REGULAMENTUL din 26 septembrie 1934

REGULAMENT Parlamentul
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 222 din 26 septembrie 1934
Intrat în vigoare
26.09.1934
Forma consolidată din
26.09.1934

Legii pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca*)

Notă *) Acest Regulament s-a aprobat cu Decretul Nr. 2.606/1934 și publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 222 din 26 Septembrie 1934. A se vedea și Legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca (Legea bancară) din 8 Mai 1934.

Titlul I — Dispozițiuni generale ↑ Cuprins

1. Prin întreprindere de banca se înțelege orice întreprindere comercială al carei obiect principal este acela de a săvârși orice fel de operațiuni asupra sumelor de bani în numerar (efectiv), asupra creditelor, asupra efectelor de comerț, asupra diferitelor valori negociabile, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea.

2. Comerțul de banca nu se poate exercita decât numai de societăți bancare, constituite în condițiunile legii bancare.

3. Se considera societate bancară orice societate comercială înscrisă în registrul societăților bancare.

Timp de 5 ani de la data publicării legii bancare se considera întreprinderi bancare și întreprinderile sub firma individuală înscrise în registrul societăților bancare, conform dispozițiunilor art. 61 și 62 din legea bancară.

Întreprinderile, al căror obiect principal este comerțul de banca, neînscrise în acest registru, pe lîngă celelalte sancțiuni civile și penale vor fi puse fi stare de lichidare potrivit art. 54, al. final al legii bancare și dispozițiunilor art. 99 din prezentul regulament.

4. Comerțul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale.

Aceasta autorizare se acordă de către Consiliul Superior Bancar, în condițiunile legii bancare, conform normelor din prezentul regulament.

Autorizațiunea se acordă pentru tot felul de operațiuni de banca, sau numai pentru un număr limitat din aceste operațiuni.

Societățile bancare autorizate de Consiliul Superior Bancar sa exercite comerțul de banca, sînt obligate sa înceapă operațiunile în termen de un an de la data autorizării, sub sancțiunea pierderii de plin drept a beneficiului autorizațiunii.

Autorizațiunea va putea fi totuși reînnoită după o noua examinare a condițiunilor de încuviințare.

Întreprinderile existente la data publicării legii bancare și înscrise în registrul societăților bancare, se socotesc autorizate de drept sa exercite comerțul de banca, putând efectua operațiunile ordinare, pe care în mod efectiv le exercitau la data publicării legii pentru organizarea și reglementarea comerțului de banca.

Aceste întreprinderi nu vor putea însă exercita operațiunile care necesita o autorizare expresă, prevăzute de art. 34 al legii bancare, decât cu autorizarea imediata și expresă a Consiliului Superior Bancar.

5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, alaturandu-se actul constitutiv și statutele, precum și recipisa Cassei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naționale a României de depunerea capitalului în condițiunile prevăzute de art. 11 și 12 din legea bancară.

Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiunile cu privire la persoana și activitatea anterioară a asociaților, fondatorilor, administratorilor și censorilor, dovedind cu certificate că nu au suferit nici una din condamnările penale enumerate de art. 29 din legea bancară și că nu au fost faliți sau administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite. Totodată se va arata în cerere și naționalitatea asociaților, fondatorilor, administratorilor și censorilor.

6. Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economică generală și locală a infiintarii unei noi societăți bancare, precum și îndeplinirea tuturor condițiunilor cerute de lege, hotărăște în mod definitiv, în termen de maximum 2 luni, asupra infiintarii societății.

Consiliul Superior Bancar poate propune părților modificările și completările care trebuiesc aduse actului constitutiv și statutelor, cînd cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii bancare sau celorlalte legi în vigoare.

7. Înainte de îndeplinirea formalităților de constituire, fondatorii societăților bancare vor putea comunică spre examinare Consiliului Superior Bancar proiectul actului constitutiv și statutelor.

8. Nici o societate bancară nu-și va putea modifica statutele decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar.

9. Toate întreprinderile bancare funcționînd în România, sînt supuse legii bugetare.

Întreprinderile bancare, cu sediul principal în străinătate vor putea exercita comerțul de banca în România, constituindu-se în condițiunile legii bancare.

Numai întreprinderile bancare avînd sediul în România, pot înființa sucursale pe teritoriul acestei tari.

10. Nici o sucursala a unei societăți bancare nu poate lua fiinta în țara sau străinătate mai înainte de a fi autorizata de Consiliul Superior Bancar.

Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obținerea autorizațiunii, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai înființa fără o noua aprobare.

11. În toate societățile bancare, funcționînd în România, administratorul unic, 2/3 din numărul membrilor consiliului de administrație și al consiliului de censori vor fi cetățeni români.

12. Sînt aplicabile societăților bancare toate dispozițiunile din codul de comerț sau din celelalte legi în vigoare care nu sînt contrare prescripțiunilor legii bancare.

Dispozițiunile legii bancare se aplică și institutiunilor comerciale de credit funcționînd pe bază de legi speciale, în măsura în care nu contravin dispozițiunilor din acele legi.

Nu sînt supuse nici unora din dispozițiunile legii bancare următoarele instituțiuni: Banca Naționala a României, Casa Generală de Economii și Cecuri Poștale, Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Banca Centrala Cooperativa și Cooperativele de Credit funcționînd în baza legii cooperației din 27 Iunie 1933, institutiunile de credit și ajutor cu caracter profesional și mutual care nu fac operațiuni de orice fel decât cu membrii lor, Casele de împrumut pe gaj ale agricultorilor și industriasilor funcționînd în baza legii din 9 Martie 1915, modificată la 30 Mai 1929, societățile civile de credit funciar rural și urban, funcționînd pe baza legilor din 27 Iulie 1923 și 2 August 1929.

Titlul II — Dispozițiuni referitoare la constituirea și administrarea societăților bancare ↑ Cuprins

13. Societățile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic.

Statutele societăților bancare vor arata operațiunile pe care ele sînt autorizate a le exercita.

În lipsa de statute, actul constitutiv al societăților bancare în nume colectiv, comandită simpla și cu răspundere limitată, vor trebui sa arate operațiunile pe care banca este autorizata a le exercita.

14. La fiecare oficiu al registrului comerțului din țara se va înființa câte un registru special denumit "Registrul Societăților Bancare".

Înscrierea în registrul societăților bancare înlocuiește înscrierea în registrul comerțului. Nici o societate bancară nu va putea fi înscrisă în acest registru mai înainte ca actul constitutiv și statutele sale sa fi fost aprobate de către Consiliul Superior Bancar.

Societățile înscrise în acest registru se considera regulat constituite fără îndeplinirea nici unei alte formalități și au personalitate juridică.

Sînt aplicabile registrului societăților bancare toate dispozițiunile din legea și regulamentul pentru înființarea unui registru al comerțului și care nu sînt contrare legii bancare*).

La înscrierea în registrul societăților bancare se vor percepe taxele prevăzute de regulamentul pentru funcționarea registrului comerțului.

--------------------

Notă *) A se vedea Legea pentru registrul de comerț, din 10 Aprilie 1931 și Regulamentul de aplicare.

