REGULAMENT-CADRU din 9 martie 2015

(1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităților, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înființat și organizat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, municipiului București și al sectoarelor municipiului București, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populației, ale instituțiilor publice și ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unități administrativ-teritoriale.

(2) Prezentul regulament-cadru stabilește cadrul juridic unitar privind desfășurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanță, condițiile tehnice, raporturile dintre operator și utilizator.

(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerințelor legale specifice în vigoare.

(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate și de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităților administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.

(5) Condițiile tehnice prevăzute în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile județene, asociațiile de dezvoltare intercomunitară și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba și alte condiții tehnice pentru serviciul de salubrizare, pe baza unor studii de specialitate, după dezbaterea publică a acestora.

(1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităților, denumit în continuare sistem de salubrizare.

(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

(1) Toți utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităților unde este organizat serviciul de salubrizare, au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu.

(2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informațiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanță ai serviciului, la structura tarifară și la clauzele contractuale.

(3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecția sănătății publice utilizând numai mijloace și utilaje corespunzătoare cerințelor autorităților competente din domeniul sănătății publice și al protecției mediului.

(4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului conform programului aprobat de autoritățile administrației publice locale, cu excepția cazurilor de forță majoră care vor fi menționate în contractul de delegare sau în hotărârea de dare în administrare a serviciului.

(1) Prezentul regulament-cadru stabilește documentația tehnică minimă pentru toți operatorii care asigură serviciul de salubrizare.

(2) Regulamentul-cadru stabilește documentele necesare exploatării, precum și modul de întocmire, actualizare, păstrare și manipulare a acestor documente.

(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament-cadru privind modul de întocmire, de păstrare și reactualizare a evidenței tehnice se va face prin proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalații.

(1) Fiecare operator va avea și va actualiza, în funcție de specificul activității de salubrizare prestate, următoarele documente:

(2) Documentațiile referitoare la construcții energetice se vor întocmi, completa și păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a construcției".

(1) Documentația de bază a lucrărilor și datele generale necesare exploatării, întocmită de operatorii economici specializați în proiectare, se predă titularului de investiție odată cu proiectul lucrării respective.

(2) Operatorii economici care au întocmit proiectele au obligația de a corecta toate planurile de execuție, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuției și, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situației reale de pe teren, și să predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreună cu instrucțiunile necesare exploatării, întreținerii și reparării instalațiilor proiectate.

(3) Organizațiile de execuție și/sau de montaj au obligația ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea și schemele, planurile de situații și de execuție modificate conform situației de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări față de planurile inițiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuției.

(4) În timpul execuției lucrărilor se interzic abaterile de la documentația întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.

(1) Autoritățile administrației publice locale deținătoare de instalații care fac parte din sistemul public de salubrizare, precum și operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activități componente ale acestuia, au obligația să își organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 9 alin. (1), organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu ușurință.

(2) La încheierea activității, operatorul va preda autorității administrației publice locale sau, după caz, asociației de dezvoltare intercomunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă pe care și-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.

(1) Personalul de deservire operativă se compune din toți salariații care deservesc construcțiile, instalațiile și echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu supravegherea sau asigurarea funcționării în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalație sau într-un ansamblu de instalații.

(2) Subordonarea pe linie operativă și tehnico-administrativă, precum și obligațiile, drepturile și responsabilitățile personalului de deservire operativă se trec în fișa postului și în procedurile operaționale.

(3) Locurile de muncă în care este necesară desfășurarea activității se stabilesc de operator în procedurile proprii în funcție de:

(1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să asigure funcționarea instalațiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucțiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de lucru și dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnică-administrativă.

(2) Prestarea serviciului de salubrizare trebuie realizată astfel încât să se asigure:

(1) Operatorul, împreună cu autoritatea administrației publice locale, are obligația să identifice toți producătorii de deșeuri, indiferent de natura acestor deșeuri, și să acționeze în vederea creării facilităților necesare prestării activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și deșeurilor similare.

(2) Autoritatea deliberativă a administrației publice locale aprobă/instituie tarife/taxe de salubrizare pentru constituirea fondurilor necesare finanțării activității.

(1) Persoanele fizice și juridice, producătoare de deșeuri municipale, trebuie să realizeze activitatea de colectare separată, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unității administrativ-teritoriale, în condiții salubre, în spații special amenajate și asigurate de către autoritatea administrației publice locale/operatorul de salubrizare.

(2) Fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și similare va fi colectată separat în containere sau recipiente special destinate acestui scop și vor fi transportate și predate la instalațiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială.

(3) În vederea realizării activității de colectare separată, punctele de colectare amenajate sunt dotate, conform legii, cu recipiente și containere de colectare prin grija operatorului sau a autorității administrației publice locale, după caz. La gospodăriile individuale colectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranță ridicat din punct de vedere sanitar și al protecției mediului.

