Notă Aprobat prin DECIZIA nr. 543 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 26 iunie 2012.
Prezentul regulament stabilește normele de ordine interioară, principiile și regulile privind desfășurarea activităților structurilor organizatorice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, denumită în continuare administrație, precum și relațiile organizatorice dintre acestea, în scopul realizării funcțiilor de previziune, planificare, organizare, coordonare și control, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(1) Structura organizatorică a administrației este stabilită prin ordin al ministrului justiției.
(2) Structurile din componența administrației, denumite în continuare structuri, au competența, în domeniile lor de activitate, de a îndruma, coordona, controla și răspunde de îndeplinirea atribuțiilor, conform prevederilor actelor normative în vigoare.
Domeniile de competență ale structurilor sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al administrației.
(1) Personalul structurilor este compus din funcționari publici cu statut special și personal civil.
(2) Personalul structurilor se supune prevederilor legale care îi reglementează activitatea.
(1) Prezentul regulament se aplică tuturor categoriilor de personal din structuri, precum și personalului delegat/detașat de la alte instituții, elevilor și studenților care desfășoară activități de practică în structuri și, în părțile care le privesc, tuturor persoanelor care au acces în incinta acestora.
(2) Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile actelor normative în vigoare.
Pentru realizarea obiectivelor și atribuțiilor ce îi revin, administrația colaborează cu instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu alte instituții ale statului, precum și cu asociații și organizații neguvernamentale.
Principiile care stau la baza activității administrației sunt:
a) legalitatea - în exercitarea atribuțiilor, personalul structurilor este obligat să respecte legea, precum și drepturile și libertățile constituționale ale persoanelor;
b) nediscriminarea și echidistanța - în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul structurilor este obligat să aplice prevederile legale în mod nediferențiat, fără discriminări pe criterii de etnie, rasă, limbă, naționalitate, sex, apartenență sindicală și religie, acționând cu imparțialitate și într-o manieră echitabilă;
c) disponibilitatea - reprezintă obligația personalului structurilor de a acționa pentru soluționarea problemelor de serviciu repartizate de șeful ierarhic, contribuind permanent la îmbunătățirea calității și eficienței activității unității din care face parte;
d) prioritatea interesului public - în îndeplinirea atribuțiilor funcționale, personalul structurilor este obligat să respecte și să promoveze atributul ce fundamentează activitatea administrației;
e) profesionalismul - obligația personalului structurilor de a cunoaște și de a aplica corect și responsabil, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevederile actelor normative în vigoare cu incidență asupra domeniilor în care își desfășoară activitatea, precum și de a-și dezvolta în mod continuu, prin dobândirea de cunoștințe, abilitățile profesionale, în vederea obținerii și menținerii unui standard înalt de calitate a muncii specifice;
f) confidențialitatea - reprezintă obligația personalului structurilor de a garanta securitatea datelor și a informațiilor obținute în exercitarea autorității conferite de lege.
Principalele relații la nivelul administrației sunt relațiile de autoritate, relațiile de cooperare/colaborare, relațiile publice și relațiile cu publicul.
Relațiile de autoritate, la nivelul administrației, pot fi ierarhice, funcționale și de coordonare.
(1) Relațiile ierarhice se stabilesc pe linie de subordonare nemijlocită între nivelurile ierarhice ale administrației, între acestea și eșaloanele subordonate, precum și între funcțiile de conducere și cele de execuție.
(2) Relația ierarhica funcționează, cu caracter temporar, și în situația constituirii organelor colective de lucru, analiză și decizie.
(1) Autoritatea funcțională reprezintă competența acordată unei structuri/persoane de a dispune măsuri obligatorii față de celelalte structuri/persoane care concură la îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(2) Relațiile funcționale se stabilesc între două sau mai multe structuri sau între structurile administrației și instituțiile și structurile aflate în subordinea/coordonarea administrației, dintre care una are asupra celeilalte/celorlalte autoritate funcțională, derivată din domeniul de responsabilitate al acesteia.
(1) Relațiile de cooperare instituțională se stabilesc între structuri sau între structuri și instituțiile/structurile aflate în subordinea/coordonarea administrației.
(2) Relațiile de colaborare interinstituțională/cu societatea civilă se stabilesc, după caz, între administrație și alte instituții publice, asociații și organizații neguvernamentale, precum și cu alte persoane juridice și fizice.
(1) Relațiile publice sunt gestionate, la nivelul administrației, de structura de informare și relații publice, cu respectarea interesului public.
(2) Relațiile publice se realizează prin comunicarea internă, prin comunicarea cu cetățenii, prin comunicarea externă, prin comunicarea internațională, prin gestionarea crizelor mediatice și a imaginii publice a administrației.