15. Înscrierea în registrul societăților bancare se va face pe baza unei ordonanțe data de judecătorul delegat pe lîngă Oficiul registrului comerțului din localitatea unde societatea bancară își va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data, potrivit art. 5 al legii bancare, fără a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerută de legile comerciale.

În termen de 30 zile de la data rămînerii definitive a ordonanței de înscriere, atît actul constitutiv și statutele, cat și deciziunea de încuviințare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, prin îngrijirea oficiului, în întregime, în Monitorul Oficial și în extras în "Buletinul Consiliului Superior Bancar" și în unul din ziarele cele mai răspândite în localitate. Publicațiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar înlocuiesc publicațiunile prevăzute în legea registrului comerțului, în Buletinul Camerelor de Comerț.

16. Cererea de înscriere va trebui înaintată în termen de maximum o luna de la data acordării autorizării de funcționare. La cerere se va anexa autorizarea Consiliului Superior Bancar, actul constitutiv și statutele vizate de Consiliul Superior Bancar, precum și recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naționale a României de depunerea capitalului în condițiunile prevăzute de art. 11 și 12 din legea bancară.

Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă toate informațiunile cerute de legea și regulamentul pentru înființarea unui registru al comerțului, cu privire la persoana și activitatea anterioară a asociaților fondatorilor, administratorilor, censorilor și directorilor unei societăți bancare.

În registrul societăților bancare se va lua nota de toate aceste informațiuni și se va înscrie în întregime actul constitutiv. Totodată se va lua nota în registru de orice procura data pentru girarea afacerilor întreprinderii bancare, arătându-se numele, pronumele, naționalitatea, domiciliul și puterile reprezentantului.

Statutele depuse se vor conserva la dosarul respectiv al societății.

17. Trebuiesc de asemenea înscrise în registrul societăților bancare în termen de maximum o luna:

a) toate schimbările sau modificările referitoare la faptele a căror înscriere este obligatorie;

b) hotărîrile prin care se pronunța declararea falimentului, omologarea concordatului, rezoluțiunea sau anularea concordatului, anularea sau disoluțiunea societății, retragerea autorizării de funcționare, sau limitarea operațiunilor băncii;

c) hotărîrile definitive de condamnarea asociaților, administratorilor, censorilor sau directorilor pentru infracțiunile și delictele prevăzute de legea bancară.

Mențiunile arătate la punctele b și c se vor face din oficiu, la cererea instanțelor care le-au pronunțat.

Modificările de statute se vor înscrie în registrul societăților bancare pe baza unei ordonanțe date de judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerț, potrivit procedurii fixate prin art. 9 din legea bancară și art. 15 și următoarele din regulament.

18. Deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar pentru înființarea unei sucursale, se va înscrie în registrul societăților bancare al Oficiului registrului de comerț al locului sediului principal; aceasta deciziune, actul constitutiv al societății, precum și numele și puterile acordate reprezentanților ei din sucursala, se vor înscrie și în registrul societăților bancare al locului unde va funcționa sucursala, alaturandu-se la cerere și un exemplar al statutelor.

Deciziunea de autorizare se va publică în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar și într-unul din ziarele cele mai răspândite în localitatea unde se înființează sucursala.

19. Cererile de înscriere, împreună cu anexele obligatorii, se vor depune la Oficiul registrului comerțului în patru exemplare, din care primul se va retine de Oficiul registrului comerțului, cel de al doilea se va inainta de Oficiu, Consiliului Superior Bancar și va folosi la întocmirea registrului central al societăților bancare, cel de al treilea se va inainta Uniunii camerelor de comerț pentru registrul central al comerțului, iar cel de al patrulea se va restitui societăților bancare. Ultimele trei exemplare vor purta numărul de înscriere și certificarea secretarului ca înscrierea solicitată a fost efectuată în registrul societăților bancare.

20. Registrul societăților bancare se compune din două părți:

a) un registru analitic, și

b) cartoteca.

Registrele analitice vor fi alcătuite și ținute conform normelor arătate în capitolul II al regulamentului registrului comerțului.

Organizarea cartotecii se va face pe baza unui regulament interior ce se va întocmi de Consiliul Superior Bancar.

21. În afară de registrul central al comerțului de la Uniunea Camerelor de comerț, un registru central al societăților bancare va fi păstrat la Consiliul Superior Bancar. El va fi pus sub conducerea Secretarului General al Consiliului.

Registrul central va avea aceeași compunere ca și registrul societăților bancare de la sediul fiecărei Camere de comerț.

În termen de 15 zile de la data ordonanței de înscriere, secretarul fiecărei Camere de comerț, delegat cu conducerea registrului comerțului, va inainta exemplarul cererii de înscriere, destinat registrului central al societăților bancare, Consiliului Superior Bancar, împreună cu toate anexele. De asemenea secretarul va comunică C. S. B. toate mențiunile și modificările din registrul Soc. bancare, ulterioare înscrierii.

22. Întreprinderile bancare înscrise astăzi în registrul comerțului vor fi înscrise în registrul societăților bancare, pe baza unei cereri însoțită de actul constitutiv și statute, cum și de lista administratorilor, censorilor și directorilor.

Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, judecătorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numărul de înscriere în registrul comerțului, fără nici o alta formalitate sau plata vreunei taxe.

Băncile existente sub firma individuală vor anexa la cererea lor de înscriere o declarație, arătând capitalul propriu afectat întreprinderii.

Secretarul fiecărei Camere de comerț, delegat cu conducerea Oficiului registrului comerțului, va comunică Consiliului Superior Bancar, în 5 zile de la expirarea termenului de mai sus, depunerea cererilor de înscriere.

23. Tot în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, băncile existente sînt obligate a comunică Consiliului Superior Bancar, copie după ultimul bilanț anual, însoțit de contul de profit și pierderi, copie după actul constitutiv și statute, cum și lista administratorilor, censorilor și directorilor.

24. Societățile bancare sînt supuse dispozițiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înființarea unui registru al comerțului, precum și următoarelor dispozițiuni:

Cuvântul de "Banca", precum și denumirile derivate din acest cuvânt, nu pot fi întrebuințate decât în firma socială a unei întreprinderi bancare, legalmente autorizata și constituită.

Pot întrebuința cuvântul de "Banca" în firma lor socială, Banca Naționala a României, Banca Centrala Cooperativa și băncile populare funcționînd în baza legii cooperației*).

Nici o banca nu poate alege o firma socială care să poată da loc la confuziuni cu Banca Naționala a României, sau cu o alta întreprindere bancară existenta.

Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresă a Consiliului Superior Bancar.

Pe orice act de corespondenta a societăților bancare se va arata lămurit capitalul efectiv, vărsat, fondul general de rezerva, localitatea sediului principal și adresa, sucursalele, precum și data și numărul de înscriere în registrul societăților bancare.

------------------

Notă *) A se vedea Legea cooperației din 27 Iunie 1933.

25. Capitalul unei societăți bancare, în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, nu poate fi mai mic: în București de 20.000.000 lei, în Municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000.

Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

Cel puțin jumătate din capitalul social va trebui să fie efectiv vărsat la constituirea societății, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire.

26. Capitalul societăților bancare anonime sau în comandită pe acțiuni nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, după localități.

