LEGE nr. 70 din 8 mai 1934

1. Prin întreprindere de banca se înțelege orice întreprindere comercială al carei obiect principal este acela de a săvârși orice fel de operațiuni asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerț, asupra diferitelor valori negociabile, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea.

2. Comerțul de banca nu se poate exercita decât numai de către societăți bancare, constituite în condițiunile legii de fața.

3. Se considera societate bancară orice societate comercială înscrisă în registrul societăților bancare.

Întreprinderile, al căror obiect principal este comerțul de banca, neînscrise în acest registru, pe lîngă celelalte sancțiuni civile și penale, vor fi puse în stare de lichidare potrivit art. 54, alineatul final, din această lege.

4. Comerțul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale.

Aceasta autorizațiune se acordă de către Consiliul Superior Bancar în condițiunile legii de fața și poate fi data pentru tot felul de operațiuni de banca sau numai pentru un număr limitat din aceste operațiuni.

Nefolosirea autorizațiunii timp de un an de la data acordării ei, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a exercita comerțul de banca.

Autorizațiunea va putea fi totuși reînnoită după o noua examinare a condițiunilor de încuviințare.

5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, instituit potrivit art. 42 din prezenta lege, la care se va alătură actul constitutiv și statutele.

Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economică generală și locală a infiintarii unei noi întreprinderi de banca, precum și îndeplinirea tuturor condițiunilor cerute de lege, hotărăște în mod definitiv asupra infiintarii societății.

Consiliul Superior Bancar poate propune părților modificările și completările care trebuiesc aduse actului constitutiv și statutelor, cînd cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii de fața sau celorlalte legi în vigoare.

6. Toate întreprinderile bancare funcționînd în România sînt supuse legii de fața.

Întreprinderile bancare cu sediul principal în străinătate, vor putea exercita comerțul de banca în România, constituindu-se în condițiunile legii de fața.

Numai întreprinderile bancare avînd sediul în România pot înființa sucursale pe teritoriul acestei tari.

În toate societățile bancare funcționînd în România, administratorul unic și cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului de administrație și al consiliului de censori vor fi cetățeni români.

7. Sînt aplicabile societăților bancare toate dispozițiunile din codul de comerț sau din celelalte legi în vigoare, care nu sînt contrare prescripțiunilor acestei legi.

Dispozițiunile legii de fața se aplică și institutiunilor comerciale de credit, funcționînd pe bază de legi speciale, în măsura în care nu contravin dispozițiunilor din acele legi.

8. Societățile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic.

Statutele unei societăți bancare vor arata operațiunile pe care banca este autorizata a le exercita.

9. La fiecare Oficiu al registrului comerțului din țara se va înființa câte un registru special, denumit "registrul societăților bancare", în care se va înscrie, în întregime actul constitutiv.

Odată cu cererea de înscriere se vor depune și statutele societății bancare.

Înscrierea în registrul societăților bancare înlocuiește înscrierea în registrul comerțului.

Nici o societate bancară nu va putea fi înscrisă în acest registru mai înainte ca actul constitutiv și statutele sale sa fi fost aprobate de către Consiliul Superior Bancar.

La cererea de înscriere se va alătură și recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naționale a României, de depunerea capitalului în condițiunile prevăzute de art. 11.

Înscrierea în acest registru se va face pe baza unei ordonanțe data de judecătorul delegat pe lîngă Oficiul registrului comerțului din localitate unde societatea bancară își va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data potrivit art. 5, fără a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerută de legile comerciale.

În termen de 30 de zile de la data rămînerii definitive a ordonanței de înscriere, atît actul constitutiv și statutele, cat și deciziunea de încuviințare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, în întregime, în Monitorul Oficial și, în extras, în unul din ziarele cele mai răspândite în localitate.

Sînt aplicabile registrului societăților bancare toate dispozițiunile din legea pentru înființarea unui registru al comerțului*), care nu sînt contrarii legii de fața.

Societățile înscrise în acest registru se considera regulat constituite, fără îndeplinirea nici unei alte formalități și au personalitate juridică.

----------------

10. Societățile bancare sînt supuse dispozițiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înființarea unui registru al comerțului, precum și următoarelor dispozițiuni.

Cuvântul de "banca" nu poate fi întrebuințat decât de firma socială a unei întreprinderi bancare legalmente autorizata și constituită.

Nici o banca nu poate alege o firma socială care să poată da loc la confuziune cu Banca Naționala a României sau cu o alta întreprindere bancară existenta.

Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresă a Consiliului Superior Bancar.

Pe orice act de corespondenta al societății bancare se va arata lămurit capitalul efectiv vărsat, rezervele, localitatea sediului principal și adresa, sucursalele, precum și data și numărul de înscriere în registrul societăților bancare.

11. Capitalul unei societăți bancare în nume colectiv, în comandită simpla, sau cu răspundere limitată, nu poate fi mai mic: în București de 20.000.000 lei, în municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000.

Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

Cel puțin jumătate din capitalul social va trebui să fie efectiv vărsat la constituirea societății, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire.

12. Capitalul societăților bancare anonime sau în comandită pe acțiuni, nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, după localități.

Este interzisă constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

Fiecare din membrii fondatori ai societăților bancare pe acțiuni este obligat a păstra timp de 5 ani o cota de cel puțin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acțiuni vor fi nominative și blocate la sediul băncii.

Cel puțin jumătate din capitalul subscris va fi vărsat pînă în ziua constituirii societății, restul urmând a fi vărsat cel mai târziu într-un an de la constituire.

Capitalul social va fi divizat în acțiuni a căror valoare nominală nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare.

Sînt interzise acțiunile cu vot plural.

Cheltuielile de constituire nu vor putea depăși 5 la suta din valoarea capitalului social și ele vor fi amortizate în decursul primilor 5 ani de la înființarea societății.

13. Orice societate bancară este obligată a prelua în fiecare an cel puțin 10 la suta din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva, destinat sa acopere eventualele pierderi din operațiunile băncii.

Aceste preluări se vor efectua pînă ce fondul de rezerva va atinge cel puțin capitalul social.

După aceea, aceasta obligație se reduce la 5 la suta, pînă cînd fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul.

Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arătate în alineatele de mai sus, sînt neimpozabile prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe*).

Jumătate din rezervele astfel constituite după promulgarea prezentei legi vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Naționala a României.

----------------

14. Capitalul unei societăți bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

În caz cînd o societate bancară își sporește capitalul prin emitere de noi acțiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferența va fi trecută la fondul de rezerva de la art. 13.

Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominală a acțiunilor, cu ocaziunea sporirii capitalului unei societăți anonime bancare, nu sînt impuse atîta timp cat raportul dintre prima de emisiune și valoarea nominală a acțiunii este egal cu cel dintre rezerva legală existenta (constituită prin scutire de impozit) și capitalul social.

15. Nici o societate bancară nu-și va putea modifica statutele, decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar.

Aceste modificări se vor înscrie în registrul societăților bancare, pe baza unei ordonanțe data de judecătorul delegat la oficiul registrului de comerț, potrivit procedurii fixată prin art. 9.

16. Nici o sucursala a unei societăți bancare nu poate lua fiinta, în țara sau în străinătate, mai înainte de a fi fost autorizata de Consiliul Superior Bancar.

Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obținerea autorizațiunii atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai înființa fără o noua aprobare.

Formalitățile prescrise de art. 9 se vor respecta și în caz de creatiune a unei sucursale.

Pe lîngă aceste formalități, sucursala va fi înscrisă și în registrul societăților bancare al oficiului registrului de comerț al locului unde se deschide. În acest caz se vor trece în registru, în întregime, atît actul constitutiv, cat și numele și puterile acordate reprezentanților ei din sucursala.

17. Membrii fondatori ai unei societăți bancare pe acțiuni nu pot stipula, în propriul lor interes, nici un avantaj de natura sa micșoreze capitalul social și rezervele, nici în momentul constituirii și nici în viitor.

Orice stipulațiune contrară este nulă.

Ei pot totuși stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societății, care să nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net, aprobat de adunarea generală, și care să nu aibă o durată mai mare de 5 ani.

În caz de sporire a capitalului social în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire.

Plata acestor avantaje sau părți de fondator nu poate avea loc decât după acordarea unui dividend de minimum 5%, distribuit acționarilor societății. Părțile de fondatori vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimțămîntul expres al consiliului de administrație.

Sînt considerați ca membri fondatori, în înțelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv.

18. Administratorii unei societăți bancare pe acțiuni vor trebui să fie acționari într-o proporție de cel puțin 1/200 din valoarea capitalului social.

Valoarea nominală a acțiunilor prevăzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însă prevedea ca valoarea acestor acțiuni sa nu depășească nominal 300.000 lei.

La intrarea în funcțiune a administratorilor, acțiunile vor fi depozitate cu titlu de garanție la sediul societății și nu vor putea fi eliberate decât după expirarea sau încetarea mandatului și numai după descărcarea lor de gestiune, data de adunarea generală a acționarilor.

Administratorii societăților bancare în nume colectiv sau în comandită simpla vor fi numiți de adunarea asociaților numai dintre asociații cu răspundere nemărginită.

În societățile cu răspundere limitată administratorii vor fi aleși tot de adunarea generală a asociaților numai dintre posesorii de cote a căror valoare nu poate fi mai mica pentru fiecare administrator în parte de 1/50 din valoarea capitalului social.

19. Administratorii unei societăți bancare sînt ținuți a executa personal funcțiunile ce le sînt încredințate, cu grija unui comerciant constiincios și de a observa secretul comercial.

