ORDIN nr. 6.552 din 13 decembrie 2011

(1) În vederea evaluării, asistenței psihoeducaționale, orientării școlare și orientării profesionale a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, se înființează serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională, denumit în continuare SEOSP, în cadrul centrelor județene de resurse și de asistență educațională (CJRAE), respectiv al Centrului Municipiului București de Resurse și de Asistență Educațională (CMBRAE).

(2) Finanțarea posturilor nou-înființate în cadrul SEOSP se va realiza de către consiliul județean/al municipiului București, prin CJRAE/CMBRAE.

(3) Din SEOSP fac parte: 2 profesori psihologi atestați în psihologie educațională, un profesor psihopedagog, un profesor de educație specială, un asistent social, medic pediatru.

(4) În cazul copiilor/elevilor/tinerilor aparținând minorităților naționale se va asigura, după caz, un interpret, specialist în domeniu, în limba minorității respective.

(5) În cazul copiilor/elevilor/tinerilor cu deficiențe senzoriale se va asigura, după caz, un interpret, specializat pentru deficiența respectivă.

(6) Hotărârea privind orientarea școlară și profesională a copiilor, elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale aparține comisiei de orientare școlară și profesională, denumită în continuare COSP, la propunerea SEOSP din cadrul CJRAE, respectiv CMBRAE.

a) deficiență - absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, accident sau perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate;

b) educație specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităților de învățare și asistență complexă de recuperare-compensare (psihoterapeutică, medicală, socială, culturală) adaptate persoanelor care nu reușesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata școlarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competențelor de bază în vederea pregătirii pentru viața de adult;

c) școală specială - unitate de învățământ în care se asigură educație și intervenție psihopedagogică de către profesori specializați persoanelor cu diferite tipuri și grade de dizabilități/deficiențe;

d) cerințe educaționale speciale (CES) - necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe/dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare ori de altă natură, precum și o asistență complexă (medicală, socială, educațională etc.);

e) integrare (școlară) - procesul de adaptare a persoanei cu cerințe educaționale speciale la normele și cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor relații afective pozitive cu membrii grupului școlar (grupă/clasă) și de desfășurare cu succes a activităților școlare;

f) incluziune (școlară) - procesul permanent de îmbunătățire a serviciilor oferite de unitățile de învățământ pentru a cuprinde în procesul de educație toți membri comunității, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora;

g) școala incluzivă - unitatea de învățământ în care se asigură o educație pentru toți copiii, reprezentând mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare și segregare. Copiii/Elevii din aceste unități de învățământ beneficiază de toate drepturile și serviciile educaționale, psihoterapeutice, medicale și sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echității și asigurării egalității de șanse;

h) adaptare curriculară - corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu CES, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia;

i) profesor itinerant și de sprijin - cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfășoară activități de învățare, stimulare, compensare și recuperare cu persoanele cu CES integrate în unitățile de învățământ de masă, în colaborare cu toți factorii implicați;

j) planul de servicii individualizat - modalitatea de programare și coordonare coerentă a resurselor și serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integrați în unități de învățământ de masă, focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora;

k) programul de intervenție personalizat - un instrument de proiectare și implementare a activităților educațional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităților de intervenție și atingerea finalităților prevăzute în planul de servicii personalizat;

l) CJRAE/CMBRAE - unitate specializată a învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul școlar, care desfășoară servicii de asistență psihoeducațională pentru părinți, copii și cadre didactice și care coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea și serviciile educaționale oferite de către centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, mediatorii școlari;

m) certificat de orientare școlară și profesională - document/act oficial eliberat de către CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care precizează diagnosticul/deficiența și orientează copiii, elevii și tinerii cu CES în învățământul de masă sau în învățământul special;

n) incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfuncționalități/deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu și care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate, motrice sau cognitivă, ori un comportament;

o) handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficiențe sau incapacități și care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol așteptat de societate;

p) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiași individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții de participare conform CIF;

q) CIF - Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - document elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, Geneva, 2001;

r) afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcții fiziologice, inclusiv a funcțiilor mintale. Prin anormalitate în sensul prezentului ordin se înțelege variațiile semnificative de la norma stabilită statistic, adică o deviație de la media populației stabilită conform normelor standard măsurate, termenul trebuind utilizat exclusiv în acest sens, conform CIF;

s) funcționarea - termen generic pentru funcțiile organismului, structurile corpului, activități și participare, care denotă aspectele pozitive ale interacțiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) și factorii contextuali în care se regăsește (factori de mediu și personali), conform CIF;

t) adaptarea curriculară - corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu CES sau alte tipuri de cerințe educaționale din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia;

u) educația incluzivă - proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunități;

v) școala profesională specială - instituție școlară care, prin organizarea, desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale;

w) liceu special - unitate de învățământ care organizează și desfășoară procesul de predare-învățare-evaluare pentru elevii/tinerii cu CES;

x) centrul de zi, centrul de pedagogie curativă și alte tipuri de centre - centre care pot fi organizate conform Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, de către autoritățile locale/județene, organizații neguvernamentale etc. în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) și care au ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. Acestea sunt considerate alternative de educație specială al căror conținut poate fi fundamentat și pe anumite pedagogii experimentale: Montessori, Freinet, Waldorf etc.;

y) atelier protejat - spațiu adaptat nevoilor persoanelor cu CES/dizabilități, unde aceștia desfășoară activități de perfecționare și dezvoltare a abilităților, în vederea integrării în viața activă a tinerilor; poate funcționa în locații din comunitate, în centre de zi, în centre rezidențiale sau în unități de învățământ special.

(1) Scopul evaluării, asistenței psihoeducaționale, orientării/reorientării școlare și profesionale a copiilor, elevilor și a tinerilor cu CES este identificarea nevoilor specifice ale acestora și asigurarea condițiilor optime de integrare școlară, profesională și socială.

(2) Finalitatea evaluării, asistenței psihoeducaționale, orientării/reorientării școlare și profesionale a copiilor, elevilor și a tinerilor cu CES este aceea de a asigura integrarea socială și profesională a acestora prin egalizarea șanselor.

a) principiul echității - din perspectiva dreptului la educație, în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;

b) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;

c) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

d) principiul asigurării egalității de șanse - în scopul facilitării accesului la orice formă de educație și asigurării șanselor egale oricărui copil, elev, tânăr, indiferent de rasă, etnie, naționalitate, limbă, religie, apartenență la o categorie defavorizată;

e) principiul incluziunii sociale;

f) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;

g) principiul participării și responsabilizării părinților.

(1) Beneficiile aplicării prezentei metodologii sunt asigurarea dreptului constituțional la educație, a egalizării șanselor pentru copiii, elevii și tinerii cu CES.

(2) Beneficiari direcți ai prezentei metodologii sunt:

a) toți copiii, elevii și tinerii cu CES din învățământul special și special integrat;

b) copiii, elevii și tinerii propuși spre evaluare de către comisiile interne de evaluare continuă (CIEC);

c) copiii, elevii și tinerii propuși spre evaluare, după caz, la cererea: părinților, conducerilor unităților de învățământ, cadrelor didactice care au lucrat cu copiii/elevii/tinerii în cauză, psihologilor școlari, conducerilor centrelor de plasament, conducerilor centrelor de primire a minorilor, autorităților locale;

d) copiii, elevii și tinerii cu CES din unitățile de învățământ cu dublă subordonare - MECTS și Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătății.

(3) Beneficiari indirecți ai prezentei metodologii sunt familia, cadrele didactice, instituțiile de învățământ și comunitatea.

a) evaluarea trebuie să fie subordonată interesului superior al copilului, în vederea creșterii nivelului de implicare activă în planul vieții individuale și sociale a acestuia;

b) evaluarea trebuie axată pe potențialul real de dezvoltare al copilului;

c) evaluarea necesită o abordare complexă și completă a elementelor relevante (sănătate, nivel de instrucție și educație, grad de adaptare psihosocială, situație economică etc.), precum și a interacțiunii dintre acestea;

d) evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii, metodologii pentru toți copiii, elevii și tinerii;

e) evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional, să determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandări privind evoluția viitoare a copilului, în integralitatea sa;

f) evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea mai multor specialiști (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.);

g) evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități, respectiv copilul și persoanele care îl au în ocrotire.

a) medicală;

b) psihologică;

c) educațională;

d) socială.

