educație incluzivă are următoarele atribuții:

a) realizează depistarea precoce și asigură intervenția timpurie în cazul copiilor cu CES;

b) școlarizează copii/elevi/tineri cu diverse grade și tipuri de deficiență;

c) realizează terapii specifice pentru copiii cu CES din învățământul special și din învățământul de masă;

d) evaluează și urmărește evoluția școlară a copiilor cu CES prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă;

e) întocmește dosarul copiilor/elevilor/tinerilor cu CES și îl trimite către comisia de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională (CJRAE)/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE);

f) face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers, prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă, în baza prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;

g) realizează și aplică planuri de servicii individualizate pentru fiecare copil/elev evaluat;

h) realizează adaptări curriculare și asigură asistența psihoeducațională a copiilor/elevilor cu CES integrați, prin profesori itineranți și de sprijin;

i) propune servicii de sprijin și/sau terapii specifice, după caz;

j) oferă consiliere și asistență psihopedagogică cadrelor didactice din învățământul de masă care furnizează programe de educație remedială;

k) promovează învățământul incluziv;

l) asigură școlarizarea și asistența educațională și terapeutică a copiilor/elevilor nedeplasabili, prin forme de școlarizare la domiciliul elevului, cu frecvență redusă, cu scutire de frecvență, comasate etc.;

m) monitorizează evoluția copiilor/elevilor cu CES;

n) oferă asistență socială și servicii în regim de semiinternat/internat/centru de zi pentru copiii/elevii cu CES care solicită acest lucru; informează și consiliază familiile copiilor/elevilor cu CES cu privire la problematica educației acestora;

o) participă, împreună cu CJRAE/CMBRAE, la activități de informare, formare, perfecționare și documentare a cadrelor didactice din învățământul obișnuit și special care se ocupă de educația copiilor cu CES;

p) valorifică experiența psihopedagogică pozitivă și promovează ideile moderne privind educația specială prin publicații de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă și prin crearea de mijloace didactice;

q) asigură resursele umane și materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educației speciale;

r) desfășoară activități de cercetare și consultanță metodicoștiințifică;

s) asigură propria dezvoltare instituțională prin mijloacele legale disponibile (granturi, proiecte de finanțare, sponsorizări, donații, parteneriate etc.);

t) colaborează cu instituțiile care promovează alternativele educaționale aprobate și cu toate instituțiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor;

u) în vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu CES, se pot organiza ateliere protejate, în baza prevederilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.

(2) Atribuțiile personalului didactic, didactic-auxiliar și nedidactic al centrelor școlare pentru educație inclusivă sunt derivate din atribuțiile prevăzute la alin. (1) și sunt stipulate în fișa postului.

Capitolul III — Serviciile oferite de centrul școlar pentru educație incluzivă și beneficiarii acestor servicii ↑ Cuprins

Articolul 8

Centrul școlar pentru educație incluzivă asigură următoarele servicii specializate:

a) educație specială și specializată a copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilități;

b) compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăți de învățare, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilități mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii și asociate;

c) evaluarea psihopedagogică a competențelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și a IX-a;

d) evaluarea, diagnosticarea, orientarea școlară și profesională a elevilor din clasa a IX-a;

e) asistență educațională și terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integrați în unitățile de învățământ de masă;

f) informare și consiliere pentru părinți;

g) informarea și consilierea cadrelor didactice;

h) cercetare psihopedagogică și elaborare de studii de specialitate;

i) testare și consiliere psihologică.

Articolul 9

De serviciile centrului școlar pentru educație incluzivă beneficiază:

a) preșcolari și școlari din învățământul special și din cel de masă;

b) părinți sau aparținători legali ai copiilor;

c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în domeniul educației speciale a copiilor;

d) elevi/studenți care efectuează module de practică pedagogică;

e) membri ai comunității locale.

Capitolul IV — Comisia internă de expertiză complexă ↑ Cuprins

Articolul 10

În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuțiilor care îi revin comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică din învățământul special se înființează și funcționează comisia internă de expertiză complexă.

Articolul 11

Comisia internă de expertiză complexă are ca scop principal realizarea unei evaluări complexe (fizice, psihologice, intelectuale și sociale) a copilului/elevului/tânărului cu CES în vederea sprijinirii comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în luarea unor decizii corecte, în interesul suprem al copilului.