Directorii și funcționarii băncii nu pot face parte nici din consiliul de administrație și nici din consiliul de censori.

20. Administratorii unei societăți bancare nu pot ocupa fără autorizare expresă a consiliului de administrație sau, în lipsa unui consiliu, fără autorizarea expresă a adunării asociaților, postul de membri în consiliile de administrație sau de directori în alte întreprinderi bancare și nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociați cu răspundere nemărginită.

Tot astfel membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terțe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel, nici în calitate de asociați, personal răspunzători și nici ca administratori sau directori, afară de cazurile cînd exercita aceste funcțiuni cu autorizarea consiliului băncii.

21. Consiliul de administrație al unei bănci nu poate delibera valabil decât dacă sînt prezenți sau reprezentați două treimi din numărul total al membrilor care-l compun. Deciziunile consiliului de administrație al unei bănci se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenți sau reprezentați; statutele pot însă prevede o majoritate mai însemnată.

Un membru din consiliul de administrație nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru și numai pe baza unei delegatiuni speciale.

Administratorii societăților bancare sînt datori a tine un registru de procese-verbale, constatând, în ordine cronologică, deciziunile luate de consiliu, cu mențiunea membrilor care au luat parte la ședința, precum și a rezultatului votului.

Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la ședința. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenți și la ele se vor alătură cele trimise ulterior de membrii absenți.

Pînă la redactarea definitivă a procesului-verbal, precum și pînă la trecerea deciziunilor în registrul de procese-verbale, minuta semnată de membrii prezenți va tine loc de proces-verbal.

22. Administratorii societăților bancare, cu al căror vot s-a luat deciziunea, sînt solidar răspunzători, atît față de societate, cat și față de terți, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.

Solidaritatea nu poate fi degajata, decât prin împotrivire formala la săvîrșirea actului prejudiciabil consemnată în procesul-verbal, dresat conform articolului precedent.

Acțiunea în responsabilitate civilă în contra administratorilor, aparține societății, prin adunarea sa generală; pentru deschiderea acțiunii este necesară numai majoritatea absolută de voturi a adunării asociațiilor. Orice clauza contrară este nulă.

23. Directorii societăților bancare, precum și conducătorii sucursalelor și agentiilor lor, sînt responsabili, atît față de societate, cat și față de terți, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.

Cînd mai mulți directori au participat la săvîrșirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidară, afară de împotrivirea formala în chiar momentul luării deciziunii pentru încheierea actului.

24. Întreprinderile bancare vor comunică Consiliului Superior Bancar, odată cu trimiterea bilanțurilor, remunerația globală acordată administratorilor, directorilor și censorilor, care nu se preleva asupra beneficiului, făcînd parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizațiile de locuinta, misiune și transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeași natură.

Toate remunerațiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobării adunării generale.

Se va proceda în același mod și pentru participatiile la beneficiu ale personalului.

Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce pot fi alocate conducerii și personalului.

Totalul cheltuielilor generale ale băncii, exceptând dobânzile plătite, nu va putea depăși 5 la suta din totalul plasamentelor.

25. Censorii societăților bancare pe acțiuni vor trebui să fie acționari într-o proporție de cel puțin jumătate din aceea stabilite de art. 18. La intrarea în funcțiune ei vor depune în garanție aceste acțiuni, conform art. 18.

Cel puțin unul din censori va fi expert contabil.

Acesta nu este supus condițiunilor din alineatul precedent.

Durata funcțiunii censorilor va fi determinata prin statute, fără a putea depăși 5 ani și tot prin statute se va fixa și modul lor de retribuire, independent de rezultate.

Censorii al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeși.

26. Membrii din consiliul de censori trebuie să-și îndeplinească personal atribuțiunile lor legale și statutare și sînt datori sa păstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitării funcțiunii lor.

Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberațiunile consiliului de administrație. Ei vor fi convocați în acest scop de președintele consiliului de administrație sau inlocuitorul sau.

Censorii pot cere oricînd lămuriri și documente de la administratorii societății, sa verifice registrele, casa, depozitele de titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13, bilanțul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor către adunarea generală.

Aceste cercetări se vor face cu discretiune și fără a tulbura activitatea normală a băncii.

În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii, sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunoștința președintelui consiliului de administrație.

Dacă acesta nu ia de îndată măsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunoștința primei adunări generale, iar dacă neregulile sînt grave, consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil, adunarea generală spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta și Consiliul Superior Bancar.

În acest din urmă caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua după expirarea termenului pentru ținerea adunării generale, măsurile dictate de titlul V din această lege.

Censorii sînt direct și solidar răspunzători de prejudiciile cauzate societății prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.

27. Administratorii, membrii directiunii și censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate.

Cu toate acestea, consiliul de administrație, cu avizul consiliului de censori, le va putea acorda, pe bază de garanții reale, credite a căror valoare totală nu va putea întrece, pentru toți administratorii, censorii și directorii, 20 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.