(3) În situațiile în care reprezentanții mass-mediei solicită personalului administrației precizări, declarații, interviuri, acesta are obligația de a-i îndruma către structura de specialitate.
(1) Organizarea și desfășurarea comunicării interne revin șefilor de structuri și se realizează cu toate categoriile de personal, în conformitate cu obiectivele prioritare stabilite și cu nevoile de informare ale personalului. Comunicarea internă este o componentă a conducerii, având drept scop informarea celor interesați asupra deciziilor.
(2) Comunicarea externă urmărește promovarea sistematică, prin presa scrisă și audiovizuală, a unor date și informații publice referitoare la activitatea administrației.
(3) Comunicarea internațională are drept scop promovarea sistematică, prin presa scrisă și audiovizuală internațională, a datelor publice referitoare la activitatea administrației.
Relațiile cu publicul la nivelul administrației și al structurilor sale asigură relaționarea instituției cu cetățenii și cu organizațiile legal constituite, prin activități de primire, înregistrare, repartizare și soluționare a petițiilor adresate conducerii administrației, precum și prin organizarea activității de primire a cetățenilor în audiență.
(1) În sensul prezentului regulament, procesul managerial reprezintă ansamblul de activități prin care personalul de conducere/managerii planifică, organizează, coordonează și controlează activitatea subordonaților lor, în scopul realizării obiectivelor generale și specifice, în condiții de eficiență și de responsabilitate profesională.
(2) Funcțiile procesului managerial în structurile administrației sunt:
a) planificarea, organizarea și coordonarea activităților;
b) coordonarea structurii și stimularea personalului;
c) controlul activităților;
d) evidența și urmărirea executării dispozițiilor;
e) monitorizarea performanțelor;
f) identificarea riscurilor;
g) separarea atribuțiilor;
h) asigurarea continuității activității;
i) asigurarea accesului la resurse;
j) autoevaluarea.
(1) Planificarea, având ca principale instrumente de cunoaștere diagnoza și prognoza, reprezintă alegerea sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru realizarea obiectivelor propuse, prezentarea modului în care trebuie îndeplinite sarcinile și precizarea momentului în care trebuie îndeplinite.
(2) Etapele planificării sunt:
a) identificarea și stabilirea obiectivelor;
b) formularea variantelor de acțiune, pe baza rezultatelor diagnozelor și prognozelor;
c) stabilirea priorităților;
d) stabilirea etapelor acțiunii planificate;
e) normarea acțiunii corespunzător etapelor;
f) programarea acțiunii;
g) alocarea resurselor.
Stabilirea și structurarea activităților pentru îndeplinirea obiectivelor/misiunilor de către structurile administrației se concretizează în:
a) documente de planificare strategică;
b) documente de planificare operațională.
Planurile unice prevăd, în mod expres, necesarul de fonduri pentru finanțare, pe activități și perioade de timp.
Planificarea activităților ce urmează a fi desfășurate se realizează în limita fondurilor alocate prin bugetul aprobat.
Organizarea și conducerea structurilor sunt activități coordonate, după caz, de directorul general sau directorii generali adjuncți.
Organizarea activităților presupune stabilirea nivelurilor ierarhice, responsabilităților și/sau sarcinilor fiecărei structuri.
Pentru eficientizarea sistemului informațional/decizional, creșterea operativității în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor curente, evitarea omisiunilor și/sau distorsionării deciziilor ori a perturbării fluxului de transmitere a datelor și informațiilor, se respectă nivelurile ierarhice, de la cel superior la cel inferior.
Activitățile și sarcinile ce revin structurilor se stabilesc corespunzător funcțiilor și nivelurilor ierarhice și se materializează în:
a) dispoziții ale directorului general, necesare îndeplinirii atribuțiilor;
b) dispoziția zilnică a șefului structurii, document emis cu privire la organizarea și desfășurarea activităților curente;
c) dispozițiile șefilor structurilor, necesare reglementării unor activități punctuale în cadrul acestora, obligatorii pentru personalul din subordine.
(1) Activitățile planificate, în a căror rezolvare sunt implicate mai multe structuri, se organizează de către șeful primei structuri cu competență de soluționare, denumită în continuare structură titulară, și sunt coordonate, după caz, de directorul general/directorul general adjunct care coordonează structura titulară sau de persoana desemnată de acesta.
(2) Structura titulară poate colabora și cu alte structurii dacă este atins domeniul de activitate al acestora, cu informarea din timp a structurilor respective.
(3) Structurile solicitate contribuie la activitatea inițiată de structura titulară și preiau din responsabilitățile acesteia, potrivit competențelor pe care le au în domeniul respectiv.