Articolul 12

Comisia internă de expertiză complexă are următoarele atribuții:

a) efectuează monitorizarea completă a activității copiilor/elevilor/tinerilor din zona sa de acțiune, sector, județ, indiferent de forma de școlarizare pe care o urmează;

b) validează/invalidează diagnosticul psihologic și cel educațional;

c) transmite comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din învățământul special și special integrat, precum și recomandări psihologice de orientare școlară și profesională;

d) transmite comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor care au întrerupt școlarizarea, au studii incomplete, nu au urmat nicio formă de școlarizare, au depășit cu peste 3 ani vârsta clasei școlare, aflați în situație de repetenție sau cu dificultăți grave de învățare, care au tulburări de comportament ori au fost marginalizați și face recomandări psihologice de orientare școlară și profesională;

e) asigură repartizarea pe grupe/clase/ani de studiu a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din unitățile școlare de învățământ special la începutul anului școlar, după criterii obiective (diagnostic, gradul deficienței, nivelul psihointelectual, gradul de integrare socio-școlară);

f) elaborează, realizează și urmărește realizarea planului de servicii individualizat al copilului/elevului cu CES;

g) fundamentează din punct de vedere psihopedagogic reevaluarea absolvenților clasei a IX-a din unități de învățământ special, în vederea orientării profesionale;

h) efectuează reevaluarea anuală a copiilor/elevilor cu CES (la cererea părinților, reprezentantului legal sau a cadrelor didactice), în vederea orientării școlare;

i) propune comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE schimbarea diagnosticului sau reorientarea școlară cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiză școlară ori în situația în care se constată schimbarea condițiilor pentru care s-a eliberat certificatul.

Articolul 13

Categoriile de copii/elevi/tineri evaluate de comisia internă de expertiză complexă sunt următoarele:

a) toți copiii/elevii/tinerii cu CES înscriși în învățământul special și special integrat;

b) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către CJRAE/CMBRAE;

c) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către conducerile unităților din învățământul de masă;

d) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către părinții acestora;

e) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către centrele de plasament;

f) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către centrele de primire a minorilor; copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către medicii de familie, medicii pediatri, medicii neuropsihiatri, medicii oftalmologi, medicii neurologi, medicii ORL-iști;

g) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către unitățile de învățământ cu dublă subordonare: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății etc.

Articolul 14

Comisia internă de expertiză complexă se înființează prin decizie a directorului unității de învățământ.

Articolul 15

(1) Comisia internă de expertiză complexă are următoarea componență: a) coordonatorul comisiei, ales de consiliul profesoral al unității de învățământ special și numit prin decizie de către directorul unității;

b) membri permanenți: un profesor de educație specială, un profesor psihopedagog, de preferință cel care se ocupă de psihodiagnoză în unitatea școlară, medicul unității școlare, asistentul social al unității școlare;

c) membri nepermanenți, cadre didactice care lucrează efectiv cu copilul/elevul/tânărul ce urmează a fi evaluat: profesorul psihopedagog, profesorul de educație specială, profesorul-educator, profesorul itinerant și de sprijin.

(2) Coordonatorul comisiei interne de expertiză complexă este un profesor din unitatea de învățământ special, titular, absolvent al uneia dintre specializările psihologie, psihopedagogie, pedagogie, cu gradul didactic I și o vechime de cel puțin 5 ani în învățământul special sau special integrat.

(3) Activitatea de evaluare continuă a comisiei interne de expertiză complexă este trecută ca sarcină în fișa postului și trebuie evaluată ca atare. Având în vedere că activitatea din cadrul comisiei interne de expertiză complexă prezintă particularități și necesită eforturi deosebite din partea membrilor acesteia, conducerile unităților de învățământ din care fac parte membrii comisiei vor ține cont de aceasta în acordarea premiilor, gradațiilor de merit, recompenselor, distincțiilor etc.

(4) Comisia internă de expertiză complexă funcționează pe întreaga perioadă a anului școlar. Ea se întrunește bilunar în ședințe ordinare și ori de câte ori este necesar în ședințe extraordinare.

(5) Pentru asigurarea unor hotărâri corecte și obiective, membrii comisiei interne de expertiză complexă nu pot fi membri cu drept de vot ai comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, dar ei pot fi invitați pentru clarificarea unor cazuri mai dificile.