Este de asemenea interzis a se acordă în cursul primului an de funcționare a întreprinderii, credite fondatorilor, membrilor consiliului de administrație, censorilor, directorilor și rudelor lor pînă la al patrulea grad.

Nerespectarea dispozițiunilor prezentului articol, atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgînd din aceste acte.

28. Banca nu va putea încheia cu nici unul din funcționarii săi, nici un fel de operațiuni privind patrimoniul băncii, decât cu autorizarea expresă a consiliului de administrație și cu avizul consiliului de censori.

29. Nu pot fi fondatori de societăți bancare, administratori, censori și directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penală pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasă, sau orice crime sau delicte săvîrșite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum și complicii la asemenea fapte.

De asemenea nu pot fi fondatori de societăți bancare, administratori, censori și directori, faliții chiar reabilitați, cum și persoanele care sînt sau au fost administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite.

30. La 30 Iunie al fiecărui an, administratorii societăților bancare sînt obligați sa întocmească bilanțul brut semestrial al întreprinderii, după modelul tip, stabilit în regulamentul acestei legi*).

Bilanțul anual trebuie să fie întocmit și aprobat de adunarea generală cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecărui an, după modelul tip stabilit prin regulamentul acestei legi.

Aceste bilanțuri vor fi depuse la Oficiul registrului comerțului al locului unde banca își are sediul principal, precum și la Oficiul registrului de comerț al sediului fiecăruia din sucursale, și vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, cele anuale în termen de maximum 30 zile de la data aprobării lor de către adunarea generală, iar cele semestriale în termen de cel mult două luni de la întocmirea lor, arătându-se și data publicării în Monitorul Oficial.

Bilanțul anual se va publică în Monitorul Oficial, în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut de alineatul precedent.

În același termen, atît bilanțul anual, cat și cel semestrial, se vor publică și în Buletinul Consiliului Superior Bancar cum și în cel puțin unul din ziarele cele mai răspândite în localitate.

Societățile bancare sînt de asemenea obligate a inainta Băncii Naționale a României situațiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin regulamentul acestei legi, în termen de maximum 15 zile de la sfîrșitul lunii expirate.

----------------

31. La întocmirea bilanțului se vor observa următoarele reguli:

Nu sînt admisibile compensatiuni de partide deosebite, atît în bilanț, cat și în contul de profit și pierdere;

Valoarea cambiilor reescontate trebuie să rezulte în mod expres din bilanț.

Cambiile primite spre încasare vor fi trecute în conturi de ordine ce se vor alătură la bilanț.

Cambiile primite în garanție și cele de circulațiune vor fi trecute în bilanț, în posturi separate, în măsura în care corespund unui sold creditor pentru banca, diferența trecandu-se în conturi de ordine ce se vor alătură la bilanț.

Obligațiunile cambiale ale băncii vor figura în pasivul bilanțului în mod distinct de celelalte obligațiuni ale ei, fiind clasificate după cum sînt plătibile în țara sau în străinătate;

Cele provenite din raporturi, comodate, depozite și gajuri, vor fi trecute la conturile de ordine ce se vor alătură la bilanț.

Asemenea se vor arata separat valorile mobiliare cu venit fix și cele cu venit variabil;

32. Pentru evaluarile diferitelor posturi din bilanț se vor observa următoarele reguli:

Diferența de curs ce s-ar realiza în plus după scăderea pierderilor la totalitatea portofoliului de titluri, nu va fi distribuita și prin derogare la dispozițiunile legii contributiunilor directe, nu va fi impusa.

Diferența în minus între cele doua cursuri va fi trecută la pierderi.

Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preț mai mare decât cel de cumpărare sau cel din ultimul bilanț. În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioară prețului de cumpărare sau celei înregistrată în bilanțul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferența în minus va fi trecută la pierdere;

Prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe creanțele asupra unor debitori recunoscuți insolvabili, sau pentru parte din aceste creanțe, nu vor fi trecute în bilanț, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacă nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special.

Creanțele sau parte din creanțe pentru care s-a făcut dovada insolvabilitatii debitorului, prin acte judecătorești, cu data certa în ce privește încetarea de plati a debitorului și de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanțe, în ce privește averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi.

Pentru dobânzile neîncasate, calculate la creanțele dubioase, se va crea un post rectificativ neimpozabil, prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizării lor;

Prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe*), la primul bilanț ce se va alcătui după punerea în aplicare a acestei legi, plus valoarea ce va rezultă pentru imobile din evaluarea lor la prețul de reconstrucție, față de prețul din registre, va fi trecută într-un cont special de amortizare, neimpozabil.

---------------

33. Prin operațiune de banca se înțelege orice operațiune juridică asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerț și asupra valorilor negociabile, române sau străine, săvîrșite de o întreprindere bancară.