Este interzisă constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

Cel puțin jumătate din capitalul subscris va fi vărsat pînă în ziua constituirii societății, restul urmând a fi vărsat cel mai târziu într-un an de la constituire.

Capitalul social va fi divizat în acțiuni a căror valoare nominală nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare.

Sînt interzise acțiunile cu vot plural.

27. Fiecare din membrii fondatori ai societăților bancare pe acțiuni este obligat a păstra timp de 5 ani o cota de cel puțin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acțiuni vor fi nominative și blocate la sediul Băncii.

28. Cheltuielile de constituire ale societăților bancare nu vor putea depăși 5% din valoarea capitalului social și ele vor fi amortizate în decursul primilor cinci ani de la înființarea societății.

29. Orice societate bancară este obligată a prelua în fiecare an cel puțin 10% din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva destinat sa acopere eventualele pierderi din operațiunile băncii.

Aceste preluări se vor efectua pînă ce fondul de rezerva va atinge cel puțin capitalul social.

După aceea aceasta obligație se reduce la 5% pînă cînd fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul.

Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arătate la alineatele de mai sus, sînt neimpozabile, prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe.

Jumătate din rezervele astfel constituite, după promulgarea legii bancare vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Naționala a României.

Rezervele legale existente la data publicării legii bancare vor trebui plasate conform dispozițiunilor alin. precedent, în termen de 5 ani de la data legii bancare.

30. Capitalul unei societăți bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.

În caz cînd o societate bancară își sporește capitalul prin emitere de noi acțiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferența va fi trecută în fondul de rezerva.

Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominală a acțiunilor cu ocaziunea sporirii capitalului unei societăți anonime bancare, nu sînt impuse atîta timp cat raportul dintre prima de emisiune și valoarea nominală a acțiunii este egal cu cel dintre rezerva legală existenta (constituită prin scutire de impozit) și capitalul social.

31. Membrii fondatori ai unei societăți bancare pe acțiuni, nu pot stipula în propriul lor interes nici un avantaj de natura sa micșoreze capitalul social și rezervele, nici în momentul constituirii și nici în viitor.

Orice stipulațiune contrară este nulă.

Ei pot totuși stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societății, care să nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net aprobat de adunarea generală și care să nu aibă o durată mai mare de 5 ani.

În caz de sporire a capitalului social, în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire.

Plata acestor avantaje sau părți de fondator, nu poate avea loc decât după acordarea unui dividend de minimum 5% distribuit acționarilor societății.

Părțile de fondator vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimțămîntul expres al consiliului de administrație.

Sînt considerați ca membri fondatori, în înțelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv.

Avantajele stipulate în favoarea părților de fondator, actualmente existente, nu vor putea fi distribuite decât în limitele fixate de acest articol și numai pe un termen de maximum 5 ani de la data publicării legii, indiferent de durata pentru care au fost stipulate.

32. Administratorii unei societăți bancare pe acțiuni vor trebui să fie acționari într-o proporție de cel puțin 1/200 din valoarea capitalului social.

Valoarea nominală a acțiunilor prevăzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însă prevedea ca valoarea acestor acțiuni sa nu depășească nominal 300.000 lei.

La intrarea în funcțiune a administratorilor, acțiunile vor fi depozitate cu titlu de garanție la sediul societății și nu vor putea fi eliberate decât după expirarea sau încetarea mandatului și numai după descărcarea lor de gestiune, data de adunarea generală a acționarilor.

Administratorii soc. bancare în nume colectiv sau în comandită simpla, vor fi numiți de adunarea asociaților numai dintre asociații cu răspundere nemărginită.

În societățile cu răspundere limitată, administratorii vor fi aleși tot de adunarea generală a asociaților numai dintre posesorii de cote a căror valoare nu poate fi mai mica, pentru fiecare administrator în parte, de 1/50 din valoarea capitalului social.

Dispozițiunile de mai sus nu se aplică administratorilor în funcțiune la data legii, care beneficiază de drepturi câștigate pînă la expirarea mandatului lor, mandat care în nici un caz nu va putea depăși 5 ani de la data publicării legii bancare.

33. Administratorii unei societăți bancare sînt ținuți a executa personal funcțiunile ce le sînt încredințate cu grija unui comerciant constiincios și de a observa secretul comercial.

Directorii și funcționarii băncii nu vor putea face parte nici din Consiliul de Administrație și nici din Consiliul de Censori.

34. Administratorii unei societăți bancare nu pot ocupa, fără autorizare expresă a consiliului de administrație, sau în lipsa unui consiliu, fără autorizarea expresă a adunării asociaților, postul de membrii în consiliile de administrație sau de directori în alte întreprinderi bancare și nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociați cu răspundere nemărginită.

Tot astfel, membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terțe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel nici în calitate de asociați personal răspunzători și nici ca administratori sau directori, afară de cazurile cînd exercita aceste funcțiuni cu autorizarea consiliului băncii.

35. Consiliul de administrație al unei bănci nu poate delibera valabil decât dacă sînt prezenți sau reprezentați două treimi din numărul total al membrilor care îl compun. Deciziunile Consiliului de administrație al unei bănci se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți sau reprezentați; statutele pot însă prevedea o majoritate mai însemnată.

Un membru al Consiliului de Administrație nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru și numai pe baza unei delegatiuni speciale, valabilă pentru ședința Consiliului de a carei ordine de zi a luat în prealabil cunoștința administratorul reprezentat.

Administratorii societăților bancare sînt datori a tine un registru de procese-verbale în care se vor consemna, în ordine cronologică, deciziunile luate de Consiliu, cu mențiunea membrilor care au luat parte la ședința, precum și rezultatul votului.

Acest registru, ținut în conformitate cu dispozițiunile art. 142 din codul de comerț din Vechiul Regat, este obligatoriu pentru toate societățile bancare care au mai mulți administratori.

Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la ședința. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenți și la ele se vor alătură cele trimise ulterior de membrii absenți.

Pînă la redactarea definitivă a procesului-verbal, precum și pînă la trecerea sa în registrul de procese-verbale ce trebuie efectuată în termen de maximum 10 zile de la data deliberatiunii Consiliului, minuta semnată de membrii prezenți va tine loc de proces-verbal.

36. Administratorii societăților bancare cu al căror vot s-a luat deciziunea, sînt solidari răspunzători, atît față de societate cat și față de terți, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.

Solidaritatea nu poate fi degajata decât prin împotrivirea formala la săvîrșirea actului prejudiciabil, consemnată în procesul-verbal dresat conform articolului precedent.

Acțiunea în responsabilitate civilă în contra administratorilor aparține societății prin adunarea sa generală; pentru deschiderea acțiunii este necesară numai majoritatea absolută de voturi a adunării asociaților. Orice clauza contrară este nulă.

37. Directorii societăților bancare, precum și conducătorii sucursalelor și agentiilor lor, sînt responsabili, atît față de societate, cat și față de terți, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulilor de la mandat. Cînd mai mulți directori au participat la săvîrșirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidară, afară de împotrivirea formala în chiar momentul luării deciziunii pentru încheierea actului.

38. Întreprinderile bancare vor comunică Consiliului Superior Bancar, odată cu trimiterea bilanțurilor semestriale și anuale, remunerația globală acordată administratorilor, directorilor și censorilor care nu se preleva asupra beneficiului, făcînd parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizațiile de locuinta, misiune și transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeași natură.