(4) Recipientele și containerele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deșeuri vor fi inscripționate cu denumirea deșeurilor pentru care sunt destinate și marcate în diverse culori prin vopsire sau prin aplicare de folie adezivă, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.281/2005/1.121/2006 privind stabilirea modalităților de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

(1) Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondați și cu frecvența de ridicare, asigurând condiții de acces ușor pentru autovehiculele destinate colectării.

(2) Numărul de recipiente de colectare a deșeurilor municipale se stabilește conform tabelului 2 din Standardul SR 13387:1997, Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții de proiectare a punctelor pentru precolectare.

(3) În vederea prevenirii utilizării fără drept a recipientelor de colectare a deșeurilor municipale, acestea vor fi inscripționate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi șters fără ca prin această operație să nu rămână urme vizibile.

(4) Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedește că volumul acestora este insuficient și se stochează deșeuri municipale în afara lor.

(5) Menținerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecția și dezinsecția punctelor de colectare revin persoanelor fizice și/sau juridice în cazul în care acestea se află în spații aparținând utilizatorului ori operatorului în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public.

(6) Pentru asociațiile de locatari/proprietari, condominii, gospodării individuale, care nu dispun de spațiile interioare de colectare a deșeurilor se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente pentru colectarea separată a deșeurilor. Aceste puncte vor fi amenajate conform prevederilor din strategia locală de dezvoltare a serviciului și amplasate în locuri care să permită accesul ușor al autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare a punctelor de colectare se va face astfel încât distanța până la ferestrele spațiilor cu destinație de locuință să fie mai mare de 10 m.

(7) Platformele spațiilor necesare colectării deșeurilor care se vor realiza prin grija autorităților administrației publice locale vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate, în mediul urban, și în cazul în care nu sunt asigurate condiții de scurgere a apei provenite din exfiltrații ori a celei meteorice, vor fi prevăzute cu rigole de preluare, racordate la rețeaua de canalizare.

(8) Operatorul va urmări starea de etanșeitate a recipientelor de colectare urmând a le înlocui imediat pe cele care s-au deteriorat.

(1) În funcție de sistemul de colectare separată adoptat prin strategia de dezvoltare a serviciului public de salubrizare a localităților, colectarea în containere și recipiente a deșeurilor menajere și similare se realizează astfel:

(1) După colectare, deșeurile menajere și deșeurile similare vor fi supuse procesului de sortare/tratare.

(2) Este interzisă depozitarea deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor reciclabile colectate separat.

(1) Colectarea deșeurilor "din poartă în poartă" se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

(2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

(1) Colectarea deșeurilor menajere și similare se poate face în următoarele moduri:

(2) Colectarea deșeurilor municipale se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru transportul acestora.

(3) Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deșeurile să nu fie vizibile și să nu existe posibilitatea împrăștierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operațiunilor specifice, în condiții de siguranță și de eficiență.

(4) Încărcarea deșeurilor municipale în autovehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autovehicule.

(5) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deșeuri în afara autovehiculelor de transport. După golire, recipientele vor fi așezate în locul de unde au fost ridicate.

(6) În cazul deteriorării unor recipiente, pungi/saci de plastic și al împrăștierii accidentale a deșeurilor în timpul operațiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deșeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate.

(7) Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de deșeuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat și măturat chiar dacă există deșeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.

(8) În cazul în care în/lângă recipientele sau containerele de colectare sunt depozitate și deșeuri din construcții, acestea vor fi colectate separat, după caz, înștiințând în scris utilizatorul despre acest fapt, precum și despre suma suplimentară pe care trebuie s-o plătească pentru colectarea acelor deșeuri.

(1) În cazul unităților sanitare și veterinare, operatorii de salubrizare sunt responsabili numai pentru colectarea deșeurilor similare celor menajere. Este interzisă amestecarea cu deșeurile similare sau predarea către operatorii de salubrizare, dacă aceștia nu sunt autorizați, a următoarelor categorii de deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare și/ori cercetări conexe:

(2) Colectarea și stocarea deșeurilor prevăzute la alin. (1) se realizează în condițiile reglementate de legislația specifică, aplicabilă deșeurilor medicale. Colectarea, transportul și eliminarea acestor tipuri de deșeuri se realizează de către operatori economici autorizați în condițiile legii.

(1) Deșeurile voluminoase constau în deșeuri solide de dimensiuni mari, precum mobilier, covoare, saltele, obiecte mari de folosință îndelungată, altele decât deșeurile de echipamente electrice și electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare a deșeurilor municipale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici.

(3) Deșeurile voluminoase provenite de la deținătorii de deșeuri vor fi colectate periodic de către operatorul de salubrizare, conform unui program întocmit și aprobat de autoritatea administrației publice locale.

(4) Colectarea se va realiza separat, pe categorii de deșeuri, prin stabilirea zilelor și intervalului orar de așa natură încât deținătorii de deșeuri voluminoase să poată preda aceste deșeuri, iar operatorul serviciului de salubrizare să poată asigura colectarea și transportul periodic al deșeurilor voluminoase spre instalațiile de tratare.