34. Operațiunile de banca se împart în:

Operațiunile de banca necesitand o autorizațiune expresă sînt:

1. Eliberarea de livrete de economie la purtător sau nominative, dar plătibile la purtător;

2. Emiterea de bonuri de casa la purtător sau nominative, dar plătibile la purtător;

3. Emiterea de titluri de obligațiuni;

4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen sau la vedere, și

5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de călătorie.

Toate celelalte operațiuni de banca sînt considerate ordinare.

35. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtător sau nominative dar plătibile la purtător, precum și de a elibera bonuri de casa la purtător sau nominative dar plătibile la purtător, nu poate fi acordat decât societăților bancare avînd o existenta de cel puțin 5 ani și al căror capital social reprezintă, după felul societății, cel puțin indoitul capitalului social cerut de art. 11 și 12 din prezenta lege.

Aceste livrete și bonuri de casa nu vor putea fi emise decât pe bază de depozite în numerar.

Acest drept nu va putea fi acordat băncilor care au suferit condamnare pentru abateri de la prezenta lege în cursul ultimilor 5 ani.

Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi nu poate fi mai mare de șapte ori valoarea capitalului social, plus rezervele.

Din acest total depozitele de livrete de economie și contra bonuri de casa la purtător, sau nominative dar plătibile la purtător, nu pot depăși de trei ori valoarea capitalului social, plus rezervele.

Bonurile de casa emise conform acestui articol vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare.

Aceleași condițiuni de capital și de emisiune sînt obligatorii și pentru băncile care emit cecuri circulare sau călătorie, fără aplicarea alineatului precedent.

36. Totalul obligațiunilor, de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depăși de 10 ori valoarea capitalului social, plus rezervele.

37. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fără garanții reale, un credit mai mare de 10 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. Aprobarea de credite unui singur client peste 5 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele, este exclusiv de competența consiliului de administrație.

Orice stipulațiune contrară acestui articol este nulă.

38. Băncile nu pot face următoarele operațiuni:

1. De a cumpara și vinde mărfuri pe cont propriu.

Se exceptează de la aceasta interzicere, cumpărarea acelor mărfuri care au fost dobândite în executarea creanțelor băncii și care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum și primirea în depozit a mărfurilor engros ale clienților săi, sau chiar ale persoanelor străine, în magazii anume destinate.

2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afară de acelea necesare exercițiului comerțului sau de banca sau uzului personalului băncii, precum și afară de imobilele dobândite în executarea creanțelor băncii. Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil.

De la aceasta interzicere se exceptează și imobilele cumpărate pentru inmagazinarea mărfurilor a căror depozitare este permisă în condițiunile alin. 1 din acest articol.

3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producătoare de dividende pentru un total mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.

4. De a crea sau participa în alte întreprinderi de orice natura, cu un capital mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.

5. De a cumpara propriile lor acțiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile băncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordării împrumuturilor clienților.

Se exceptează răscumpărarea de acțiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita de adunarea generală extraordinară a acționarilor.

6. De a primi depozite în numerar sau titluri, cînd patrimoniul băncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul.

În toate aceste cazuri responsabilitatea administratorilor este prezumată pînă la dovada contrarie.

39. Nimeni nu poate exercita în mod obișnuit operațiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu și nici din capitalul altor persoane sau bănci, decât în condițiunile legii de fața.

Prin credit pe termen scurt se înțelege orice fel de operațiune de împrumut de sume de bani, al căror termen nu este mai lung de șase luni.

În ce privește creditele acordate agricultorilor, aceste se socotesc a fi pe termen scurt cînd scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului.

Dovada ca o persoană este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competența, sau de perceptia respectiva.

40. Băncile care primesc depuneri la vedere sau contractează alte obligațiuni la vedere, sînt obligate a avea o rezervă în numerar de cel puțin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente.

În afară de aceasta, băncile sînt obligate a avea o rezervă ușor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerț sau warante scontabile la Banca Naționala a României, în proporție de 1/3 din aceste angajamente.

Prin depozite și obligațiuni la vedere se înțeleg toate depozitele și obligațiunile contractate de banca, a căror executare trebuie să aibă loc la cerere sau într-un termen de maximum 30 zile.

41. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerț în depozit sau în gaj, sînt obligate a le păstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registre speciale, cu arătarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor și seriilor ce poarta, precum și a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtînd aceeași denumire.

Aceste valori nu pot fi date în gaj de către banca și nici încredințate altor persoane, decât cu consimțămîntul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul.

Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparținînd titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviințarea expresă a deponentului sau constituitorului gajului.

Aceasta încuviințare trebuie data cu prilejul fiecărei depuneri de titluri în depozit sau în gaj.

Pentru valorile primite în depozit sau în gaj întreprinderea bancară este obligată a elibera clientului o adeverinta constatând enumerarea tuturor elementelor distinctive prevăzute în alineatul 1 din acest articol.

