REGULAMENT din 23 ianuarie 2014

(1) Grefierul desemnat pentru asigurarea desfășurării activității la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate participă la activitatea administrativ-jurisdicțională și îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate în exercitarea celorlalte atribuții.

(2) Grefierul desemnat la penitenciar de președintele curții de apel îndeplinește, sub controlul judecătorului de supraveghere a privării de libertate, următoarele atribuții:

(1) La primirea cererilor judecătorul de supraveghere a privării de libertate întocmește o rezoluție, olograf sau prin completarea unui formular-tip, care cuprinde data primirii, dacă sesizarea este depusă direct de persoana privată de libertate, ori, după caz, data depunerii sesizării pe secția de deținere, obiectul cererii și termenul de soluționare.

(2) Data menționată conform alin. (1) constituie dată certă.

(1) La primirea plângerilor, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează, de regulă, un termen de soluționare, în funcție de numărul lucrărilor înregistrate săptămânal, de ziua stabilită pentru ședințele comisiei de liberare condiționată, de exercitarea altor activități sau de activitatea la alte locuri de deținere. Termenul stabilit nu poate fi mai mare decât termenul prevăzut de lege.

(2) În funcție de activitățile planificate, plângerea poate fi soluționată și înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(3) Termenul fixat inițial de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru soluționarea unei plângeri poate fi modificat cu condiția respectării termenului prevăzut de lege.

(1) În cazul în care persoana care a formulat plângere împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, prin videoconferință, în condițiile art. 29 din Legea nr. 254/2013 sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată.

(2) În cazul în care persoana care a formulat plângere este cetățean străin și nu vorbește limba română, administrația penitenciarului ia măsuri în vederea ascultării acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate în prezența unui interpret.

(1) Declarația este tehnoredactată de către grefier, la dictarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, și este semnată de persoana condamnată, grefier și judecător. În lipsa grefierului, declarația este consemnată de către judecător, fiind semnată de judecător și persoana audiată.

(2) Declarația poate fi consemnată și olograf, pe un formular, sau chiar scrisă, personal, de către persoana condamnată.

(1) Încheierea este semnată de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate și de către grefier, dacă este prezent când se soluționează cauza.

(2) Încheierea se întocmește în 5 exemplare. Dintre acestea un exemplar este păstrat la mapa de încheieri, unul se depune la dosarul cauzei, iar celelalte 3 exemplare se comunică administrației penitenciare care ia măsuri pentru ca un exemplar să fie înaintat reprezentanților penitenciarului în vederea exercitării dreptului de a formula contestație, altul să fie înmânat persoanei private de libertate și ultimul să fie depus la dosarul individual al deținutului.

(1) După înmânarea unui exemplar al încheierii persoanei condamnate, funcționarul desemnat de administrația penitenciarului completează dovada de comunicare, tip formular, care cuprinde următoarele mențiuni: data completării dovezii, numărul și data încheierii, numele, prenumele și semnătura persoanei condamnate care a formulat plângere, semnătura funcționarului/agentului procedural. Dovada de comunicare se înaintează judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru a fi atașată la dosarul cauzei.

(2) Data comunicării încheierii către penitenciar și data comunicării încheierii către persoana condamnată se menționează în registrul pentru sesizările cu caracter administrativ-jurisdicțional.

(1) Pentru fiecare sesizare soluționată prin încheiere se formează dosar. Pe copertă se menționează denumirea penitenciarului în care funcționează biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate, numărul dosarului, numele sau denumirea părților, obiectul plângerii și numărul și data încheierii. Celelalte sesizări se păstrează în mape, pe categoriile corespunzătoare.

(2) Dosarele sunt păstrate, pe ani, în ordine crescătoare, în fișete, în biroul unde își desfășoară activitatea judecătorul de supraveghere a privării de libertate sau într-un alt spațiu din cadrul penitenciarului pus la dispoziție de către administrație. Înainte de a fi depuse în arhivă, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate. Dosarele sunt conservate în bună stare până la expirarea termenului de păstrare, personalul Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate participând anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate.

(3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanță, se va proceda la șnuruirea definitivă a acestuia, iar pe fața interioară a ultimei coperte grefierul care îl ajută pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate va certifica numărul filelor în cifre și, în paranteză, în litere. În adresa de înaintare a dosarului se va indica numărul de pagini.