Toate remunerațiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobării adunării generale. Se va proceda în același mod și pentru participatiile la beneficiu ale personalului.

Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce vor fi alocate conducerii și personalului.

Totalul cheltuielilor generale anuale ale băncii, exceptând dobânzile plătite, nu va putea depăși 5% din totalul plasamentului, plasamentul cuprinzînd toate conturile active, reprezentând operațiuni efectuate în vederea unui beneficiu.

39. Censorii societăților bancare pe acțiuni vor trebui să fie acționari într-o proporție de cel puțin jumătate din aceea stabilită de art. 18 ale legii bancare și art. 32 al regulamentului. La intrarea în funcțiune ei vor depune în garanție aceste acțiuni, conform articolului mai sus arătat.

Unul din censori va fi expert-contabil. Acesta nu este supus condițiunilor din alineatul precedent.

Durata funcțiunii censorilor va fi determinata prin statute, fără a putea depăși 5 ani și tot prin statute se va fixa și modul lor de retribuire, independent de rezultate.

Censorii al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeși.

40. Membrii din consiliul de censori trebuie să-și îndeplinească personal atribuțiunile lor legale și statutare și sînt datori sa păstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitării funcțiunii lor.

Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberațiunile consiliului de administrație. Ei vor fi convocați în acest scop de președintele consiliului de administrație sau inlocuitorul sau.

Censorii pot cere oricînd lămuriri și documente de la administratorii societății, sa verifice registrele, casa, depozitele dc titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13 din legea bancară și art. 29 din regulament, bilanțul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor către adunarea generală.

Aceste cercetări se vor face cu discretiune și fără a tulbura activitatea normală a băncii.

41. În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunoștința președintelui Consiliului de administrație.

Dacă acesta nu ia de îndată măsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunoștința primei adunări generale, iar dacă neregulile sînt grave, Consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil adunarea generală spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta și Consiliul Superior Bancar.

În acest din urmă caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua, după expirarea termenului pentru ținerea adunării generale, măsurile dictate de titlul V din legea bancară.

Censorii sînt direct și solidari răspunzători de prejudiciile cauzate societății prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.

42. Administratorii, membrii directiunii și censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate și nici încheia în interesul lor personal nici un fel de operațiuni, privind patrimoniul băncii.

Cu toate acestea, consiliul de administrațiune, cu avizul consiliului de censori, va putea autoriza încheierea unor asemenea operațiuni și va putea acorda, pe bază de garanții reale, credite a căror valoare totală nu va putea întrece, pentru toți administratorii, censorii și directorii 20% din valoarea capitalului social, plus rezervele legale.

Este de asemenea interzis a se acordă în cursul primului an de funcționare credite fondatorilor, membrilor consiliului de administrație, censorilor, directorilor și rudelor lor pînă la al patrulea grad.

Nerespectarea dispozițiunilor prezentului articol atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgînd din aceste acte.

43. Banca nu va putea încheia cu nici unul din funcționarii săi, nici un fel de operațiuni privind patrimoniul băncii, decât cu autorizarea expresă a consiliului de administrație și cu avizul consiliului de censori.

44. Nu pot fi fondatori de societăți bancare, administratori, censori și directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penală pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasă, sau orice crime sau delicte săvîrșite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum și complicii la asemenea fapte.

De asemenea nu pot fi fondatori de societăți bancare, administratori, censori și directori, faliții chiar reabilitați, cum și persoanele care sînt sau au fost directori ai unei întreprinderi falite.

Administratorii, censorii și directorii întreprinderilor bancare existente, care cad sub dispozițiunile acestui articol, nu vor mai putea continua exercitarea funcțiunilor ce ocupa, după data publicării legii bancare.

45. Bilanțul anual, precum și contul de profit și pierdere trebuiesc să fie întocmite și aprobate de adunarea generală, cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecărui an, după modelul tip stabilit prin acest regulament.

Bilanțul anual, împreună cu contul de profit și pierdere vor fi depuse la Oficiul Registrului Comerțului al locului unde banca își are sediul principal precum și la Oficiul Registrului Comerțului al sediului fiecărei sucursale și vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, împreună cu darea de seama anuală și procesul-verbal al adunării generale, în termen de maximum 30 zile de la data aprobării lor de către adunarea generală, arătându-se și data publicării în Monitorul Oficial.

În termen de cel mult 15 zile, după aprobarea adunării generale, bilanțul anual se va publică împreună cu contul de profit și pierdere în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar și cel puțin într-unul din ziarele cele mai răspândite din localitate.

46. În termen de 2 luni de la 30 Iunie, ale fiecărui an, administratorii societăților bancare sînt obligați sa înainteze Consiliului Superior Bancar și să depună la Oficiul Registrului Comerțului al locului unde banca își are sediul principal, precum și la Oficiul Registrului Comerțului al sediului fiecărei sucursale, bilanț brut semestrial, precum și contul de profit și pierdere, întocmite conform modelului tip stabilit prin acest regulament.

În termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut de alineatul precedent, bilanțul semestrial se va publică în Buletinul Consiliului Superior Bancar, precum și în cel puțin unul din ziarele cele mai răspândite în localitate. El nu se publică în Monitorul Oficial.

47. Societățile bancare sînt de asemenea obligate sa înainteze Băncii Naționale a României situațiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin acest regulament, în termen de maximum 15 zile de la sfîrșitul lunii expirate.

Banca Naționala a României va comunică Consiliului Superior Bancar numele băncilor care nu se conformează dispozițiunilor acestui articol, în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de legea bancară.

48. Bilanțul anual al întreprinderilor bancare se va întocmi după următorul model tip.

BILANȚ TIP

ACTIV:

1. Acționari ............................. .......

2. Casa

a) Numerar efectiv..................... .......

b) Disponibil la B.N.R. și la C.E.C.... .......

c) Cupoane scăzute și titluri ieșite la

sorți .............................. ....... .......

3. Disponibil la bănci:

a) În țara ............................ .......

b) În străinătate ..................... .......

4. Portofoliu de titluri:

I. Titluri românești:

a) Efecte publice (val. nominală ..) .. .......

b) Titluri cotate la Bursa

(val. nom. ...) .................... .......

c) Titluri necotate la Bursa

(val. nom. ...) .................... .......

II. Titluri străine

(val. nom. ...) ................ ....... .......

Din titlurile de mai sus sînt angajate titluri

în val nom. lei ............... și val. reală

lei ..................

5. Portofoliu de scont:

I. Plătibil în țara:

a) Cambii fără garanții .............. .......

b) Cambii garantate cu mărfuri,

titluri etc. ...................... .......

c) Cambii garantate cu ipoteci ....... .......

d). Warante și conosamente ............... .......

II. Plătibil în străinătate .......... .......

III. Cambii de circulație și garanție

reescontate ...................... ....... .......

6. Debitori:

I. Din țara:

a) Debitori fără garanții ............. .......

b) Debitori garantați cu efecte

comerciale ......................... .......

c) Debitori garantați cu titluri ...... .......

d) Debitori garantați cu mărfuri ...... .......

e) Debitori garantați cu ipoteci ...... .......

f) Debitori garantați cu garanții

diverse ............................ .......