(1) Evaluarea medicală presupune examinarea clinică și efectuarea unor investigații de laborator și paraclinice, la nevoie, pentru stabilirea unui diagnostic complet.

(2) Evaluarea medicală inițială se va face de către medicul de familie la care este înscris copilul/elevul/tânărul.

(3) Medicul de familie va cere consult de specialitate acolo unde este cazul.

(1) Evaluarea psihologică presupune stabilirea nivelului de dezvoltare a funcțiilor și proceselor psihice, în vederea raportării la standardele existente.

(2) Evaluarea psihologică se realizează de către profesorii psihologi din cadrul SEOSP.

(3) Evaluarea psihologică se realizează utilizând metode variate și doar instrumente validate, conform setului de instrumente de expertizare și evaluare prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie, aplicabile în situații formale și informale, inclusiv informații furnizate de părinți.

(4) Profesorul psiholog are obligația de a alege și a folosi, după caz, acele instrumente psihodiagnostice care corespund cel mai bine investigării fenomenului psihic vizat și de a le completa cu date obținute prin observație, analiza comportamentului celui investigat, chestionare, interviuri.

(1) Evaluarea educațională presupune stabilirea nivelului de cunoștințe și a gradului de asimilare și corelarea acestora cu posibilitățile și nivelul intelectual al copilului/elevului/tânărului, a nivelului de adaptare la mediul școlar și social, precum și identificarea problemelor și CES.

(2) Sunt necesare investigații suplimentare în cazul în care există o discrepanță între nivelul de achiziții și nivelul intelectual al copilului/elevului/tânărului, în sfera exprimării orale, citit-scrisului, calculului elementar.

(3) Evaluarea educațională se va realiza de către cadrele didactice direct implicate în procesul educațional.

(1) Evaluarea socială presupune, după caz, investigarea mediului de dezvoltare a copilului/elevului/tânărului: locuința, hrana, îmbrăcămintea, igiena, securitatea psihică și fizică, factorii de mediu, factorii personali.

(2) Acest tip de evaluare este realizată, de regulă, de către serviciile specializate din cadrul primăriilor de pe raza de domiciliu a copilului/elevului/tânărului sau, în cazuri speciale, de către asistenții sociali din cadrul CJRAE/CMBRAE ori al centrului școlar pentru educație incluzivă/școlii speciale.

(1) La finalul evaluării inițiale în vederea orientării școlare/profesionale, dosarul va cuprinde rezultatele evaluării medicale (referat medical/scrisoare medicală eliberat/eliberată de medicul de familie/medicul specialist), ale evaluării psihologice (fișă psihologică eliberată de profesorul psiholog), ale evaluării educaționale (fișă psihopedagogică eliberată de unitatea de învățământ) și ale evaluării sociale (anchetă socială), precum și recomandarea SEOSP din cadrul CJRAE/CMBRAE.

(2) Reevaluarea se realizează, de regulă, când apar schimbări la nivelul performanței școlare și al funcționalității copilului/elevului/tânărului și/sau la cererea părintelui și/sau profesorului, cel mult una pe an și cel puțin una pe nivel de învățământ.

(3) Evaluarea continuă a copiilor/elevilor/tinerilor din învățământul special se va face de către CIEC din cadrul instituțiilor de învățământ special.

(4) Evaluarea continuă a copiilor/elevilor/tinerilor din învățământul special integrat se va face de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE.

(1) Din CIEC fac parte, după caz: profesor psihopedagog/profesor logoped, profesor de educație specială, profesor itinerant și de sprijin, profesor kinetoterapeut, asistent social, medic școlar.

(2) CIEC este compusă din 3-7 membri numiți de către consiliul de administrație, la propunerea consiliului profesoral din cadrul instituției de învățământ special.