(4) Desfășurarea activităților neplanificate, în a căror rezolvare sunt implicate mai multe structuri, se asigură prin grija șefului structurii titulare și sub coordonarea, după caz, a directorului general, respectiv a directorului general adjunct care coordonează structura titulară.
(1) Coordonarea îndeplinirii sarcinilor se execută de către șefii structurilor implicate, prin informare reciprocă.
(2) Informarea reciprocă și colaborarea dintre structuri se desfășoară, în principal, prin:
a) discuții/convorbiri/consultări;
b) stabilirea procedurilor de lucru și a colectivelor;
c) schimb de materiale/documente/informații și date;
d) clarificarea/eliminarea punctelor de vedere divergente;
e) analiza rezultatelor parțiale și finale.
(1) Pentru problemele ample, a căror soluționare necesită o colaborare intensă și directă între mai mulți specialiști ai unor domenii, pot fi constituite temporar, prin decizie, grupuri de lucru pe domenii de activitate, programe sau proiecte.
(2) Constituirea grupului de lucru nu afectează responsabilitatea structurilor în ceea ce privește atribuțiile ce le revin.
(1) La constituirea unui grup de lucru se stabilesc: denumirea, compunerea, mandatul, autoritatea și competențele, persoana desemnată coordonator, tipul relațiilor de lucru, modul de lucru, durata de funcționare, locul de desfășurare a activității, finalitatea activității.
(2) În compunerea grupurilor de lucru trebuie să se regăsească personal a cărui competență face obiectul soluționării problemei, desemnat de către șefii de structuri.
(3) Personalul desemnat trebuie să aibă competența și experiența necesare pentru rezolvarea problemei stabilite și să poată gestiona date și informații specifice.
(4) Conducerea grupului de lucru revine unei persoane din cadrul structurii titulare.
La fiecare structură, organizarea, coordonarea activităților și analiza eficienței îndeplinirii sarcinilor se realizează după cum urmează:
a) șefii structurilor organizează săptămânal activitatea pentru intervalul următor, în cadrul ședințelor de lucru. Problemele dezbătute și măsurile stabilite în aceste ședințe se pot consemna în registrul cu procese-verbale ale ședințelor de lucru, de regulă prin grija structurii de secretariat;
b) șefii organizează activitatea pentru propria structură, de regulă, după stabilirea priorităților de către șeful ierarhic;
c) activitățile individuale se organizează, zilnic, la începutul programului, pentru ziua curentă, sau la sfârșitul programului, pentru ziua următoare;
d) structurile care organizează și desfășoară inspecții și controale, precum și alte acțiuni complexe, care angajează mai multe forțe, își detaliază activitățile, de regulă, în ultima săptămână a fiecărei luni, pentru luna următoare.
(1) Comisiile pe domenii de activitate se constituie prin decizie a directorului general sau a înlocuitorului legal al acestuia și funcționează pe baza dispozițiilor acestuia. Din comisii pot face parte reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative.
(2) Comisiile se constituie numai pentru rezolvarea problemelor deosebit de importante și complexe, care excedează competențelor/atribuțiilor unei structuri.
Constituirea comisiilor se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) problematica să fie limitată temporar și corespunzător din punctul de vedere al complexității, astfel încât să se evite depășirea competențelor membrilor comisiei;
b) selecția specialiștilor să vizeze, după caz, și cuprinderea domeniilor conexe celui în a cărui sferă se află problema de rezolvat;
c) eliberarea, totală sau parțială, a membrilor comisiei de obligațiile de serviciu curente sau cel puțin acordarea de prioritate colaborării în cadrul comisiei față de celelalte activități;
d) participarea fiecărui membru la rezolvarea problemelor în ansamblu;
e) obligația tuturor structurilor de a sprijini activitatea comisiei, prin punerea la dispoziție a documentelor și datelor solicitate;
f) obligația președintelui comisiei de a prezenta rezultatele, nemijlocit, conducerii administrației;
g) asigurarea spațiilor de lucru și a sprijinului logistic necesar.
Verificarea semestrială și anuală a pregătirii continue a personalului din structuri, precum și evidența rezultatelor se desfășoară/se ține potrivit prevederilor legale în vigoare.
Evaluarea rezultatelor activităților desfășurate de structuri se realizează, pe niveluri ierarhice și pe domenii de responsabilitate, prin verificare, control, analize, comparații și observare personală.
Bilanțul anual al administrației este precedat de bilanțurile anuale ale structurilor.
(1) Conducerea administrației se exercită de către directorul general.
(2) În absența directorului general, conducerea administrației se exercită de către persoana desemnată de către acesta, prin decizie.