(1) Contestațiile împotriva modului de soluționare a plângerilor formulate se depun pe secția de deținere, acestea fiind înaintate, prin adresă, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, cel târziu a doua zi.

(2) După înregistrarea în registrul pentru sesizările cu caracter administrativ-jurisdicțional, contestațiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora, pe bază de adresă.

(3) Dosarul cauzei și contestațiile depuse se transmit instanței prin poșta administrației penitenciarului. Transportul dosarelor poate fi efectuat și de către reprezentantul administrației penitenciarului sau de către grefierul care îl ajută în activitate pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

(4) În cazul în care transmiterea dosarului către instanță se realizează în modalitatea prevăzută la alin. (3) teza finală, este necesar ca persoana care efectuează transportul să aibă prevăzute în fișa postului atribuții în acest sens.

(1) În cazul în care persoana condamnată își menține hotărârea de a refuza hrana, după ascultarea acesteia de către directorul penitenciarului, se procedează la înștiințarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

(2) Înștiințarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se face de către directorul penitenciarului, imediat ce acesta a aflat despre existența refuzului de hrană, în scris, cu precizarea motivelor refuzului de hrană și a măsurilor dispuse în caz de urgență de administrația locului de detenție. După terminarea programului de lucru înștiințarea se realizează prin notă telefonică.

(3) În cazul în care sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se realizează în scris, la adresa întocmită în acest scop se atașează o copie a declarației de intrare în refuz de hrană sau, după caz, a procesului-verbal.

(4) În cazul în care sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se realizează verbal sau telefonic, documentele menționate la alin. (3) se înaintează judecătorului de supraveghere a privării de libertate imediat după sesizarea acestuia.

(5) Dacă pe declarația persoanei condamnate de intrare în refuz de hrană sau, după caz, în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a acestei declarații nu este menționată data și ora înștiințării judecătorului de supraveghere a privării de libertate, acesta din urmă încheie, la primirea documentelor, un proces-verbal în care menționează informațiile respective.

(1) După primirea înștiințării, judecătorul de supraveghere a privării de libertate este obligat să asculte persoana condamnată, dacă motivele invocate vizează stabilirea sau schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, exercitarea drepturilor persoanelor condamnate ori aplicarea unei sancțiuni disciplinare, urmând a soluționa, prin încheiere, aspectele sesizate.

(2) În cazul în care sesizarea s-a realizat în timpul programului de lucru al Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată este audiată în aceeași zi. Dacă înștiințarea s-a realizat după terminarea programului, audierea va avea loc cel târziu în ziua lucrătoare următoare.

(3) Dacă persoana condamnată își menține intenția de a rămâne în refuz de hrană și după ascultarea acesteia, judecătorul de supraveghere a privării de libertate ia măsurile necesare pentru soluționarea aspectelor care sunt de competența sa. Plângerea vizând aspecte în legătură cu dispozițiile art. 39, 40, 56 și 104 din Legea nr. 254/2013, formulată de persoana condamnată cu ocazia audierii, se înregistrează în evidențele corespunzătoare și se soluționează conform procedurii prevăzute de Legea nr. 254/2013.

(4) În cazul în care aspectele sesizate sunt de competența administrației penitenciarului, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face propuneri directorului penitenciarului privind măsurile considerate necesare.

(5) Dacă persoana condamnată refuză să dea declarație, judecătorul de supraveghere a privării de libertate încheie în acest sens un proces-verbal.

(1) În situația în care persoana condamnată aflată în refuz de hrană a fost transferată în alt penitenciar înainte de a fi audiată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, se parcurge de îndată procedura reglementată în prezenta secțiune.

(2) Dacă persoana condamnată a fost ascultată înainte de a fi transferată, judecătorul de supraveghere a privării de libertate desemnat la penitenciarul la care a fost transferată persoana condamnată cheamă persoana pentru a o întreba dacă își menține această formă de protest.

(1) În baza dreptului de petiționare, fiecare persoană condamnată are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

(2) Persoanelor condamnate li se asigură posibilitatea de a fi ascultate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, fără prezența personalului locului de deținere care asigură paza, atunci când administrația unității de deținere apreciază că judecătorul sau grefierul nu sunt supuși unui risc cu privire la integritatea lor fizică. În situația în care administrația unității de deținere apreciază că există un risc cu privire la integritatea fizică, persoana condamnată poate fi ascultată fără prezența personalului locului de deținere numai în situația în care judecătorul confirmă în scris că nu este necesară prezența personalului locului de deținere.