42. Pentru aplicarea acestei legi, cum și pentru supravegherea comerțului de banca în genere, se instituie un Consiliu Superior Bancar, avînd de drept personalitate juridică.

Consiliul Superior Bancar funcționează pe lîngă Banca Naționala a României.

Acest Consiliu se compune din:

Guvernatorul Băncii Naționale a României;

Un delegat desemnat dintre administratorii acestei instituțiuni;

Un delegat al Ministerului de Finanțe;

Un delegat al Ministerului de Justiție, ales dintre consilierii Curții de apel din București;

Un delegat al Uniunii Camerelor de comerț și industrie.

Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura.

Profesorul de moneda, credit și bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale din București.

Patru delegați ai Asociațiunii Băncilor Române, din care unul va fi desemnat de gruparea băncilor mici din aceasta asociațiune. Cel puțin doi din acești delegați vor fi din provincie.

Numirile membrilor care compun Consiliul se fac prin decret regal, după propunerea ministrului de finanțe și recomandarea institutiunilor care îi desemnează, cu excepția guvernatorului Băncii Naționale a României.

Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar va fi de 4 ani.

La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afară de guvernatorul Băncii Naționale a României și delegații Statului, se vor trage la sorți, mandatul lor incetand de drept.

În locul lor vor fi îndată numiți alți trei membrii, în aceleași condițiuni arătate mai sus.

Membrii iesiti la sorți sau al căror mandat a expirat, sau a încetat, pot fi din nou recomandați și numiți.

Delegațiunea membrilor din Consiliul Superior Bancar este irevocabilă, afară de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalți membri care compun Consiliul.

Guvernatorul Băncii Naționale a României este de drept președintele Consiliului Superior Bancar; Consiliul va desemna din sanul sau un vicepreședinte.

Membrii numiți în baza calității pe care o dețin, sînt considerați demisionați atunci cînd activitatea lor încetează.

Membrii Consiliului trebuie să îndeplinească condițiunile cerute de art. 29 al prezentei legi. Ei pierd de drept calitatea lor de membri, în cazul unei condamnări definitive pentru faptele prevăzute la acel articol.

43. Pe lîngă Consiliul Superior Bancar se creează un Secretariat general.

Secretarul general va fi numit prin decret regal, după propunerea Ministerului de Finanțe și recomandarea Consiliului Superior Bancar.

Secretarul general va avea un titlu academic de specialitate.

El va asista la deliberațiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia.

44. Consiliul Superior Bancar hotărăște asupra chestiunilor date în competența sa, în prezenta a cel puțin 7 membri. El judeca pe bază de memorii scrise la termenul ce va fixa.

Pentru acest termen partea interesată va fi citata din oficiu, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat. La primul termen partea interesată va putea cere încă un termen pentru depunere de acte și memorii.

45. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar sînt necesare 6 voturi. În caz de paritate, votul președintelui decide.

Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate.

Ele sînt definitive.

Deciziunile Consiliului Superior Bancar sînt obligatorii pentru judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerț, chemat sa dea ordonanța de înscriere în registrul societăților bancare, potrivit art. 9, atît în caz de constituire cat și în caz de modificare a statutelor băncii.

Aceste deciziuni se vor comunică prin scrisoare recomandată, în termen de 30 zile de la pronunțarea lor, părții interesate și procurorului general al Curții de Casație.

În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesată și procurorul general vor putea face recurs în Casație.

În caz de admitere a recursului, Curtea de Casație va evoca fondul.

Curtea de Casație va judeca de urgenta în camera de consiliu.

Recursul Ministerului public suspenda executarea.

46. În caz de abateri de la prezenta lege sau de la statutele băncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza, fie din oficiu, prin reclamația oricărei părți interesate, fie de către Ministerul public.

În cazul în care se sesizează, Consiliul Superior Bancar va ordonă o cercetare a situațiunii reclamate.

Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Băncii Naționale a României.

După depunerea raportului de constatare, președintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 44.

Dacă Consiliul găsește reclamatiunea intemeiata, va pronunța o deciziune potrivit art. 45, prin care va lua măsurile prevăzute în această lege, date în competența sa și va sesiza, de va fi cazul, Ministerul public sau instanțele judecătorești competente.

Deciziunile Consiliului Superior Bancar, pronunțate conform acestui articol, sînt executorii de drept.

Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar; la caz de necesitate va putea cere concursul autorității publice, conform legilor de executarea silită*).

Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea.

-----------------

47. Membrii Consiliului Superior Bancar sînt obligați a păstra secretul comercial.

De asemenea sînt obligați a păstra secretul comercial secretarul general și ceilalți funcționari ai Consiliului, sub sancțiunile ce se vor prevedea în regulament.