(3) Directorul general răspunde de întreaga activitate a administrației și reprezintă administrația în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.
(4) Directorii generali adjuncți răspund de organizarea și conducerea activității structurilor coordonate, potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite de directorul general.
Structurile organizează, coordonează, controlează, îndrumă, sprijină și monitorizează, potrivit competențelor în domeniul de activitate, modul de aplicare a prevederilor legale de către unitățile subordonate administrației.
(1) În sensul prezentului regulament conducerea reprezintă ansamblul activităților prin care persoanele cu funcții de conducere asigură coordonarea activității personalului subordonat, în sensul și cu scopul realizării obiectivelor stabilite la nivelul administrației.
(2) Cerințele conducerii constau în: cunoașterea situației existente în domeniul de competență; identificarea formelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor, procedurilor și mijloacelor optime de acțiune; identificarea modalităților optime de motivare a personalului.
(3) Metoda de conducere este maniera prin care persoanele cu funcții de conducere desfășoară procesul de conducere, transformând, prin decizii, informațiile în acțiuni, în scopul creșterii eficienței/operativității acțiunilor, în vederea îndeplinirii atribuțiilor din competență.
Dispoziția șefului ierarhic, ca esență a atributului de conducere, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie legală;
b) să fie emisă în baza unei autorități instituționale;
c) să fie emisă în timp optim;
d) să asigure condițiile care fac posibilă executarea ei.
(1) Fundamentarea deciziilor conducerii administrației se realizează în scris de către șefii structurilor, potrivit competențelor și domeniilor de responsabilitate, cu respectarea principiilor de eficiență și eficacitate a actului decizional.
(2) În funcție de problematica abordată, procesul de fundamentare a deciziilor presupune și consultarea unităților subordonate administrației, a organizațiilor sindicale reprezentative, a asociațiilor și organizațiilor neguvernamentale, a altor persoane juridice, precum și a persoanelor fizice, în condițiile prevăzute de lege.
Fundamentarea deciziilor șefilor de structuri se realizează de către subordonați, precum și de către grupurile de lucru anume desemnate, potrivit competențelor și domeniilor de responsabilitate.
Persoanele cu funcții de conducere pot atribui temporar, prin delegare de competență, îndeplinirea atribuțiilor ce le revin unor persoane subordonate ierarhic.
Controlul îndeplinirii prevederilor prezentului regulament se realizează, după caz, de către persoanele cu funcții de conducere, fiecare pentru componenta pe care o coordonează, respectiv de către structurile cu atribuții și competențe de control, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(1) La nivelul structurii secretariat și registratură generală se constituie registre pe suport hârtie și/sau registre electronice, ce au drept scop evidența și păstrarea deciziilor comune emise de directorul general.
(2) Evidența deciziilor cu caracter normativ emise de directorul general se realizează de structura juridică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României.
(3) Evidența deciziilor de gestiune a resurselor umane se realizează de structura resurse umane.
(4) Evidența deciziilor pe linie de management organizatoric se realizează de structura inițiatoare.
(5) Difuzarea deciziilor directorului general se realizează de către structura inițiatoare, prin structura secretariat și registratură generală.
(6) Protocoalele de colaborare interinstituțională se păstrează la structurile inițiatoare, iar un exemplar la structura secretariat și registratură generală.
(7) Evidența acordurilor colective și a contractelor colective de muncă încheiate la nivelul administrației se realizează de structura juridică.
(1) Programul de lucru în structurile administrației se desfășoară în intervalul orar 8,00-16,00.
(2) Prin excepție, pentru desfășurarea unor activități temporare cu caracter specific, se poate organiza programul de lucru în alt interval orar, cu obligația de a se asigura corespunzător compensarea cu timp liber.
(3) Programul de lucru al structurilor care desfășoară activități cu publicul se stabilește de către conducătorul administrației, în raport cu amploarea activității, asigurându-i-se personalului respectarea programului de lucru legal și repartizarea corespunzătoare a volumului de muncă.
(4) Programul de lucru al personalului care execută serviciu operativ 24 din 24 de ore se stabilește prin dispoziție a directorului general.
(5) Stabilirea programului de lucru se face cu avizul consultativ al organizațiilor sindicale reprezentative.
(1) În situații de urgență personalul este obligat, potrivit prevederilor legale în vigoare, să se prezinte de îndată la unitate.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), personalul acționează potrivit atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare și în baza planurilor de creștere a capacității operaționale/intervenție/ alertare/anunțare, după caz, elaborate la nivelul administrației.