II. Din străinătate .................... ....... .......

7. Debitorii beneficiind de legea

lichidării datoriilor din 7.IV.1934

(cota rămasă) ......................... .......

8. Pierderi rezultând din aplicarea legii

lichidării datoriilor ................. .......

9. Participatiuni:

I. În țara:

a) La întreprinderi industriale ....... .......

b) La alte întreprinderi .............. .......

II. În străinătate .................... ....... .......

10. Împrumuturi pe termen lung ........... .......

11. Imobile:

a) Imobile necesare exercitării

comerțului de banca și pentru

locuintele funcționarilor ......... .......

b) Alte imobile ....................... .......

12. Mobilier ............................. .......

13. Conturi diverse ...................... .......

14. Conturi transitorii .................. .......

15. Pierderi ............................. .......

-----------------

Total ... .......

Conturi de ordine

1. Cauțiuni statutare ......................... .......

2. Debitori pentru avaluri și scrisori de

garanție date de banca:

a) În țara ................................. .......

b) În străinătate .......................... .......

3. Efecte comerciale în gaj ................... .......

4. Cambii de circulațiune ..................... .......

5. Efecte spre încasare ....................... .......

6. Ipoteci, cesiuni, mărfuri și garanții diverse .......

7. Depozite de titluri ........................ .......

8. Debitori de titluri împrumutate ............ .......

9. Acreditive și diverse ...................... .......

-----------------

Total ... .......

PASIV:

1. Capital social ............................. .......

2. Fonduri de rezerva:

a) Rezerva legală .......................... .......

b) Rezerva statutara ....................... .......

c) Rezerva specială ........................ ....... .......

3. Fonduri de amortisment:

a) Pentru creanțe dubioase ................. .......

b) Pentru imobile .......................... ....... .......

4. Fondul de pensii și ajutoare al

funcționarilor ............................. .......

5. Dobânzi nerealizate la creanțe dubioase .... .......

6. Diferențe de curs nerealizate la portof. de

titluri .................................... .......

7. Obligațiuni proprii în circulație .......... .......

8. Depuneri spre fructificare:

I. Din țara:

a) La vedere ............................... .......

b) Pe termen ............................... .......

c) Pe livrete de economii .................. .......

d) Pe bonuri de casa ....................... .......

II. Din străinătate ....................... ....... .......

9. Creditori:

I. În țara:

a) La vedere ............................... .......

b) La termen ............................... .......

II. În străinătate ........................ ....... .......

10. Angajamente de reescont:

I. În țara:

a) La B.N.R. ............................... .......

b) La alte instituțiuni .................... .......

II. În străinătate: ....................... ....... .......

11. Cecuri de ordine de plată emise:

a) Cu plata în țara ........................ .......

b) Cu plata în străinătate ................. ....... .......

(din care cecuri circulare sau de călătorie .......)

12. Efecte de plată:

a) În țara ................................ .......

b) În străinătate ......................... ....... .......

13. Dividende neridicate ...................... .......

14. Conturi diverse ........................... .......

15. Conturi transitorii ....................... .......

16. Beneficiul net: ........................... .......

a) reportat din anul trecut ............... .......

b) al anului curent ....................... ....... .......

-----------------

Total ..... .......

Conturi de ordine

1. Deponenti de cauțiuni statutare ............ .......

2. Creditori pentru avaluri și scrisori de

garanție date de banca:

a) În țara ................................. .......

b) În străinătate .......................... ....... .......

3. Deponenti de efecte comerciale în gaj ...... ....... .......

4. Deponenti de cambii de circulațiune ........ .......

5. Remitenti de efecte spre încasare .......... .......

6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mărfuri și

garanții diverse ........................... .......

7. Deponenti de titluri ....................... .......

8. Diverse titluri împrumutate ................ .......

9. Acreditive și diverse ...................... .......

-----------------

Total ..... .......

49. La întocmirea bilanțului se vor observa următoarele reguli:

a) Debitele și creditele băncii, astfel cum rezultă din registre, trebuiesc trecute în mod distinct în bilanț după diferitele lor categorii.

Nu sînt admisibile compensatiuni de partide deosebite atît în bilanț, cat și în contul de profit și pierdere;

b) Capitalul social, atît cel subscris, cat și cel deplin vărsat, va trebui să rezulte lămurit din bilanț, vărsămintele neefectuate încă, inregistrandu-se la contul, "acționari" din activ;

c) Conturile transitorii nu vor servi decât la înregistrarea cheltuielilor și veniturilor privind exercițiile viitoare, aceasta în scopul de a stabili rezultatul real al contului profit și pierdere pentru exercițiul respectiv.

De asemenea se pot trece prin contul transitoriu toate operațiunile care se găseau la data încheierii bilanțului în curs de executare în raporturile dintre centrala și sucursale.

Cheltuielile de constituire a căror amortizare este obligatorie în decurs de cel mult 5 ani, nu vor figura la aceste conturi, ci vor fi arătate separat în bilanț;

d) Conturile diverse nu vor conține decât acele operațiuni ce nu se pot încadra în conturile prevăzute în bilanțul-tip;

e) O concentrare peste prevederile schemelor tip nu este admisibilă, detailarea conturilor se va putea face, arătându-se însă lămurit natura fiecărui cont.

50. Posturile din activul bilanțului-tip vor avea următorul cuprins:

a) Postul "acționari" va cuprinde vărsămintele neefectuate de acționari;

b) La postul "Cassa", se vor inregistra monezile și biletele institutelor de emisiune avînd curs legal în țara și străinătate, aurul sub toate formele, cupoanele scăzute și titlurile ieșite la sorți, plătibile la casieriile publice, precum și disponibilul imediat realizabil la Banca Naționala a României și la Casa ele Economii și Cecuri Poștale ("Cec").

Cupoanele neajunse încă la scadenta vor fi înregistrate la contul "portofoliu titluri".

Monezile de aur, precum și de vizele străine trebuiesc evaluate în bilanț după media cursului schimbului din luna anterioară datei în care s-a întocmit bilanțul, prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe. Diferențele de curs se vor inregistra conform dispozițiunilor alin. d de mai jos;

c) La postul "disponibil la bănci" se vor inregistra cecurile la vedere, precum și disponibilul imediat realizabil aflator la alte instituțiuni de credit.

Sumele ce n-ar fi realizabile imediat se vor inregistra la postul "debitori";

d) Titlurile proprietatea băncii se vor împărți pe categorii după modelul bilanțului tip; titlurile gajate fie românești, fie străine, se vor arata numai în coloana interioară a bilanțului.

Titlurile cotate la bursa vor fi trecute în bilanț, la cursul rezultat din media celor 30 zile anterioare datei de întocmire a bilanțului.

Diferența de curs ce ar rezultă în plus - după scăderea diferențelor de curs în minus din diferențele de curs în plus la titlurile aflate la finele anului în portofoliu - nu va fi distribuita, ci se va inregistra la contul "diferențe de curs nerealizate la portofoliul de titluri" în pasiv.

Prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe, acest cont nu este impozabil*).

Din contra, diferența în minus va fi trecută ca pierdere efectivă în contul de profit și pierdere.

Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preț mai mare decât cel de cumpărare sau cel din ultimul bilanț.

În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioară prețului de cumpărare sau valorii înregistrate în bilanțul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferența în minus va fi trecută la pierdere.

Valoarea actuala a acestor titluri este aceea care rezultă din aprecierea facuta de banca respectiva, luînd de baza bilanțul societății ale carei acțiuni se evalueaza.

Beneficiile sau pierderile rezultate din operațiunile de titluri efectiv făcute în cursul anului, se vor trece în contul profit și pierdere.

Titlurile provenite din reporturi, comodate, depozite și gajuri vor fi trecute la conturile de ordine.

La contul "portofoliu de scont" se vor inregistra: cambiile, împrumuturile cambiale de tot felul, la care garanțiile nu constituiesc decât un accesoriu, warantele și conosamentele, grupate după cum sînt plătibile în țara sau în străinătate și după felul garanției.

Cambiile primite în garanție și cele de circulațiune nu pot fi reescontate decât în măsura în care corespund unui sold creditor pentru banca. În acest caz, ele vor figura la postul "cambii de circulațiune și garanție reescontate".

Toate celelalte cambii de circulație și garanție vor figura la conturile de ordine;

------------------

Notă *) A se vedea Legea contribuțiilor directe, cu toate modificările, la 19 Aprilie 1933, și ultima modificare din 1 Aprilie 1934.

f) Împrumuturile în cont-curent sau simple, cu sau fără garanții speciale, precum și avansurile pe gajuri sau ipoteci, vor figura la contul "debitori", la subdiviziunile respective, grupate după cum sînt plătibile în țara sau străinătate.

Împrumuturile ipotecare rambursabile prin anuitati și împrumuturile pe termen lung acordate întreprinderilor controlate de banca, nu se vor ingloba la contul debitori, ci vor fi înregistrate la contul "Împrumuturi pe termen lung".

Toate creanțele băncii vor fi menționate în activ la valoarea lor reală astfel cum rezultă din aprecierea instituțiilor respective.

Prin derogare la dispozițiunile legii contributiunilor directe creanțele asupra unor debitori recunoscuți insolvabili sau pentru parte din aceste creanțe nu vor fi trecute în bilanț, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacă nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special.

Creanțele sau parte din creanțe pentru care s-a făcut dovada insolvabilitatii debitorului prin acte judecătorești cu data certa în ce privește încetarea de plati a debitorului și de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanțe, în ce privește averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi.

Dobânzile calculate, dar nerealizate la creanțele dubioase, se vor contabiliza la un cont rectificativ neimpozabil, denumit "dobânzi nerealizate la creanțe dubioase", prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizării lor;

g) Postul "debitori beneficiind de legea lichidării datoriilor, care va figura în bilanțul-tip, pe toată durata aplicării acestei legi, va cuprinde cota rămasă din creanțele de orice fel a băncilor, după efectuarea reducerilor prevăzute de legea lichidării datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934*).

Diferența pînă la valoarea nominală a acestor creanțe, reprezentând reducerea efectuată, va putea figura în conformitate cu art. 73 al numitei legi, la postul "pierderi, rezultând din aplicarea legii lichidării datoriilor";

-----------------

Notă *) A se vedea Legea lichidării datoriilor agricole și urbane, din 7 Aprilie 1934.

h) La contul "participatiuni", se înregistrează acele titluri și părți sociale, pe care banca le-a dobîndit, fie prin subscriere la capitalul unei întreprinderi, fie pe alta cale, reprezentând plasamente imobilizate pe termen mai lung în diferite întreprinderi, banca exercitandu-și eventual influența și în administrarea acestora.

Înregistrarea acestor participatiuni la contul portofoliu-titluri, este interzisă.

La evaluarea participațiunilor se vor observa regulile stabilite la alin. d de mai sus:

Societățile bancare, care au participatiuni, sînt obligate, ca în mod informativ, să le specifice detailat în dările lor de seama anuale, cu indicarea numelui societății, a obiectului ei, a capitalului social, a fondurilor de rezerva, a vechimii, a profitului sau pagubei cu care s-a încheiat ultimul bilanț și a cifrei ultimului cupon de dividend plătit;

i) Imobilele băncii vor fi trecute separat, pe de o parte cele destinate birourilor sau locuințelor funcționarilor, precum și cele destinate sa servească la depozitarea de mărfuri, iar pe de altă parte, cele dobândite în executarea creanțelor băncii.

Imobilele băncii vor fi trecute la prețul lor de construcție sau de cumpărare. Ele vor fi amortizate treptat, în proporție cu uzarea lor, printr-un post special de amortizare.

Prin derogare de la dispozițiunile legii contributiunilor directe, la primul bilanț ce se va alcătui după punerea în aplicare a legii bancare, plus valoarea ce va rezultă pentru imobile din evaluarea lor la prețul de reconstrucție, față de prețul din registre, va fi trecută într-un cont special de amortizare, neimpozabil, figurand în bilanț la contul "Fond de amortizare".

51. Posturile din pasivul bilanțului-tip vor avea următorul cuprins:

a) La "Fonduri de rezerva" se vor trece separat pe de o parte prelevarile din beneficiu, scutite de impunere (rezerva legală), pe de altă parte, prelevarile suplimentare, adică rezervele statutare și rezervele speciale, hotărîte de adunarea generală.

În cazul introducerii de alte fonduri de rezerva specială, neprevăzute în schema bilanțului-tip, se va arata lămurit prin titulatura contului, scopul în vederea căruia se constituiesc;

b) La "fonduri de amortisment", se vor trece prelevarile anuale în vederea amortizarii imobilelor și creanțelor dubioase;

c) Obligațiunile emise de o societate bancară, aflătoare în circulație vor figura la postul "obligațiuni proprii în circulație";

d) În contul "depuneri spre fructificare, vor figura în mod exclusiv toate sumele vărsate, cu titlul de depunere spre fructificare, sau pe livrete, precum și "bonurile de casa" emise de o banca, grupate după cum sînt la vedere sau pe termen fix. Contabilizarea soldurilor creditoare, derivând din deschideri de credite acordate de banca sau de orice alta operațiune la postul "depuneri", este interzisă;

e) La contul "creditori" se vor contabiliza toate soldurile conturilor - curente creditoare, care nu au caracterul de depuneri spre fructificare, precum și soldurile creditoare, derivând din orice alta operațiune curenta, nespecificata în celelalte conturi, specificate după scadenta lor și după cum sînt plătibile în țara sau în străinătate;

f) Cecurile de orice fel, ordinele de plată, scrisorile de credit etc., emise de banca, vor fi trecute la postul "cecuri și ordine de plată emise", după locul de plată (în țara sau în străinătate).

Cecurile de călătorie sau circulare vor figura separat în coloana interioară.

Dividendele exigibile neachitate vor fi trecute în bilanț, într-un post separat;

g) La contul "efecte de plată" vor figura pe lîngă operațiunile de acceptatiuni propriu zise și angajamentele cambiale proprii ale societăților bancare, specificate după cum sînt de plată, în țara sau în străinătate.