Articolul 16

Comisia internă de expertiză complexă colaborează cu:

a) comisia de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;

b) comisia de protecție a copilului județeană/a sectorului municipiului București;

c) centrele logopedice interșcolare;

d) centrele de asistență psihopedagogică;

e) unitățile de învățământ preuniversitar;

f) asociații neguvernamentale.

Articolul 17

(1) Diagnosticarea copiilor, elevilor și tinerilor cu CES se face în baza prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.

(2) Dosarul copilului/elevului cuprinde:

1. cererea părinților/tutorilor;

2. copii ale actelor de identitate ale părinților/tutorilor și ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES;

3. certificatul de încadrare într-un grad de deficiență, după caz;

4. certificatul medical sau scrisoarea medicală;

5. raportul și recomandarea comisiei interne de expertiză complexă;

6. fișa psihopedagogică;

7. fișa de traseu educațional;

8. rezultatul anchetei sociale;

9. caracterizarea profesorului diriginte.

Articolul 18

(1) Este interzisă înscrierea de către conducerea unității de învățământ special a unui copil/elev în cadrul învățământului special fără prezentarea, în prealabil, a hotărârii comisiei pentru orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) sau nerespectarea hotărârii comisiei interne de expertiză complexă cu privire la orientarea școlară și profesională a copilului atrage sancționarea disciplinară, în condițiile legii, a persoanei vinovate.

Capitolul V — Structura organizatorică ↑ Cuprins

Articolul 19

Centrul școlar pentru educație incluzivă se organizează și funcționează ca unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 20

Structura organizatorică a centrului școlar pentru educație incluzivă se stabilește în concordanță cu prevederile legale în vigoare.

Capitolul VI — Resurse umane: formațiunile de studiu, normarea, încadrarea, salarizarea, evaluarea personalului ↑ Cuprins

Articolul 21

(1) Activitatea de predare-învățare-evaluare din centrul școlar pentru educație incluzivă se desfășoară pe nivelurile și formațiunile de studiu prevăzute la alin. (2)-(5), în baza prevederilor art. 23 din Legea nr. 1/2011.

(2) Copiii/elevii/tinerii cu diferite grade și tipuri de deficiențe beneficiază de toate serviciile oferite de centrul școlar de educație incluzivă, inclusiv cele de terapii specifice, indiferent de nivelul de învățământ pe care îl frecventează.

(3) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe ușoare și/sau medii, grupele/clasele cuprind în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.

(4) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe grave, grupele/clasele cuprind în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.

(5) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe senzoriale multiple sau cu autism, grupele/clasele cuprind în medie 3 elevi, dar nu mai puțin de 2 și nu mai mult de 4.

Articolul 22

(1) În cadrul centrului școlar pentru educație incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în funcție de conținutul activității proiectate.

(2) Personalul didactic, didactic-auxiliar și nedidactic al centrului școlar pentru educație incluzivă va fi angajat prin concurs organizat de către consiliul de administrație al unității, în baza prevederilor art. 254 alin. (3) și (4) și art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.

Articolul 23

(1) Funcțiile, normele didactice și condițiile de ocupare a catedrelor/posturilor din centrul școlar pentru educație incluzivă sunt:

a) profesor pentru învățământ preșcolar - un post pentru fiecare grupă cu program normal sau două posturi pentru fiecare grupă cu program prelungit, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;

b) profesor psihopedagog - un post pentru fiecare grupă de preșcolari, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

c) profesor de educație specială pentru activitățile de predare în învățământul primar pentru elevi cu deficiențe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

d) profesor de educație specială pentru activitățile de predare în învățământul primar și gimnazial pentru elevi cu deficiențe mintale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

e) profesor, cu diferite specialități, pentru activitățile de predare în învățământul gimnazial, liceal și postliceal pentru elevi cu deficiențe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;

f) profesor psihopedagog, profesor psiholog școlar, profesor logoped, profesor de psihodiagnoză, kinetoterapeut - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie sau kinetoterapie, după caz;

g) profesor-educator - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;

h) profesor de instruire practică pentru activitățile de instruire practică, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;

i) profesor itinerant și de sprijin - un post la 8 copii/elevi cu deficiențe moderate și ușoare sau la 4 copii/elevi cu deficiențe grave, profunde sau asociate, integrați în învățământul de masă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

j) profesor de educație specială pentru școlarizarea la domiciliu - o catedră la 4 copii/elevi/tineri cu dizabilități nedeplasabili, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.

(2) Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. d), f) și g) este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică și practică în educația specială, în baza prevederilor art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.