(5) Deșeurile voluminoase vor fi transportate de deținătorul acestora în vederea preluării de către operatorul de salubrizare, în locurile stabilite de autoritatea locală și amenajate în acest scop și unde există căi de acces pentru mijloacele de transport. Dacă acest lucru nu este realizabil, din cauza spațiului limitat, deșeurile vor fi aduse de deținător în alte locuri special stabilite de autoritatea administrației publice locale sau direct la mijlocul de transport în locul/la data/ora stabilite, astfel încât să nu fie incomodată circulația rutieră.

(6) Colectarea deșeurilor voluminoase se poate face și direct de la deținătorul acestora, în urma solicitării adresate către operatorul de salubrizare, cu specificarea caracteristicelor și cantităților acestora. În această situație, operatorul de salubrizare poate să stabilească o altă dată și oră decât cea aprobată de autoritatea administrației publice locale, în cadrul programelor de colectare a deșeurilor voluminoase, dacă operația de colectare, prin corelarea volumului deșeurilor preluate și capacitatea de transport afectată, se justifică din punct de vedere economic.

(7) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionării deșeurilor voluminoase din care să rezulte:

(1) Transportul deșeurilor, în funcție de tipul acestora, se realizează numai de operatorul serviciului de salubrizare care trebuie să utilizeze autovehicule destinate acestui scop, acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăștierea deșeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.

(2) Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie corespunzătoare circulației pe drumurile publice și să prezinte o bună etanșeitate a benelor de încărcare, fără scurgeri de levigat sau alte lichide.

(3) Autovehiculele care transportă deșeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit și să fie personalizate cu sigla operatorului.

(4) Autovehiculele trebuie să aibă dimensiunile adaptate la condițiile de drum, structura localităților și structura arhitecturală a diferitelor clădiri, dotarea tehnică necesară pentru intervenție în cazul unor accidente sau defecțiuni apărute în timpul transportării deșeurilor.

(5) Personalul operativ care deservește mijloacele auto trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiții de siguranță, să dețină toate documentele de însoțire și să nu abandoneze deșeurile pe traseu.

(6) Pentru deplasare se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și a mediului, care au fost aprobate de autoritățile administrației publice locale. Pentru minimizarea distanțelor de transport se vor utiliza stațiile de transfer.

(7) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc arterele și intervalul orar de colectare a deșeurilor municipale, preferabil între orele 22:00-6:00, pe arterele cu iluminat public corespunzător, în funcție de trafic și de posibilitățile de acces ale operatorului la spațiile de colectare.

(8) Pentru fluidizarea traficului, reducerea costurilor și utilizarea eficientă a parcului de autovehicule, autoritățile administrației publice locale vor analiza oportunitatea colectării deșeurilor municipale exclusiv în intervalul orar 22:00-6:00 de la operatorii economici și instituțiile publice care dispun de spații de colectare.

(9) Vehiculele vor fi întreținute astfel încât să corespundă scopului propus, benele și containerele vor fi spălate la cel mult două zile și vor fi dezinfectate săptămânal în interior și la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spațiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare, separat de sistemul de canalizare al localității. Apele uzate provenite din spălatul autovehiculelor vor fi transportate la stația de epurare a apelor uzate a localității, dacă nu există stație de epurare proprie.

(1) În situația în care, ca urmare a execuției unor lucrări planificate la infrastructura tehnico-edilitară, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite și/sau accesul autovehiculelor destinate transportului deșeurilor municipale și/sau al oricărui alt tip de deșeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administrației publice locale, trebuie să anunțe utilizatorii cu cel puțin 5 zile înainte despre situația intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează temporar în această perioadă și programul de colectare.

(2) Pe toată această perioadă operatorul are obligația să doteze punctele de colectare care urmează a fi folosite temporar de utilizatorii afectați cu recipiente suficiente și să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul.

(3) În cazul apariției unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităților contractate de la utilizatori, operatorul are obligația să anunțe această situație și să factureze numai cantitățile sau serviciile efectiv realizate.

(1) Deșeurile din construcții provenite de la populație se colectează prin grija deținătorului și sunt transportate de către operator în baza unui contract de prestări servicii la instalațiile de concasare/sortare/valorificare sau la depozitele conforme, dacă acestea nu pot fi valorificate.

(2) Colectarea deșeurilor din construcții se realizează numai în containere standardizate acoperite, fiind interzisă abandonarea/deversarea acestor deșeuri în recipientele sau containerele în care se depun deșeurile municipale.

(3) Transportul deșeurilor din construcții provenite de la populație se realizează în containerele în care s-a realizat colectarea sau în mijloace de transport prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăștierea acestora în timpul transportului.

(4) În cazul deșeurilor din construcții prin a căror manipulare se degajă praf se vor lua măsurile necesare de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer să fie sub concentrația admisă.