48. Prin regulamentul acestei legi se vor determina în chip amănunțit modul de funcționare al Consiliului Superior Bancar, organele sale de reprezentare și executare a deciziunilor luate, serviciile și personalul necesar birourilor sale, precum și bugetul cheltuielilor și salarizarii, atît a membrilor compunand Consiliul, cat și a personalului ajutator.

49. Bugetul Consiliului Superior Bancar va fi acoperit prin cotizațiile tuturor băncilor funcționînd în România și prin taxele speciale pentru autorizari, ce se vor determina prin regulamentul acestei legi.

Cotizațiile vor fi proporționale cu capitalul social al fiecărei bănci, fără a putea depăși 0,25 la mie anual și se vor achită în patru rate trimestriale, sub sancțiune de retragerea autorizării în caz de refuz nejustificat la cererea Consiliului, după o prealabilă somație prin scrisoare recomandată de 15 zile.

50. Casele de schimb sau zarafiile care își limitează comerțul numai la operațiuni de schimb de orice fel de monede nu sînt supuse art. 2 și 4 și nici celorlalte dispozițiuni de constituire și funcționare din această lege.

Ele vor fi însă supuse supravegherii și controlului Consiliului Superior Bancar.

Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca".

51. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerțului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte și care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929*), referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor și industriasilor, se constituiesc și funcționează în condițiunile legii de fața.

Casele de împrumut pe gaj nu vor putea însă purta în firma lor cuvântul "banca", ci numai denumirea de "case de împrumut pe gaj" sau o alta asemănătoare.

----------------

52. Fuziunea a doua sau mai multe societăți bancare, oricare ar fi felul lor, se hotărăște de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor.

Consiliul de administrație al fiecăreia din băncile care voiesc a fuziona va putea însă supune prospectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar.

Deciziunea de fuzionare a fiecărei societăți bancare, cuprinzînd condițiunile fuziunii, bilanțurile și deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerț al fiecărei societăți care fuzionează, spre a fi înscrise în registrul societăților bancare și publicate potrivit art. 9.

În termen de 2 luni de la data publicării actelor de mai sus, fiecare creditor va putea face opoziție la fuziune la tribunalul de comerț al locului unde societățile fuzionate și-au fixat sediul central.

Toate opozițiile se vor judeca de urgenta în camera de consiliu, printr-o singura hotărîre.

În contra hotărîrii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Curtea va judeca de urgenta în camera de consiliu.

Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunțare.

Recursul se va judeca de urgenta în camera de consiliu.

Opozițiunea suspenda fuziunea, afară de cazurile cînd se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Naționala a României sau la Cassa de Depuneri, cînd toți creditorii consimt la fuziune sau cînd creditorii oponenți au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei.

După expirarea termenului de mai sus, sau în cazul ca s-a făcut opozițiune și oponentii nu au fost desinteresati, în urma rămînerii definitive a hotărîrii data asupra opoziției, fuziunea va putea fi executată.

Societatea rămasă în fiinta sau noua societate care rezultă din fuziune preia asupra sa toate drepturile și obligațiunile societăților stinse.

Deciziunile de fuziune sînt opozabile acționarilor, fără a se putea retrage din societate.

53. Dacă la alcătuirea primului bilanț al băncilor fuzionate ar rezultă din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care, conform legilor în vigoare, sînt impozabile, ce vor fi scutite de orice impunere dacă vor fi trecute la rezervele băncii fuzionate.

54. Dacă, din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bănci a scăzut la jumătate din valoarea capitalului statuar, sau la jumătate din valoarea capitalului necesar, prevăzut la art. 11, 12 și 35 din prezenta lege, cînd cel statuar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, consiliul de censori, sînt datori a convoca, în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generală extraordinară a asociaților, spre a decide asupra reintregirii capitalului social.

Dacă adunarea generală nu va fi convocată de către aceste organe, convocarea se va face de urgente, în urma unei cercetări prealabile, de către Consiliul Superior Bancar.

Dacă adunarea generală nu decide completarea capitalului social sau lichidarea societății, sau dacă în termen de 3 luni de la data întrunirii adunării generale a asociaților completarea capitalului social nu este realizată, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizațiunea putând decide și lichidarea societății bancare.

Aceleași norme se vor putea aplica și societăților în nume colectiv, în comandită sau cu răspundere limitată, cînd adunarea asociaților va putea fi convocată de oricare dintre asociați.

Lichidarea se va face conform prescripțiunilor codului de comerț în materie de lichidare a societăților comerciale*) și sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, care va sesiza în acest scop tribunalul de comerț competent.

------------------

55. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecătorul sindic se va lichidă de către un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, după o lista de specialiști întocmită de Consiliul Superior Bancar.

Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativă de faliment sau printr-o încheiere posterioară.

Activul băncilor falite se va lichidă de curator, sub direcțiunea și controlul judecătorului sindic.