52. Contul de profit și pierdere al întreprinderilor bancare se va întocmi după un model tip.

Conturile figurand în acest model tip sînt obligatorii. Totuși detailarea acestor conturi se va putea efectua, arătându-se lămurit natura fiecărui cont.

Schema contului de profit și pierdere tip

DEBIT:

1. Cheltuieli de administrație:

a) Salarii și indemnizații ................. .......

b) Diverse ................................. ....... .......

2. Impozite și taxe ........................... ....... .......

3. Dobânzi plătite:

a) La depuneri ............................. .......

b) La reescont ............................. .......

c) La alți creditori ....................... ....... .......

4. Comisioane plătite ......................... .......

5. Amortizari:

a) La creanțe dubioase ..................... .......

b) La imobile și mobilier .................. ....... .......

6. Diferențe de curs:

a) La portofoliul titluri .................. .......

b) La diverse .............................. ....... .......

7. Beneficiul net:

a) Raportat din anul precedent ............. .......

b) Al anului curent ........................ ....... .......

CREDIT:

a) Reportat din anul precedent .............

2. Dobânzi încasate:

a) De la portofoliul de scont .............. .......

b) De la debitori .......................... ....... .......

3. Comisioane încasate ........................ .......

4. Venitul portof. de titluri ................. .......

5. Venitul participațiunilor .................. .......

6. Venitul imobilelor ......................... .......

7. Beneficii diverse ......................... .......

8. Pierdere neta .............................. .......

53. La întocmirea contului de profit și pierdere se vor observa următoarele reguli:

a) Contul "salarii și indemnizații" va cuprinde toate cheltuielile derivând din plata salariilor, accesoriilor, gratificatiilor, jetoanelor de prezenta, cheltuielilor de deplasare și în general toate cheltuielile de personal sub orice titlu, atît a funcționarilor, cat și a conducerii băncii;

b) Contul "diverse" (cheltuieli de administrație) va cuprinde chiriile, incalzitul și iluminatul, întreținerea imobilelor și mobilierului, primele de asigurare, cheltuielile de cancelarie, porto, telegraf, telefon și în general toate cheltuielile de administrație care nu se încadrează în prima categorie;

c) Dobânzile plătite se vor inregistra separat de comisioane, cu specificarile prevăzute în modelul tip;

d) Dobânzile încasate se vor inregistra separat de comisioane cu specificarile prevăzute în modelul tip;

e) Compensatiunile între posturile contului de profit și pierdere sînt interzise.

54. Bilanțul brut, precum și contul de profit și pierdere semestrial se vor alcătui după normele stabilite la articolele 46 și următoarele din prezentul regulament.

55. Situațiile sumare lunare vor conține soldurile conturilor astfel cum rezultă din registre, conform alaturatului model tip.

Schema situației lunare tip

Solduri debitoare

1. Acționari ............................ .......

2. Casa:

a) numerar efectiv ...................... .......

b) disponibil la B.N.R. și C.E.C ........ .......

c) cupoane scăzute și titluri ieșite la

sorți ................................ ....... .......

3. Disponibil la bănci:

a) în țara .............................. .......

b) în străinătate ....................... ....... .......

4. Portofoliu de titluri:

a) titluri românești .................... .......

b) titluri străine ...................... ....... .......

5. Portofoliu de scont:

a) plătibil în țara ..................... .......

b) plătibil în străinătate .............. .......

c) cambii de circulațiune și garanție

reescontate .......................... ....... .......

6. Debitori:

a) din țara ............................. .......

b) din străinătate ...................... ....... .......

7. Debitori beneficiind de legea lichidării

datoriilor (cota rămasă) ................ .......

8. Pierderi rezultând din aplicarea legii

lichidării datoriilor ................... .......

9. Participatiuni:

a) în țara .............................. ....... .......

b) în străinătate ....................... ....... .......

10. Împrumuturi pe termen lung ............. .......

11. Imobile și mobilier .................... .......

12. Conturi diverse ........................ .......

13. Conturi tranzitorii .................... .......

14. Cheltuieli de administrație ............ .......

15. Dobânzi și comisioane plătite .......... .......

16. Pierderi ............................... .......

Conturi de ordine

1. Cauțiuni statutare ...................... .......

2. Debitori pentru avaluri și scrisori de

garanție date de banca:

a) în țara .............................. .......

b) în străinătate ....................... .......

3. Efecte comerciale în gaj ................ .......

4. Cambii de circulațiune .................. .......

5. Efecte spre încasare .................... .......

6. Ipoteci, cesiuni, mărfuri și garanții

diverse ................................. .......

7. Depozite de titluri ..................... .......

8. Debitori de titluri împrumutate ......... .......

9. Acreditive și diverse ................... .......

-------------------

Total ..... .......

Solduri creditoare

1. Capital social .......................... .......

2. Fonduri de rezerva ...................... .......

3. Alte fonduri ............................ .......

4. Obligațiuni proprii în circulație ....... .......

5. Depuneri spre fructificare:

a) la vedere ............................ .......

b) pe termen ............................ .......

c) pe livrete ........................... .......

d) pe bonuri de casa .................... ....... .......

6. Creditori:

a) în țara .............................. .......

b) în străinătate ....................... ....... .......

7. Angajamente de reescont:

I. în țara:

a) la B.N.R. ............................ ....... .......

b) la alte instituțiuni ................. .......

II. în străinătate ....................... ....... .......

8. Cecuri și ordine de plată emise ......... .......

9. Efecte de plată:

a) în țara .............................. .......

b) în străinătate ....................... ....... .......

10. Conturi diverse ........................ .......

11. Conturi tranzitorii .................... .......

12. Dobânzi și beneficii diverse ........... .......

Conturi de ordine

1. Deponenti de cauțiuni statutare ......... .......

2. Creditori pentru avaluri și scrisori de

garanție date de banca:

a) în țara .............................. .......

b) în străinătate ....................... ....... .......

3. Deponenti de efecte comerciale în gaj ... .......

4. Deponenti de cambii de circulațiune ..... .......

5. Remitenti de efecte spre încasare ....... .......

6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mărfuri și

garanții diverse ........................ .......

7. Deponenti de titluri .................... .......

8. Diverse titluri împrumutate ............. .......

9. Acreditive și diverse ................... .......

-------------------

Total ..... .......

56. Cuprinsul conturilor situației lunare va fi identic celui prevăzut pentru bilanțul tip anual, cu următoarele excepții: 1. Contul "Imobile și Mobilier" va cuprinde atît valoarea imobilelor cat și a mobilierului fără alta specificare; 2. Contul "Cheltuieli generale" va cuprinde toate cheltuielile efectuate sub orice titlu; 3. Contul "Dobânzi și comisioane plătite", va cuprinde sumele debursate sub acest titlu; 4. Contul "Alte fonduri", va ingloba conturile "Fond de amortisment, diferențe de curs nerealizate, precum și "fondul de ajutoare și pensii"; 5. Contul "Dobânzi și beneficii diverse", va cuprinde toate veniturile și beneficiile băncii, indiferent de natura lor.

În situațiile lunare pe care băncile le vor inainta Băncii Naționale a României, sucursalele vor figura per sold, după cum sînt înregistrate în registrele centralei; totuși, aceste sucursale vor inainta, prin centralele lor, Băncii Naționale situațiunile lunare după modelul indicat în acest regulament.