(1) Deșeurile rezultate din construcții, care conțin azbest, nu se amestecă cu celelalte deșeuri și vor fi colectate separat, în așa fel încât să nu se degajeze fibre din material; personalul care realizează această operație va purta echipament de protecție, special, pentru lucrul cu azbestul.

(2) Containerele în care se colectează deșeurile periculoase din construcții trebuie să fie prevăzute cu semne convenționale distinctive utilizate pentru avertizare în cazul substanțelor otrăvitoare și să fie inscripționate cu avertizarea "PERICOL DE MOARTE".

(1) Indiferent de natura deșeurilor, acestea vor fi supuse unui proces de prelucrare, neutralizare și valorificare materială și energetică.

(2) Operatorii trebuie să își organizeze activitatea astfel încât să se asigure un grad cât mai mare de valorificare a deșeurilor.

(3) Metodele și tehnologiile de valorificare a deșeurilor trebuie să respecte legislația în vigoare și să fie în concordanță cu planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național, regional, județean și al municipiului București, după caz.

(1) Deșeurile biodegradabile colectate separat, inclusiv cele preponderent vegetale provenite din parcuri, grădini, curți și alte spații verzi sunt transportate la stația de compostare pentru obținerea de compost, care trebuie să îndeplinească condițiile de calitate pentru utilizarea sa în agricultură.

(2) Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează și se dirijează spre instalații adecvate de tratare și neutralizare.

(1) În vederea predării deșeurilor municipale și a celor asimilabile acestora la instalațiile de incinerare în vederea neutralizării, operatorul trebuie să întocmească documentația necesară acceptării acestora în vederea tratării termice, în conformitate cu actele normative în vigoare.

(2) Operatorul trebuie să determine masa fiecărei categorii de deșeuri, conform clasificării prevăzute în actele normative în vigoare, înainte să se accepte recepția deșeurilor în instalația de incinerare sau de coincinerare.

(3) Trebuie cunoscute:

(1) Deșeurile de hârtie și carton, de plastic și metal colectate separat de la toți producătorii de deșeuri pe teritoriul unității administrative-teritoriale se transportă către stația de sortare numai de către operatorii licențiați A.N.R.S.C. care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autoritățile administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activități.

(2) Sortarea se realizează pe tipuri de materiale, în funcție de cerințele de calitate solicitate de operatorii reciclatori.

(3) În situația în care transportul deșeurilor sortate de la stația de sortare către instalațiile de tratare, inclusiv reciclare, nu face obiectul unui contract de delegare, aceste servicii se asigură de către operatorii economici care au contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu operatorul stației de sortare, în condițiile legii.

(1) Deșeurile de sticlă colectate separat de la producătorii de deșeuri vor fi transportate de către operatorii de salubrizare la spațiile de stocare temporară, special amenajate în incinta stațiilor de sortare sau a stațiilor de transfer.

(2) Operatorii stațiilor de tratare, respectiv ai stațiilor de transfer asigură predarea către operatorii reciclatori a deșeurilor de sticlă colectate separat.

(1) Operațiunile de măturat manual și mecanizat, curățare și răzuire a rigolelor, spălare, stropire și întreținere a căilor publice se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(2) În vederea reducerii riscului de îmbolnăvire a populației ca urmare a acțiunii patogene a microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor stabili intervalul orar de efectuare a operațiunilor de stropire, măturare și spălare a căilor publice. Intervalul orar și ordinea de prioritate vor fi alese astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomerații umane în zonele în care se efectuează aceste activități. De regulă, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operațiunilor de stropire, măturare și spălare va fi între orele 22,00-6,00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) operațiile de stropire și spălare nu se realizează în acele zile în care plouă pe toată perioada zilei.

(4) Arterele de circulație, zilele din cursul săptămânii și numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută activitatea de stropit, măturat și spălat sunt cele cuprinse în caietul de sarcini al serviciului.

(5) Măturatul se efectuează pe o lățime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acțiunii vântului să nu depășească concentrația de pulberi admisă prin normele în vigoare.

(6) Pentru evitarea formării prafului și pentru crearea unui climat citadin igienic, operația de măturare va fi precedată de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat ca urmare a condițiilor naturale sau dacă temperatura exterioară, în zona măturată, nu este mai mică decât cea de îngheț.

(7) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare, pe o stradă/un tronson de stradă pe care nu se întrerupe total circulația auto, operatorul de salubrizare este obligat să efectueze numai operațiile de salubrizare manuală și întreținere, pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare.

(8) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare pe o stradă/un tronson de stradă pe care se întrerupe total circulația auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operațiile de salubrizare stradală pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare. Menținerea stării de salubritate a străzii/tronsonului de stradă cade în sarcina constructorului.

(9) Autoritățile administrațiilor publice locale, prin administratorii rețelelor stradale din localitate, au obligativitatea ca la predarea amplasamentului către constructor să invite și reprezentantul operatorului de salubrizare stradală care acționează pe artera ce va fi supusă lucrărilor edilitare în carosabil/trotuare.