În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bănci falite va putea desemna o comisiune de creditori care să ajute și sa supravegheze opera de lichidare încredințată curatorului.

Conturile de lichidare se vor depune judecătorului sindic care le va supune omologării tribunalului.

Toate acțiunile și actele săvîrșite de curator, în vederea lichidării, sînt scutite de orice taxe sau timbru, fără prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statutului.

Dispozițiunile acestui articol se aplică și falimentelor bancare în curs de lichidare.

56. Dacă în cursul existenței unei bănci se constată că aceasta nu respecta prescripțiunile legii de fața, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operațiunilor băncii sau la caz de necesitate lichidarea acesteia.

Dacă din cercetarea facuta se constată că valoarea totalului angajamentelor unei bănci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea și va sesiza tribunalul comercial competent, spre a se proceda la lichidarea băncii.

57. Oricine va exercita comerțul de banca fără autorizarea cerută de art. 4 sau va viola dispozițiunea art. 39 din prezenta lege, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pînă la 2 ani și cu amendă de la 20.000 pînă la lei 500.000.

Transmisiunea cambiilor care garantează împrumuturile de către împrumutătorul contravenient la dispozițiunea art. 39, nu-l apara de penalitatea prevăzută de acest articol.

În caz de înființare a unei sucursale fără autorizarea cerută de art. 16, administratorii și directorii vinovați se vor pedepsi cu amendă de 50.000 pînă la lei 500.000 fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desființarea sucursalei.

58. Fondatorii, administratorii, directorii și censorii, care vor fi trecut sub tăcere situațiunea de falit sau vreuna din condamnările prevăzute de art. 29, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pînă la 6 luni închisoare și amenda de la 10.000 pînă la lei 100.000, fără aplicare de circumstanțe ușurătoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai băncii respective.

Aceasta decădere se va pronunța de către Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acțiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea.

59. În caz de faliment din partea unei bănci, violarea art. 4, 9-15, 17, 19, 20, 24, 26-28, 30-32, 34-38, 40-41, va atrage pentru administratorii, directorii și censorii vinovați, sancțiunea prevăzută de legi pentru bancruta frauduloasă, fără prejudiciul celorlalte sancțiuni civile și penale prevăzute în această lege sau alte legi în vigoare.

60. Sancțiunile penale prevăzute în această lege sînt de competența tribunalelor ordinare.

61. În termen de doua luni de la promulgarea acestei legi, în care timp va lua fiinta Consiliul Superior Bancar, fiecare banca existenta este obligată a comunică Consiliului Superior Bancar, copie de pe ultimul bilanț anual, copie de pe bilanțul brut al ultimului semestru, cum și lista membrilor Consiliului de administrație, a censorilor și directorilor.

Întreprinderile bancare înscrise astăzi în registrul comerțului*), vor fi înscrise în registrul bancar, pe baza unei cereri, însoțită de actul constitutiv, de statute cum și de lista administratorilor. Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea acestei legi judecătorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numărul de înscriere în registrul comerțului, fără orice formalitate sau plata vreunei taxe.

Dispozițiunile acestui articol se aplică și băncilor existente sub firma individuală. Acestea sînt obligate totdeodată a declara capitalul lor propriu, a comunică actul constitutiv și statutele. Ele vor mai putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încă timp de doi ani de la promulgarea prezentei legi.

Băncile existente sub forma de societăți în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, care nu îndeplinesc prescripțiunile prezentei legi, sînt supuse acelorași condițiuni, putând însă primi depozite numai pînă la valoarea capitalului lor social deplin vărsat.

Depozitele primite pînă la data promulgării acestei legi, cum și totalul angajamentelor, vor fi proportionate în termen de maximum cinci ani, de la această dată, potrivit prescripțiunilor acestei legi.

De asemenea băncile existente sub forma de societăți pe acțiuni sînt supuse condițiunilor fixate prin acest articol, fiind în același timp obligate ca în termen de maximum cinci ani sa proportioneze depunerile și totalul pasivului, în conformitate cu dispozițiunile prezentei legi.

De drepturile câștigate, prevăzute în prezentul articol, vor beneficia și societățile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani.

------------------

62. Dispozițiunile prezentei legi intră în vigoare de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Imobilele care se găsesc la promulgarea legii de fața în patrimoniul unei bănci, nu sînt supuse dispozițiunilor art. 38, punctul 2.

În termen de cinci ani de la publicarea ei toate băncile existente în România se vor conformă tuturor condițiunilor prevăzute în prezenta lege. Acest termen va putea fi prelungit de Consiliul Superior Bancar.

63. Toate dispozițiunile contrarii acestei legi se abroga.

Printr-un regulament al acestei legi se vor determina normele de funcționare ale Consiliului Superior Bancar, bilanțurile și situațiile sumare tip, cum și orice alte norme de aplicare a dispozițiunilor prezentei legi.

---------------------