Articolul 24

Personalul didactic auxiliar din centrul școlar pentru educație incluzivă este format din:

a) bibliotecar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

b) informatician - un post în unitățile cu personalitate juridică;

c) instructor de educație extrașcolară sau pedagog școlar - un post pentru două clase de elevi;

d) asistent social - un post în unitățile cu personalitate juridică;

e) secretar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

f) administrator financiar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

g) administrator de patrimoniu - un post în unitățile cu personalitate juridică.

Articolul 25

Personalul nedidactic din centrul școlar pentru educație incluzivă este format din:

a) medic pediatru - un post pentru fiecare unitate cu personalitate juridică;

b) medic specialist - 1/2 post la unitățile școlare unde există cabinete de specialitate dotate;

c) asistent medical - un post pe tură pentru unitățile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate în celelalte unități școlare;

d) infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi, iar la clasele de elevi cu dizabilități severe, profunde și asociate se normează un post la două clase de elevi;

e) supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;

f) bucătar, muncitor la bucătărie - un post pe tură la unitățile de învățământ cu cantină;

g) muncitor calificat - un post pe unitate;

h) îngrijitor - un post la 250 mý de suprafață de curățat;

i) șofer - un post pentru unitățile dotate cu mijloace de transport.

Articolul 26

Personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din centrul școlar pentru educație incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011.

Articolul 27

(1) Directorul centrului școlar pentru educație incluzivă este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, cu o vechime de cel puțin 5 ani în învățământul special și gradul didactic II, numit prin concurs organizat de unitatea de învățământ, prin intermediul consiliului de administrație, în baza prevederilor art. 257 din Legea nr. 1/2011.

(2) Directorul centrului școlar pentru educație incluzivă încheie contract de management cu președintele consiliului județean/primarul sectorului municipiului București pe raza căruia se află unitatea de învățământ.

Articolul 29

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăși numărul de posturi/catedre aprobat anual.

Articolul 30

Personalul didactic auxiliar, conform art. 249 din Legea nr. 1/2011, își desfășoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Articolul 31

Personalul nedidactic își desfășoară activitatea cu normă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Articolul 32

Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar și nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum și în regulamentul de ordine interioară al centrului școlar pentru educație incluzivă. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.

Articolul 33

Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul școlar pentru educație incluzivă se face de către conducerea centrului și de către consiliul de administrație al acestuia, conform atribuțiilor menționate în fișa postului.

Capitolul VII — Finanțarea și baza materială a centrului școlar pentru educație incluzivă ↑ Cuprins

Articolul 34

Finanțarea activității centrului școlar pentru educație incluzivă se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.

Articolul 35

(1) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea centrul școlar pentru educație incluzivă fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unității.

(2) Celelalte componente ale bazei materiale a centrului școlar pentru educație incluzivă sunt de drept proprietatea acestuia și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestuia.

Articolul 36

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate beneficia de sprijin material și financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, în condițiile legii.

Articolul 37

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate obține venituri proprii din activități specifice, prin contract de prestări de servicii, în baza prevederilor art. 108 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011.

Articolul 38

Copiii și tinerii cu CES școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, rechizitelor școlare, cazarmamentului, îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cele alocate copiilor aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.

Articolul 39

Baza materială recomandată a centrului școlar pentru educație incluzivă cuprinde următoarele spații/utilități:

a) săli de clasă;

b) cabinete pentru terapii specifice și consiliere;

c) cabinet pentru comisia internă de expertiză complexă;

d) sală de sport și cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;

e) laboratoare și cabinete pentru învățarea limbilor străine și de informatică;

f) ateliere pentru activități practice sau de profesionalizare;

g) sală de festivități;

h) ludotecă;

i) bibliotecă/centru de documentare metodico-științifică și în domeniul legislației școlare, care dispune și de o sală de lectură;

j) baza logistică necesară desfășurării activităților de formare și de editare a materialelor didactice;

k) sală de mese și bloc alimentar;

l) spații de cazare și dormitoare;

m) spălătorie;

n) spații de joacă special amenajate pentru copii.

Capitolul VIII — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 40

În centrul școlar pentru educație incluzivă se interzic activitățile de propagandă politică, prozelitismul religios sau activitățile care încalcă normele generale de moralitate.

Articolul 41

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, centrul școlar pentru educație incluzivă își elaborează regulamentul de ordine interioară.

------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.