(1) Măturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, în piețe și în hale de desfacere a produselor agroalimentare, în locuri de parcare sau pe suprafețe anexe ale spațiilor de circulație, de odihnă ori de agrement în toate cazurile în care nu se poate realiza măturatul mecanic.

(2) Din punctul de vedere al îmbrăcămintei spațiilor de circulație, de odihnă sau de agrement, măturatul se realizează pe suprafețe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam.

(3) Întreținerea curățeniei străzilor în timpul zilei se efectuează pe toată durata zilei și cuprinde operațiunile de măturat stradal, al spațiilor verzi stradale, al spațiilor de agrement și odihnă, al parcărilor, precum și colectarea și îndepărtarea obiectelor aruncate pe jos sau în coșurile de gunoi și în scrumiere, în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(4) Operațiunea de măturat mecanizat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepția perioadei în care se efectuează curățatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheț.

(5) Colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate, și se vor transporta cu mijloace de transport adecvate.

(6) Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor stradale, între momentul colectării și cel al transportului, direct pe sol sau în saci depuși pe trotuare, scuaruri, spații verzi ori altele asemenea.

(7) Deșeurile reziduurile stradale rezultate din activitatea de măturat, dacă nu au fost amestecate cu deșeurile municipale, pot fi transportate direct la depozitul de deșeuri, fără a fi necesară efectuarea operației de sortare.

(1) Perioada de realizare a stropitului este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată de autoritatea administrației publice locale sau de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de condițiile meteorologice concrete.

(2) Este interzisă efectuarea operațiilor de stropire și spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă formarea poleiului.

(3) La executarea operației de stropire se va avea în vedere să nu fie afectați pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona în care acționează utilajul ce realizează operațiunea.

(1) Operațiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuare, după terminarea operației de măturare și curățare a rigolelor.

(2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranții stradali sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalațiile necesare să realizeze presiunea prescrisă.

(3) Operațiunea de spălare se execută în tot timpul anului, în funcție de condițiile meteorologice concrete și la o temperatură exterioară de cel puțin 7°C.

(4) Este interzisă operația de spălare sau stropire în anotimpul călduros, în intervalul orar 13,00-17,00, dacă indicele de confort termic depășește pragul valoric de 75 de unități.

(5) Pentru asigurarea condițiilor prevăzute la alin. (4) și pentru planificarea operațiilor de stropire și spălare, operatorii de salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 și prognoza pentru perioada imediat următoare de două zile de la Administrația Națională de Meteorologie.

(6) Operatorul are obligația să anunțe autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară, după caz, despre toate situațiile în care este împiedicată realizarea operațiilor de spălare, stropire sau măturare.

(7) Curățatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operația de măturare. Răzuirea rigolelor de pământ se realizează cu frecvența stabilită în caietul de sarcini, dar nu mai puțin de o dată pe lună.

(8) Lățimea medie pe care se aplică curățarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.

(1) Pentru realizarea operațiunii de stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al localității sau din apele de suprafață sau de adâncime, cu aprobarea autorității administrației publice locale, pe baza avizului sanitar.

(2) În cazul în care din considerente tehnico-economice nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi și apă prelevată de la hidranții stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(3) În toate situațiile, alimentarea cu apă industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Substanțele utilizate în procesul de spălare trebuie să fie aprobate de autoritatea administrației publice locale.

(1) Operatorul care prestează activitatea de curățare și de transport al zăpezii își va organiza sistemul de informare și control asupra stării drumurilor, precum și a modului de pregătire și acționare pe timp de iarnă.

(2) Pentru asigurarea circulației rutiere și pietonale în condiții de siguranță în timpul iernii, operatorul va întocmi anual un program comun de acțiune cu autoritățile administrației publice locale, până la 1 octombrie, pentru acțiunile necesare privind deszăpezirea, prevenirea și combaterea poleiului, care va cuprinde măsuri:

(1) Îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât și mecanizat, în funcție de condițiile specifice din teren.

(2) Îndepărtarea zăpezii manual se efectuează atât ziua, cât și noaptea, în funcție de necesități, cu respectarea instrucțiunilor de securitate și sănătate a muncii.

(3) Operatorii serviciului de salubrizare vor avea convenții încheiate cu Administrația Națională de Meteorologie, pentru a cunoaște zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile privind evoluția temperaturii nocturne și diurne și a cantităților de precipitații sub formă de zăpadă.

(4) În funcție de prognoza meteorologică primită, operatorul va acționa preventiv pentru preîntâmpinarea depunerii stratului de zăpadă și a formării poleiului.

(1) În cazul depunerii stratului de zăpadă și formării gheții, arterele de circulație a mijloacelor de transport în comun, spațiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul stațiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale stațiilor de tramvai, căile de acces la instituțiile publice, stațiile de metrou și unitățile de alimentație publică trebuie să fie practicabile în termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.