(3) Solicitarea ca audierea persoanelor condamnate de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate să aibă loc în prezența personalului locului de deținere care asigură paza poate fi formulată și de către judecător.

(1) Ascultarea persoanelor care au solicitat primirea în audiență se face în baza planificării întocmite de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în funcție de numărul solicitărilor și propriul program de activitate, ținând cont și de prezența efectivă a persoanei condamnate în penitenciar.

(2) În penitenciarele cu o rată mare de populare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate are un program de audiență prestabilit, care se aduce la cunoștința persoanelor condamnate. Acest program poate fi modificat în funcție de activitățile pe care judecătorul de supraveghere a privării de libertate trebuie să le desfășoare într-o anumită săptămână. În cazuri urgente se poate fixa termen pentru audiere în aceeași zi.

(3) În funcție de volumul de activitate, măsura reglementată la alin. (2) teza I poate fi aplicată și în cazul penitenciarelor care nu au o rată mare de populare.

(1) Lista nominală cu persoanele planificate pentru audiență se comunică administrației penitenciarului. Dispozițiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă persoana condamnată nu se afla în penitenciar în ziua planificată, aceasta este reprogramată pentru audiență a doua sau a treia zi.

(1) Adresele emise de penitenciar prin care se solicită avizul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru recoltarea de probe biologice de la persoanele condamnate cu privire la care există indicii că au consumat substanțe stupefiante, alcool ori substanțe toxice sau au ingerat fără prescripție medicală medicamente de natură a crea tulburări de comportament, primesc dată certă și sunt înregistrate în Registrul general, Registrul de corespondență și în Opisul alfabetic.

(2) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se pronunță asupra avizului prin încheiere care se întocmește în dublu exemplar. Un exemplar al încheierii se comunică administrației penitenciarului, iar altul se atașează la solicitare și se păstrează în mapa privind avizele solicitate de penitenciar.

(1) În vederea verificării aspectelor sesizate de persoanele condamnate cu privire la condițiile de detenție, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face controale în penitenciar. Administrația unității de deținere are obligația de a acorda judecătorului sprijinul necesar unor astfel de acțiuni.

(2) Dacă în urma controalelor efectuate au rezultat deficiențe care trebuie remediate, constatările judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică, prin adresă, directorului penitenciarului. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate face propuneri privind măsurile pe care le consideră necesare pentru remedierea situației.

(1) Adresele prin care penitenciarul îl informează pe judecătorul de supraveghere a privării de libertate cu privire la folosirea mijloacelor de imobilizare și a armamentului, cazarea temporară a persoanelor condamnate în camera de protecție și supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi, transferarea deținuților în centrele de reținere și arestare preventivă ce funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, necesară activității organelor judiciare, decesul și situațiile în care persoanei condamnate i-a fost afectată în mod grav sănătatea ori integritatea corporală se păstrează în mapa privind informările transmise de administrația penitenciarului și se înregistrează în Registrul general și Opisul alfabetic.

(2) Dacă informările penitenciarului sunt incomplete sub aspectul motivelor care au determinat luarea măsurilor prevăzute în alineatul precedent, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate solicita informații suplimentare.

(1) Vicepreședintele curții de apel sau un judecător desemnat de către acesta răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate desemnați la penitenciarele, centrele de reținere și arestare preventivă, centrele de arestare, centrele educative ori centrele de detenție care funcționează în raza teritorială a acestei instanțe, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitară.

(2) La aceste întâlniri participă și judecători de la instanțele în circumscripția cărora funcționează un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ ori centru de detenție. În cadrul întâlnirilor periodice se va urmări să fie analizată practica acestor instanțe și să fie discutate noile reglementări și modul de interpretare a acestora.

(3) Instanțele în a căror rază teritorială se află un penitenciar sau un alt loc de deținere identifică problemele de drept rezolvate neunitar de către judecătorii propriei instanțe în materia executării pedepselor și măsurile privative de libertate, pe care le comunică curții de apel, în vederea discutării în cadrul întâlnirilor prevăzute la alineatul (1).

(1) Persoana care răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate este ajutată de către grefierul documentarist care are următoarele atribuții:

(2) Materialul prevăzut la alin. (1) lit. c) se comunică celorlalte curți de apel pentru a fi difuzat judecătorilor de supraveghere a privării de libertate și va fi pus în discuția judecătorilor la întâlnirea următoare.