(1) Șeful administrației poate dispune reducerea programului de lucru în perioadele cu temperaturi extreme și în alte condiții prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) Programul de lucru pentru personalul detașat se stabilește de către șeful structurii unde acesta este detașat.
(3) Personalul delegat își desfășoară activitatea conform programului de lucru al structurii la care este delegat.
(1) În situații neprevăzute, care impun desfășurarea de activități peste durata programului de lucru, șeful structurii dispune în scris, cu justificarea temeinică a hotărârii sale și în condițiile prevăzute de prevederile legale în vigoare, efectuarea de ore suplimentare.
(2) Sarcinile care presupun desfășurarea de activități după încheierea programului de lucru și cele care necesită chemarea personalului la serviciu, de la domiciliu, din timpul liber al acestuia, se îndeplinesc în condițiile alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (2).
(1) Orele de serviciu prestate de personal peste durata programului de lucru se consideră ore suplimentare și se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor legale în vigoare.
(2) Orele de serviciu prestate de personal în zilele libere sau pe timpul sărbătorilor legale stabilite potrivit legii, în afara programului de lucru, se consideră ore suplimentare și se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor legale în vigoare.
(1) Personalul care, din motive întemeiate, întârzie sau absentează de la serviciu este obligat să anunțe imediat șeful nemijlocit.
(2) Personalul poate părăsi locul de muncă, în timpul programului, în situații temeinic justificate, numai cu acordul șefului nemijlocit, în condițiile prevăzute de dispozițiile în vigoare.
(1) Personalul aflat în timpul liber, după efectuarea serviciului, nu participă la executarea ședințelor de tragere cu armamentul din dotare, la activitățile de pregătire fizică, la analize profesionale sau la orice alte activități, exceptând situațiile în care neparticiparea la aceste activități ar face imposibilă evaluarea acestuia.
(2) Pentru participarea la astfel de activități din timpul liber, personalului i se acordă compensarea în mod corespunzător, cu timp liber sau cu plata orelor suplimentare, conform legislației în vigoare.
(3) Munca de noapte se prestează de către personal în limitele și cu acordarea drepturilor compensatorii prevăzute de lege.
(1) La terminarea programului de lucru, ușile încăperilor se încuie, iar, în condițiile în care se dețin documente clasificate, ușile se încuie și se sigilează.
(2) Un rând de chei de la ușile încăperilor se păstrează la panoul instalat în acest sens la dispeceratul unității.
În afara orelor de program, accesul în spațiile structurilor se face numai cu aprobarea conducerii unității.
(1) Primirea, sortarea, înregistrarea, repartizarea și expedierea corespondenței adresate administrației se realizează de structura secretariat și registratură generală.
(2) La nivelul celorlalte structuri, persoanele desemnate de șeful nemijlocit sunt responsabile de soluționarea corespondenței adresate administrației, în funcție de competență.
(3) Circuitul corespondenței interne și externe a administrației se asigură prin aplicația informatizată de evidență a documentelor.
(4) Toate structurile administrației sunt responsabile de clasarea și arhivarea corespondenței, conform Nomenclatorului dosarelor și termenelor de păstrare a documentelor create în activitatea administrației.
(5) Multiplicarea documentelor și urmărirea termenelor de soluționare constituie atribute ale fiecărei structuri din componența administrației și se realizează potrivit prevederilor în vigoare.
(6) Formatul și modalitatea de transmitere a corespondenței se fac potrivit prevederilor în vigoare.
Atunci când documentele adresate administrației conțin informații clasificate, acestea se gestionează de către structura informații clasificate, cu respectarea prevederilor în vigoare privind protecția informațiilor clasificate.
(1) În sediul administrației, în timpul programului de lucru, personalul își desfășoară activitatea în uniformă sau în ținută civilă, în condițiile stabilite prin reglementările interne în vigoare.
(2) Ținuta personalului trebuie să fie decentă.
(3) Administrația are obligația asigurării unei ținute de serviciu complete.
Pentru evenimentele oficiale ale administrației, ținuta se stabilește de către persoana care conduce organizarea evenimentului.
Acordarea concediilor și învoirilor personalului se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare.
Evidența prezenței personalului se ține la secretariatul fiecărei structuri, iar mișcările zilnice ale personalului se consemnează în decizia zilnică.
Accesul persoanelor în administrație se organizează și se desfășoară potrivit prevederilor legale în vigoare.
(1) Structura de resurse umane asigură gestionarea documentelor de legitimare a personalului administrației.
(2) Direcția siguranța deținerii și regim penitenciar coordonează activitatea personalului care asigură paza, accesul, supravegherea video și intervenția la sediul administrației.
(3) Cartelele individuale de acces în sediul administrației se eliberează prin grija personalului care deservește structura IT a administrației.