(2) În cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun.

(3) Acțiunea de deszăpezire trebuie să continue până la degajarea tuturor străzilor și aleilor din cadrul localității.

(4) Odată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public se vor degaja atât rigolele, cât și gurile de scurgere, astfel încât în urma topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.

(1) Evidența activității privind combaterea poleiului și deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ține de către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate și denumit "jurnal de activitate pe timp de iarnă".

(2) Jurnalul de activitate pe timp de iarnă, semnat de reprezentantul împuternicit al autorității administrației publice locale sau al asociației de dezvoltare intercomunitară, după caz, constituie documentul primar de bază pentru verificarea activității și decontarea lucrărilor efectuate.

(3) În cadrul jurnalului se vor trece cel puțin următoarele:

(4) Evidența se va ține pe schimburi, separat pentru acțiunea cu utilaje și separat pentru acțiunea cu forțe umane.

(1) Autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, trebuie să stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acționat manual sau mecanizat.

(2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât:

(3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecții, pe spații verzi sau virane.

(5) Încărcarea, transportul, descărcarea și depozitarea zăpezii și a gheții acesteia trebuie să se realizeze în maximum 12 ore de la terminarea activității de deszăpezire.

(6) Consiliile locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, pot stabili și alte intervale de timp în care operatorul trebuie să asigure deszăpezirea, în funcție de importanța străzilor, abundența cantității de zăpadă, dotarea cu mijloace tehnice și umane etc., dar nu mai mult de 24 de ore.

(7) Transportul, depozitarea și descărcarea zăpezii și a gheții formate pe carosabil se realizează concomitent cu operația de deszăpezire.

(1) Împrăștierea substanțelor chimice, în cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locală indică posibilitatea apariției poleiului, a gheții și în perioada în care se înregistrează variații de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheții urmată în perioada imediat următoare de îngheț, se realizează în maximum 3 ore de la avertizare.

(2) Combaterea poleiului se face utilizând atât materiale antiderapante, cât și fondanți chimici în amestecuri omogene, iar împrăștierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafața părții carosabile.

(3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub -10°C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte substanțe chimice care au un grad de coroziune redusă.

(4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau împreună cu nisip sau alte materiale care prin acțiunea de împrăștiere pot produce deteriorări prin acțiunea abrazivă ori prin lovire și/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.

(5) Substanțele utilizate pentru prevenirea depunerii zăpezii, împotriva înghețului și pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară.

(1) Operatorul serviciului de salubrizare are obligația de a colecta cadavrele de animale de pe domeniul public și să le predea unității de ecarisaj care este abilitată pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală, în aria administrativ-teritorială a localității, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Cadavrele de animale de pe domeniul public se transportă de către operator în mijloace auto special destinate și amenajate în acest scop care îndeplinesc condițiile impuse de legislația în vigoare.

(1) Operatorul de salubrizare are obligația să țină o evidență referitoare la deșeurile de origine animală colectate, modul de transport, precum și documente doveditoare cu privire la predarea acestor deșeuri la unitatea de ecarisaj, dacă nu realizează operația de neutralizare.

(2) În cazul în care operatorul de servicii de salubrizare realizează neutralizarea deșeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populației, acesta trebuie să păstreze evidențele cu privire la tipul deșeurilor, cantitatea, documentele însoțitoare, modul de neutralizare, data și, după caz, șarja/lotul, precum și, pentru materiile sau produsele rezultate, destinația, transportatorul și documentele însoțitoare și trebuie să întocmească și să completeze registre în conformitate cu legislația în vigoare, inclusiv pentru animalele moarte din speciile bovine, ovine/caprine, suine sau cabaline.

(3) Toate documentele se arhivează și se păstrează conform dispozițiilor legale în vigoare.

(1) În cadrul stației de tratare mecano-biologică se primesc, în vederea tratării prin procedee mecanice și biologice, numai fracția umedă din deșeurile municipale (deșeuri reziduale colectate în amestec cu deșeuri biodegradabile). Nu sunt acceptate la tratare deșeurile reciclabile colectate separat și deșeurile periculoase.

(2) Biodeșeurile colectate separat sunt acceptate la stațiile de tratare mecano-biologică numai dacă acestea sunt dotate cu celule special amenajate pentru producerea de compost.

(1) Instalațiile de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deșeurile municipale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metalele feroase și neferoase cu potențial de valorificare.

(2) Deșeurile reciclabile care sunt recuperate în urma procesului de separare vor fi colectate, stocate temporar și transportate spre instalațiile de valorificare.

(3) Pregătirea pentru omogenizare a componentei biodegradabile se face prin mărunțire.

(1) Operatorul stației de tratare mecano-biologică are obligația de a monitoriza următorii parametri:

(2) Operatorii stațiilor de tratare mecano-biologică vor defini în procedurile operaționale proprii modul de valorificare a deșeurilor/materialelor rezultate, astfel încât cantitatea de deșeuri reziduale trimisă la depozit să fie minimă.

