(1) Etichetarea băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările și completările ulterioare, și trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:
a) denumirea sub care este vândut produsul, respectiv "băutură alcoolică fermentată"; toate cuvintele din denumirea sub care se vinde produsul se vor înscrie cu caractere de aceeași formă, culoare și mărime;
b) lista cuprinzând toate ingredientele, înscrise în ordinea descrescătoare a cantității determinată în momentul introducerii în fabricație;
d) concentrația alcoolică, se înscrie în cifre cu cel mult o zecimală, urmată de simbolul "% vol." și poate fi precedată de cuvântul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
e) data durabilității minimale pentru băuturile fermentate ce prezintă concentrația alcoolică mai mică de 10% exclusiv; băuturile fermentate cu un conținut de 10% sau mai mult în volum alcool sunt scutite de indicarea datei durabilității minimale conform anexei nr. 1 b) la Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările și completările ulterioare;
f) condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;
g) denumirea și sediul producătorului sau ale ambalatorului ori ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană;
h) numărul lotului și data îmbutelierii;
i) instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare;
j) ingredientele alergene menționate în anexa nr. 1f) "Lista cuprinzând ingredientele prevăzute la art. 7 alin. (6^2), (11)-(14)" la Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Etichetarea, publicitatea și prezentarea băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice nu trebuie să conțină cuvinte, desene, orice elemente figurative, inclusiv ale unei categorii de calitate ori învechire (de exemplu: superior, extra, fin, extrafin etc.) sau orice altă combinație a acestor semne sau cuvinte identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, a unei băuturi spirtoase cu denumire definită ori a unei băuturi tradiționale românești, a unui soi de struguri, a unui areal de producție, a unei denumiri de origine controlată ori a unei indicații geografice care pot crea confuzii sau pot induce în eroare consumatorii ori pot fi confundate cu prezentarea completă sau parțială a unui vin ori produs vitivinicol a cărui descriere este stabilită prin normele legale în vigoare.
(3) Informațiile înscrise pe etichetă nu pot conține cuvinte care reprezintă ori aduc atingere denumirii unui soi de struguri (precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Albă, Blanc, Noir, Negru, Grasă, Busuioacă, respectiv Busuioc, Galbenă, respectiv Golden, și altele asemenea), a unui areal viticol de producție (de exemplu, nume de podgorii viticole), unui termen, desen sau element figurativ utilizat în domeniul vitivinicol (de exemplu, "cramă", "castel", "chateau", "podgorie", "colinele", "terasele", "plaiul", "podișul", "mustărie", "pivniță", "premiat", "biserică", "catedrală"), desene de pahare specifice vinurilor, băuturilor spirtoase etc.
(4) Denumirea sub care se vinde produsul, denumirea comercială, marca comercială utilizată, volumul net, concentrația alcoolică și, după caz, data durabilității minimale trebuie să fie înscrise în același câmp vizual.
(5) Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la alin. (1) se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care nu pot fi șterse, nu pot fi acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene.
(6) În cazul băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, denumirea sub care se vinde produsul nu se însoțește sau asociază cu termeni ori cuvinte precum: "gen", "tip", "mod", "stil", marca", "gust".
(7) În cazul băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, nu se permite în etichetarea acestora utilizarea de imagini reprezentând proveniența ingredientelor menționate la art. 4 alin. (2) și (3), deoarece induce în eroare consumatorii asupra naturii reale a produselor.
(1) În vederea asigurării și verificării trasabilității materiilor prime utilizate, a aromatizanților și altor aditivi alimentari utilizați, conform prevederilor prezentului ordin, producătorii de băuturi alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare, înființează și completează un registru de evidență, vizat și verificat de către inspecțiile de specialitate din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.
(2) Modelul Registrului de evidență a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare este prevăzut în anexa nr. 1, iar completarea paginilor fixe din registru se face conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(3) Registrul de evidență a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare este alcătuit din foi fixe, numerotate în ordine și ștampilate pe fiecare pagină de către inspecțiile de specialitate din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.
(4) Registrele de evidență a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare se completează distinct pentru fiecare produs și lot în parte.
(5) Înregistrările în registrele de evidență a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, se realizează pentru fiecare lot, în cel mult 24 de ore de la producerea acestuia.
(6) Pentru fiecare lot de produse finite producătorul întocmește un raport de producție și prelevează o probă-martor care se păstrează cel puțin pe perioada de valabilitate a lotului.
(7) Produsele finite pot fi puse în circulație numai pe baza unui buletin de analiză emis de un laborator autorizat sau acreditat, în condițiile legii.
(8) Registrele de evidență, rapoartele de fabricație, buletinele de analiză și proba martor prelevată din fiecare lot de produs finit se păstrează la punctul de producere.