În administrație accesul la informații clasificate este permis în condițiile prevăzute de legislația din domeniu, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște.
Evidența, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, transportul, transmiterea, distrugerea și măsurile de protecție a informațiilor clasificate, la nivelul administrației, se realizează în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
(1) Șefii structurilor administrației au obligația de a asigura aplicarea normelor privind securitatea și sănătatea personalului în toate aspectele legate de muncă.
(2) În cadrul responsabilităților pe care le au, șefii structurilor administrației au obligația să ia măsurile necesare/să solicite luarea măsurilor necesare, potrivit competențelor, pentru:
a) asigurarea securității și protecția sănătății personalului;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea și instruirea personalului;
d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.
Șefii structurilor administrației au obligația de a comunică de îndată structurii de securitate și sănătate în muncă orice accident suferit de personalul din subordine, atât la locul de muncă și/sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, cât și în timpul deplasării la/de la domiciliu, precum și situațiile de persoane date dispărute și intoxicațiile acute profesionale.
Fiecare persoană din cadrul structurilor administrației trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea conducătorilor administrației, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare ori de îmbolnăvire profesională nici propria persoană, nici alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale, în timpul procesului de muncă.
Personalul structurilor are următoarele obligații:
a) să utilizeze, conform prevederilor legale, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport etc.;
b) să utilizeze, conform prevederilor legale, echipamentul individual de protecție din dotare, pe care, după utilizare, să îl depună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate instalate pe aparatură, unelte, instalații tehnice și clădire și să le utilizeze corect;
d) să comunice imediat șefului unității și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă pentru care există motive întemeiate să fie considerată un pericol pentru securitatea și sănătatea personalului, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
e) să aducă de îndată la cunoștința conducătorului locului de muncă și/sau a șefului unității accidentele de muncă suferite de sine ori de altul, atât la locul de muncă și/sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, cât și în timpul deplasării la/de la domiciliu;
f) să coopereze cu șeful unității și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri ori cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu șeful unității și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite acestuia/acestora să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora.
Șefii structurilor administrației răspund pentru asigurarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, de prevenire și stingere, pentru spațiile și bunurile materiale pe care le administrează.
Pe linia apărării împotriva incendiilor, șeful administrației are următoarele atribuții:
a) verifică, prin persoana desemnată, modul în care sunt respectate măsurile privind activitățile de apărare împotriva incendiilor, instalațiile și materialele de stins incendii, precum și pregătirea pentru intervenție a personalului;
b) dispune efectuarea de cercetări, potrivit regulilor stabilite în reglementările de specialitate, privind împrejurările și cauzele care au provocat incendii;
c) stabilește modul de efectuare a instructajului de prevenire și stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare;
d) organizează activități de anunțare și alarmare în caz de incendiu.
Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor se organizează de către persoana desemnată astfel:
a) organizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit normelor în vigoare, în toate încăperile administrației;
b) urmărește, prin personalul desemnat, modul de amplasare a materialelor de stins incendii și verifică starea tehnică, întreținerea și funcționarea acestora;
c) interzice efectuarea lucrărilor cu foc deschis în alte locuri decât cele stabilite și amenajate în acest scop;
d) organizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
e) afișează la loc vizibil documentele aferente și urmărește prelucrarea și însușirea lor de către întregul personal al administrației;
f) asigură marcarea locurilor periculoase cu indicatoare avertizoare, conform reglementărilor legale în vigoare;
g) asigură materialele de prevenire și stingere a incendiilor, potrivit normelor de dotare;
i) verifică periodic, cel puțin o dată pe trimestru, starea de întreținere a tuturor materialelor, dispozitivelor, instalațiilor și utilajelor de stins incendii și ia măsuri de remediere a neajunsurilor constatate;
j) organizează și asigură desfășurarea corespunzătoare a lucrărilor cu foc deschis;
k) asigură păstrarea și depozitarea corespunzătoare a materialelor periculoase.