(1) Depozitarea deșeurilor municipale este permisă numai în depozite amenajate conform legislației și normelor tehnice în vigoare și numai după obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor prevăzute de legislație.

(2) Amplasarea și înființarea unui depozit de deșeuri, precum și a altor instalații de eliminare se fac ținând seama de prevederile Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și ale Planului național de gestionare a deșeurilor, precum și de planurile de gestionare a deșeurilor la nivel regional, județean sau al municipiului București, după caz, cu luarea în considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare.

(1) Protejarea solului, a apelor subterane și a apei de suprafață pe perioada exploatării se realizează prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare a bazei rampei, iar pe perioada postînchiderii se realizează prin combinarea unei bariere geologice și cu o impermeabilizare la suprafață.

(2) Bariera geologică trebuie să aibă o capacitate de atenuare suficientă pentru a preveni riscul potențial pe care depozitul îl poate prezenta pentru sol și pentru apele subterane.

(3) Sistemul de colectare a levigatului și de etanșeizare trebuie să garanteze faptul că acumularea de levigat de la baza rampei de gunoi este menținută la nivelul minim posibil.

(1) În depozitele de deșeuri, mai ales în acelea în care fracțiunea organică este mare, se va acorda o atenție deosebită controlului asupra gazelor formate în depozit, luându-se măsurile necesare pentru a controla acumularea și migrarea gazelor generate.

(2) Gazul generat în depozit trebuie colectat pentru a fi tratat și apoi utilizat. Când gazul colectat nu poate fi utilizat pentru a produce energie, acesta trebuie ars.

(3) Operațiile de colectare, tratare și utilizare a gazelor generate în depozitele de deșeuri se efectuează astfel încât să minimizeze efectele negative sau deteriorarea mediului și riscul pentru sănătatea umană.

(1) În depozitele pentru deșeuri nepericuloase pot fi depozitate deșeurile reziduale inerte care au rezultat în urma procesului de sortare, de tratare mecano-biologică și de incinerare, precum și deșeurile pentru care tratarea nu contribuie la reducerea cantității acestora sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană ori pentru mediu și nici nu pot fi valorificate.

(2) Depozitele pentru deșeuri inerte pot fi utilizate doar pentru depozitarea acestui tip de deșeuri.

(3) Depozitele pentru deșeuri nepericuloase pot fi utilizate pentru depozitarea:

(1) Pentru a putea fi depozitate, deșeurile trebuie să îndeplinească condițiile necesare acceptării acestora în depozitele autorizate. Condițiile de acceptare se stabilesc de operatorul care administrează depozitul, în conformitate cu dispozițiile actelor normative în vigoare.

(2) Operatorii care administrează depozitele de deșeuri trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deșeurilor într-o anumită categorie de depozit pe baza analizei:

(3) Criteriile de acceptabilitate bazate pe proprietățile deșeurilor trebuie să cuprindă:

(1) Operatorul care asigură operarea depozitului trebuie să aibă și să întocmească o documentație specifică urmăririi stării și comportării depozitului în funcție de factorii de mediu și de deșeurile depozitate.

(2) Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calității factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate conform legii.

(3) Din punctul de vedere al deșeurilor intrate în depozit se vor consemna în rapoartele operative zilnice următoarele:

(4) Operatorul care administrează depozitul trebuie să:

(1) În vederea depozitării deșeurilor la depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport a deșeurilor trebuie să aibă documentele necesare din care să reiasă că deșeurile respective pot fi acceptate pentru depozitare în conformitate cu condițiile stabilite de operatorul care administrează depozitul de deșeuri și că deșeurile respective îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament-cadru și în actele cu caracter normativ în vigoare.

(2) Se interzice amestecarea deșeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozitare.

(1) În vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecție și deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administrației publice locale de la nivelul unității administrativ-teritoriale întocmesc, anual, un program unitar de acțiune de combatere a vectorilor, care va cuprinde:

(2) Perioada de execuție a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administrației publice locale, în cazul în care se înregistrează condiții meteo nefavorabile.

(3) Obiectivele din programul unitar de acțiune la care se aplică tratamentele sunt:

(4) Toate persoanele fizice și juridice din unitatea administrativ-teritorială au obligația să asigure, în perioada de execuție a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acțiune aflate în administrarea/proprietatea acestora.

(5) Plata operațiunilor de dezinsecție și deratizare pentru tratamentele executate la obiectivele prevăzute în programul unitar de acțiune se face în baza documentelor de lucru confirmate de către:

(6) Finanțarea și decontarea cheltuielilor cu tratamentele executate la obiectivele din programul unitar de acțiune se asigură de către autoritatea administrației publice locale în baza documentelor de lucru prevăzute la alin. (5) lit. a), b), d) și f), precum și în baza documentelor de lucru confirmate de reprezentanții instituțiilor publice din subordine pentru orice alte tratamente de dezinsecție, dezinfecție și deratizare executate, împotriva oricărui vector sau agent patogen, în spațiile închise ale clădirilor instituțiilor respective.