(3) Atribuțiile CIEC sunt următoarele:

a) evaluează, diagnostichează și urmărește evoluția școlară a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din instituțiile de învățământ special și special integrat;

b) realizează și monitorizează aplicarea planurilor de servicii personalizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES;

c) propune reorientarea copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din instituțiile de învățământ special spre instituții de învățământ de masă;

d) asigură servicii de asistență psihoeducațională copiilor/elevilor/tinerilor cu CES;

e) asigură servicii de consiliere și asistență psihoeducațională cadrelor didactice care furnizează programe de educație remedială;

f) promovează învățământul incluziv.

a) cu certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisia pentru protecția copilului din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului;

b) cu certificat de orientare școlară și profesională eliberat de COSP din cadrul CJRAE/CMBRAE.

a) directorul CJRAE, președinte al comisiei;

b) inspectorul școlar pentru învățământul special și special integrat;

c) un reprezentant din partea direcției generale de asistență socială și protecția copilului;

d) un reprezentant din partea consiliului județean/al municipiului București;

e) un reprezentant din partea fiecărei instituții de învățământ special cu personalitate juridică;

f) un asistent social din cadrul SEOSP, cu rol de secretar al COSP.

a) emite certificatele de orientare/reorientare școlară și profesională, la propunerea SEOSP din cadrul CJRAE/CMBRAE;

b) colaborează cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/a municipiului București, cu instituțiile de învățământ, cu părinții, cu asociațiile persoanelor cu dizabilități, cu reprezentanți ai administrației publice locale și societății civile, cu cabinete medicale, în scopul orientării copiilor cu CES în concordanță cu particularitățile lor individuale.

(1) Finanțarea COSP se realizează prin CJRAE/CMBRAE din bugetele consiliului județean/al municipiului București.

(2) COSP se întrunește bilunar în ședințe ordinare și ori de câte ori este necesar în ședințe extraordinare.

(3) COSP este legal constituită în prezența majorității membrilor săi.

(4) Convocarea ședințelor se face de către secretarul comisiei, iar în absența acestuia, de către directorul CJRAE/CMBRAE.

(5) Convocarea se face în scris cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței și cuprinde în mod obligatoriu ordinea de zi a acesteia.

(6) Prezența membrilor COSP la ședință este obligatorie. În cazul în care un membru al COSP absentează de la ședințe de două ori consecutiv, fără motive temeinice, consiliul județean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului București va fi cel care va propune sancționarea celui în cauză. Punerea în aplicare a sancțiunii se va face de către instituția din care face parte cel sancționat.

(7) Ședințele COSP nu sunt publice. COSP poate admite să fie de față și alte persoane decât cele chemate, dacă apreciază că prezența lor este utilă.

(8) Salarizarea membrilor comisiei se stabilește în regim de plată cu ora sau de indemnizație de ședință.

a) copiii/elevii/tinerii cu certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisia pentru protecția copilului din cadrul consiliului județean/al municipiului București, prin serviciul de evaluare complexă al direcției generale de asistență socială și protecția copilului;

b) copiii/elevii/tinerii cu CES evaluați de serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.

a) cererea părintelui/tutorelui legal instituit adresată COSP;

b) copie a certificatului de încadrare în grad de handicap.

a) cererea părintelui/tutorelui legal instituit adresată COSP;

b) copie a actelor de identitate ale părinților/tutorelui legal instituit (copia sentinței de divorț - dacă este cazul);

c) copie a actelor de identitate ale copilului/elevului/tânărului (certificat de naștere/carte de identitate);

d) referat/scrisoare medicală de la medicul de familie/specialist;

e) fișă de evaluare complexă, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie, eliberată de specialiști calificați;

f) fișă psihopedagogică eliberată, de regulă, de unitatea de învățământ sau de profesorul psihopedagog din cadrul SEOSP al CJRAE/CMBRAE, însoțită, dacă este cazul, de recomandări ale cadrelor didactice care lucrează efectiv cu copilul/elevul/tânărul în vederea orientării/reorientării școlare și profesionale;

g) fișă privind traseul educațional (anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie);

h) fișă medicală sintetică (anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezenta metodologie);

i) foaie matricolă (copie xerox), dacă este cazul;

j) ultimul certificat de orientare școlară și/sau profesională, dacă este cazul.