Personalul structurilor răspunde de cunoașterea și respectarea regulilor și măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor și are următoarele obligații:
a) să cunoască și să aplice normele de apărare împotriva incendiilor;
b) să respecte regulile privind fumatul instituite în spațiile unității aparatului central, precum și pe cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu: sudura, folosirea aparatelor electrice de încălzire și altele asemenea;
c) să controleze, la începerea și încheierea programului, locurile de muncă, în vederea depistării și înlăturării cauzelor generatoare de incendii;
d) să cunoască modul de funcționare și să nu deterioreze mijloacele de protecție împotriva incendiilor;
e) să anunțe imediat orice incendiu sau început de incendiu declanșat;
f) să participe la stingerea incendiilor, evacuarea oamenilor și a documentelor importante, înlăturarea efectelor incendiilor sau dezastrelor, potrivit planurilor de evacuare în caz de incendiu;
g) să participe la instructajele de prevenire și stingere a incendiilor;
h) să nu intervină în afara atribuțiilor de serviciu pentru remedierea unor defecțiuni la instalația de iluminat și de forță: schimbarea siguranțelor, mutarea sau instalarea lămpilor, întrerupătoarelor, prizelor etc.;
i) să nu curețe pardoselile și mobilierul cu substanțe inflamabile;
j) să se asigure că resturile de la țigări, din coșurile dispuse în locurile amenajate pentru fumat, să fie stinse și, pe cât posibil, acestea să nu vină în contact cu materiale combustibile sau inflamabile;
k) să nu blocheze căile de acces și de evacuare, hidranții, sursele de apă, stingătoarele, tablourile electrice, total sau parțial, definitiv sau temporar, cu materiale, chiar dacă sunt incombustibile;
l) să nu utilizeze pentru încălzire radiatoare, aparate de aer condiționat, aeroterme și altele asemenea, cu excepția celor aflate în inventarul de gestiune al administrației;
m) să nu distrugă prin ardere, decât în locuri special amenajate, deșeuri, reziduuri, gunoaie și alte materiale combustibile.
Șefii structurilor răspund de:
a) verificarea și analizarea periodică a dispunerii mobilierului din încăperi, pentru evitarea blocării ieșirilor și căilor de acces - holuri, scări, în caz de seism;
b) verificarea periodică a stării de fixație din încăperi - mobilier, hărți, planșe, cuier, rafturi, lustre etc. și executarea lucrărilor necesare pentru fixarea acestora;
c) pregătirea și antrenarea personalului cu privire la modul de acțiune (protecție și intervenție) la producerea unui seism major.
Activitățile de protecție antiseismică se organizează de Direcția economico-administrativă prin:
a) evaluarea nivelului de protecție a clădirilor în care sunt dispuse structurile administrației;
b) planificarea inspectării de urgență postseism a clădirilor;
c) intervenții de consolidare a clădirilor;
d) cunoașterea punctelor de întrerupere (oprire) a instalațiilor de alimentare cu apă, gaze și energie electrică și stabilirea personalului pentru executarea acestor operațiuni.
Personalului structurilor i se recomandă să respecte următoarele reguli de protecție antiseismică la locul de muncă:
a) să își însușească cunoștințe necesare supraviețuirii în caz de seism;
b) să evite aglomerarea spațiilor cu piese de mobilier sau cu echipamente tehnice și/sau casnice; amplasarea pieselor de mobilier sau a echipamentelor tehnice și/sau casnice trebuie să se facă astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi, pentru a nu bloca prin deplasarea lor accesul în caz de seism;
c) să fixeze aparatura astfel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de seism;
d) să poziționeze obiectele fragile/valoroase într-un loc mai jos și sigur;
e) să amplaseze chimicalele/combustibilii în dulapuri asigurate/fixate împotriva răsturnării, în încăperi în care nu se lucrează și în care nu există pericol de contaminare/incendiu;
f) să asigure, prin fixarea de pereți, mobilierul înalt sau instabil.
Pe timpul producerii seismului, întregului personal al administrației i se recomandă să respecte următoarele reguli de comportare rațională, de protecție individuală și de grup:
a) să rămână în încăpere, departe de ferestre, și să se protejeze sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou/masă suficient de rezistent/rezistentă sau, cunoscând în prealabil elementele de construcție rezistente, să acționeze în consecință;
b) dacă este posibil, să închidă potențialele surse de incendii sau să acționeze în acest sens imediat după încetarea seismului;
c) să nu părăsească încăperea, să nu sară pe ferestre, să nu utilizeze scările și nici ascensoarele și, dacă este posibil, să deschidă spre exterior ușa încăperii, spre a preveni blocarea acesteia, în perspectiva evacuării după încetarea mișcării seismice;
d) să nu alerge în stradă;
e) dacă se află în afara unei clădiri, să se deplaseze cu calm cât mai departe de aceasta, spre un loc deschis și sigur, ferinduse de eventualele căderi de tencuială, cărămizi, geamuri, coșuri, parapete, ornamente;
f) în situația în care a fost surprins de căderi de tencuială, mobilier etc., să își asigure supraviețuirea în primul rând prin protejarea cu mâinile a capului, dar și prin alte metode, în funcție de situație.