(7) Contravaloarea tratamentelor corespunzătoare obiectivelor din programul unitar de acțiune și confirmate de persoanele fizice sau persoanele juridice, prin documentele de lucru prevăzute la alin. (5) lit. e), se suportă de aceste persoane sau de către autoritatea administrației publice locale în baza hotărârii de aprobare adoptate de consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului București, după caz.

(8) Contravaloarea tratamentelor executate în alte spații închise ale clădirilor persoanelor fizice sau juridice, ale clădirilor instituțiilor publice, altele decât cele din subordinea autorității administrației publice locale, precum și orice alte tratamente suplimentare ori împotriva altor vectori și agenți patogeni față de cele/cei prevăzuți în programul unitar de acțiune se facturează de operator în baza documentelor de lucru confirmate de beneficiari și se suportă de către aceștia.

(9) În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, documentele de lucru pentru executarea tratamentelor prevăzute la alin. (5) lit. a), b), d)-f) se confirmă de către reprezentanții asociației.

(1) Dezinsecția se efectuează în:

(2) Dezinfecția se efectuează în:

(3) Deratizarea se efectuează la obiectivele în care:

(1) În ceea ce privește frecvența, dezinsecția pentru combaterea țânțarilor se execută:

(2) Pentru combaterea altor vectori dezinsecția se execută:

(3) Numărul de tratamente care se efectuează lunar, prevăzute la alin. (1) lit. a), precum și numărul de tratamente care se efectuează anual, prevăzute la alin. (1) lit. b), se stabilesc prin programul unitar de acțiune. Înainte de elaborarea programului unitar de acțiune, fiecare autoritate a administrației publice locale sau, după caz, asociație de dezvoltare intercomunitară solicită Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente. În cazul în care institutul nu răspunde în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, se consideră că nu sunt necesare recomandări, iar autoritatea administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară stabilește numărul de tratamente, la propunerea operatorului, fără a se reduce numărul de tratamente de dezinsecție executate în anul anterior.

(4) În situația în care, după aprobarea și punerea în aplicare a programului unitar de acțiune, evoluția vectorilor supuși tratamentelor de dezinsecție impune recomandări noi din partea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino», acestea se vor implementa prin modificarea programului unitar de acțiune.

(1) Persoanele fizice sau juridice deținătoare de spații construite, indiferent de destinație, curți și/sau terenuri virane sau amenajate, unitățile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituțiile publice, precum și unitățile care au în exploatare rețele tehnico-edilitare sunt obligate să asigure efectuarea operațiunilor periodice de dezinsecție și deratizare ori pentru stingerea unui focar, în spațiile deținute de acestea.

(2) Operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare la obiectivele din programul unitar de acțiune se prestează exclusiv de către operatorul licențiat de A.N.R.S.C., căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială/asociația de dezvoltare intercomunitară, în condițiile legii.

(3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operațiilor de deratizare, dezinsecție și/sau dezinfecție au obligația să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operația și să mențină spațiile pe care le au în proprietate salubre, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deșeurilor, de eliminare a apei stagnate, de curățare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor de materiale și de remediere a defecțiunilor tehnice la instalațiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri și/sau pe terenurile deținute.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare la obiectivele care nu fac parte din programul unitar de acțiune pot fi prestate și de operatori economici autorizați în baza reglementărilor emise de autoritățile administrației publice locale.

(1) În cazul în care în urma unui tratament efectuat se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietății beneficiarului, acest fapt va fi menționat în documentul de lucru și va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viața și sănătatea oamenilor și viețuitoarelor.

(2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătății oamenilor și viețuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă s-au utilizat substanțe periculoase pentru aceștia, dacă nu s-au luat măsurile necesare informării populației sau tratamentul este ineficient.

(1) Operatorii serviciului de salubrizare vor acționa pentru implicarea deținătorilor de deșeuri în gestionarea eficientă a acestora și transformarea treptată a producătorilor de deșeuri în "operatori activi de mediu", cel puțin la nivelul habitatului propriu.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația să înființeze sistemele de colectare separată și să se implice în instruirea populației privind condițiile de mediu, impactul deșeurilor asupra mediului, inclusiv a elevilor din toate unitățile de învățământ pe care le gestionează.

(3) Operatorii vor asigura condițiile materiale pentru realizarea colectării separate, în paralel cu informarea și conștientizarea utilizatorilor cu privire la tipurile de deșeuri care se depun în recipientele de colectare.

(1) Au calitatea de utilizatori beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți ai serviciului de salubrizare.

(2) Dreptul, fără discriminare, de acces la serviciul de salubrizare, de utilizare a acestuia, precum și la informațiile publice este garantat tuturor utilizatorilor.