Ulterior producerii seismului, se recomandă ca întreg personalul să respecte următoarele reguli de comportare:
a) să nu părăsească imediat spațiul, camera, clădirea în care a fost surprins de seism, acordând primul ajutor persoanelor rănite și calmând persoanele speriate sau panicate;
b) să utilizeze telefoanele exclusiv pentru apeluri de urgență, spre a nu bloca circuitele sau rețelele telefonice;
c) dacă s-a declanșat un incendiu, să acționeze prin forțe proprii pentru stingerea acestuia;
d) să verifice instalațiile electrice și/sau, după caz, de apă, gaze, canal și, vizual, starea clădirii în interior; în cazul constatării de avarii, să anunțe unitatea pentru intervenție și să nu utilizeze foc deschis;
e) să iasă cu calm și prudență din clădire, fără a lua cu sine lucruri inutile, verificând în prealabil starea scării și a căii de ieșire, spre a nu se expune la pericole;
f) pentru orice eventualitate la ieșirea din încăpere/clădire se recomandă protejarea capului cu o cască de protecție, iar, în lipsa acesteia, cu un taburet, o carte mai groasă, o geantă etc.;
g) dacă întâlnește uși blocate, să acționeze cu calm pentru deblocarea acestora; dacă ușile respective sunt prevăzute cu vitraj, să procedeze la spargerea geamului utilizând un scaun sau orice obiect la îndemână;
h) dacă sesizează blocarea unor persoane în ascensor, să acționeze pentru calmarea acestora și să solicite ajutor de la personalul autorizat;
i) să acorde ajutor echipelor de intervenție/salvare;
j) să urmeze recomandările de acțiune ale structurilor specializate, difuzate de posturile naționale de radio și televiziune;
k) la evacuare, să acorde prioritate răniților, femeilor și persoanelor în vârstă.
Persoanelor surprinse sub dărâmături li se recomandă ca, adaptat la situație, să respecte următoarele reguli generale:
a) să rămână calme și să încerce deblocarea căilor de acces și/sau eliberarea proprie sau a altor persoane de sub dărâmături/mobilier;
b) să îi calmeze pe cei din preajmă și să nu permită propagarea reacțiilor specifice panicii;
c) să își semnaleze prezența prin lovirea în conducte sau în pereți, la intervale regulate de timp;
d) după stabilirea contactului verbal cu salvatorii, să solicite acestora primul ajutor și să le furnizeze pe cât posibil datele solicitate;
e) să nu se preocupe de durata acțiunii de salvare, conservându-și și canalizându-și energia pentru a face față situației.
Îndrumarea și controlul activităților de protecție a mediului în cadrul administrației se realizează de către structura proprie de specialitate.
La nivelul structurilor, șeful acestora răspunde de realizarea activităților de protecție a mediului în spațiile repartizate acesteia.
(1) Fumatul este interzis în spațiile publice închise aflate în administrație.
(2) Fumatul este permis numai în spații special amenajate, delimitate, cu respectarea următoarelor condiții obligatorii:
a) să fie dotate cu sisteme de ventilație funcționale, care să asigure evacuarea fumului de tutun;
b) să fie dotate cu scrumiere și extinctoare și să fie amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
c) să fie marcate la loc vizibil cu unul dintre următoarele indicatoare: "Loc pentru fumat", "Spațiu pentru fumat", "În acest spațiu fumatul este permis".
Șefii structurilor au obligația de a dispune măsurile necesare, în cadrul structurilor proprii, pentru afișarea la loc vizibil a simbolurilor care interzic fumatul.
(la 09-05-2024, Actul a fost completat de Articolul I din DECIZIA nr. 447 din 22 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 9 mai 2024 )
(1) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală, astfel cum aceasta este definită conform art. 2 alin. (5^1) și (5^2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Personalul sistemului penitenciar are obligația de a respecta normele privind interzicerea hărțuirii morale la locul de muncă, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Niciun angajat nu va fi sancționat, eliberat din funcție sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, promovare sau formare profesională, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.
(4) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
(5) Este interzisă stabilirea, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
(6) Administrația Națională a Penitenciarelor informează periodic angajații cu privire la drepturile acestora privind egalitatea de șanse și tratament în relațiile de muncă, aplică măsuri de prevenire și acțiune pentru eliminarea hărțuirii la locul de muncă și elaborează programe de instruire și campanii de informare și conștientizare a angajaților despre acest fenomen.
(7) Modalitățile de raportare, analiză, gestionare și soluționare a situațiilor de hărțuire morală la locul de muncă se stabilesc prin procedură internă.
(la 09-05-2024, Capitolul VIII a fost completat de Articolul I din DECIZIA nr. 447 din 22 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 9 mai 2024 )
----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.