Titlul III — Despre operațiuni de banca ↑ Cuprins

57. Prin operațiune de banca se înțelege orice operațiune juridică asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerț și asupra valorilor negociabile, române sau străine, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea, săvîrșite de o întreprindere bancară.

58. Operațiunile de banca se împart în:

a) operațiuni de banca ordinare, și

b) operațiuni de banca care necesita o autorizare expresă din partea Consiliului Superior Bancar.

Operațiunile de banca necesitand o autorizațiune expresă sînt:

1. Eliberarea de livrete de economie la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător.

2. Emiterea de bonuri de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător.

3. Emiterea de titluri de obligațiuni.

4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen, sau la vedere, și

5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de călătorie.

Toate celelalte operațiuni de banca sînt considerate ordinare.

59. Autorizațiunea expresă a Consiliului Superior Bancar poate fi data pentru toate operațiunile prevăzute sub punctul b) al articolului precedent, sau numai pentru unele din ele.

Autorizațiunea poate fi cerută, fie la înființarea societăților bancare, cu excepția operațiunilor a căror autorizare e supusă conform art. 60, condițiunii unui minimum de vechime al societății, fie în cursul existenței acesteia.

Aceasta autorizațiune expresă va trebui înscrisă în registrul societăților bancare și publicată conform dispozițiunilor art. 15 și următoarele din prezentul regulament.

60. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător; precum și de a elibera bonuri de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător și cecuri circulare sau de călătorie, nu poate fi acordat decât societăților bancare, avînd o existenta de cel puțin 5 ani, și al căror capital social reprezintă, după felul societății, cel puțin indoitul capitalului social, cerut de art. 11 și 12 al legii bancare.

Aceste livrete, bonuri de casa și cecuri circulare, sau de călătorie nu vor putea fi emise decât pe bază de depozit în numerar.

Acest drept nu va putea fi acordat băncilor care au suferit condamnări pentru abateri de la legea bancară în cursul ultimilor 5 ani.

61. Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi, nu poate fi mai mare de 7 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.

Din acest total, depozitele pe livretele de economie și contra bonurilor de casa la purtător, sau nominative, dar plătibile la purtător și cecuri circulare sau de călătorie, nu pot depăși de trei ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.

Bonurile de casa emise conform acestui articol nu vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare.

62. Totalul obligațiunilor de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depăși de 10 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.

Prin totalul obligațiunilor se înțeleg toate conturile din pasivul bilanțului cu excepția capitalului social, a rezervelor de tot felul, a fondurilor de amortisment, a beneficiului și a conturilor transitorii.

63. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fără garanții reale, un credit mai mare de 10% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Aprobarea de credite unui singur client peste 5% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva, este exclusiv de competența Consiliului de Administrație.

Orice stipulațiune contrară acestui articol, este nulă.

64. Băncile nu pot face următoarele operațiuni:

1. De a cumpara și vinde mărfuri pe cont propriu.

Se exceptează de la aceasta interzicere cumpărarea acelor mărfuri care au fost dobândite în executarea creanțelor băncii și care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum și primirea în depozit a mărfurilor en-gros ale clienților săi, sau ale persoanelor străine, în magazii anume destinate.

2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afară de acelea necesare exercițiului comerțului sau de banca, sau uzului personalului băncii, precum și afară de imobilele dobândite în executarea creanțelor băncii.

Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil.

Imobilele care se găsesc la promulgarea legii bancare în patrimoniul unei bănci, nu sînt supuse acestor dispozițiuni.

De la aceasta interzicere se exceptează și imobilele cumpărate pentru inmagazinarea mărfurilor a căror depozitare este permisă în condițiunile alineatului 1 din acest articol.

3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producătoare de dividende, pentru un total mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.

4. De a crea sau de a participa în alte întreprinderi de orice natura, cu o sumă mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva.

În decursul termenului prevăzut de art. 62, al. 3 al legii bancare, întreprinderile bancare existente la data publicării legii, vor putea sa cumpere titluri producătoare de dividende și sa creeze sau sa participe în alte întreprinderi, independent de limitele fixate la Nr. 3 și 4 de mai sus, însă numai cu aprobarea expresă, pentru fiecare caz în parte, a Consiliului Superior Bancar și cu obligațiunea de a-și proportiona aceste plasamente pînă la expirarea termenului mai sus indicat.

5. De a cumpara propriile lor acțiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile băncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordării împrumuturilor clienților.

Se exceptează răscumpărarea de acțiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita în prealabil de adunarea generală extraordinară a acționarilor.

6. De a primi depozite în numerar sau titluri, cînd patrimoniul băncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul.

În toate aceste cazuri responsabilitatea Administratorilor este prezumată pînă la dovada contrarie.

65. Nimeni nu poate exercita în mod obișnuit operațiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu și nici din capitalul altor persoane sau bănci, decât în condițiunile legii bancare.

Prin credit pe termen scurt se înțelege orice fel de operațiune de împrumut de sume de bani, al căror termen nu este mai lung de 6 luni.

În ce privește creditele acordate agricultorilor, acestea se socotesc a fi pe termen scurt, cînd scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului.

Dovada ca o persoană este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competența sau de perceptia respectiva.

66. Băncile care primesc depuneri la vedere sau contractează alte obligațiuni la vedere, sînt obligate a avea o rezervă, de casa, constituită conform art. 40, de cel puțin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente.

În afară de aceasta, băncile sînt obligate a avea o rezervă ușor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerț sau warante scontabile la Banca Naționala a României, în proporție de 1/3 din aceste angajamente.

Prin depozite și obligațiuni la vedere se înțeleg toate depozitele și obligațiunile contractate de banca, a căror executare trebuie să aibă loc la cerere, sau într-un termen de maximum 30 zile.

Fac parte din angajamentele la vedere ale băncii și acceptele și girurile acordate de banca pe efecte scadente în maximum 30 zile.

67. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerț în depozit sau în gaj, sînt obligate a le păstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registrele speciale cu arătarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor și seriilor ce poarta, precum și a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtînd aceeași denumire.

Aceste valori nu pot fi date în gaj de către banca și nici încredințate altor persoane decât cu consimțămîntul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul.

Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparținînd titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviințarea expresă a deponentului sau a constituitorului gajului. Aceasta încuviințare trebuie data cu prilejul fiecărei depuneri de titluri în depozit sau în gaj.

Pentru valorile primite în depozit sau în gaj, întreprinderea bancară este obligată a elibera clientului o adeverinta cuprinzînd enumerarea tuturor elementelor distinctive prevăzute în alin. 1 din acest articol.

Titlul IV — Supravegherea și controlul comerțului de banca ↑ Cuprins

Consiliul superior bancar

1. Scop-Atributiuni

68. Pentru aplicarea legii bancare cum și pentru supravegherea comerțului de banca în general, se instituie pe lîngă Banca Naționala a României un Consiliu Superior Bancar, avînd de drept personalitate juridică.

Sediul permanent al Consiliului Superior Bancar este în Capitala tarii.

În justiție și față de terți, Consiliul superior banca este reprezentat prin președintele sau sau printr-un mandatar al acestuia.

Actele care angajează Consiliul superior bancar sînt semnate de președinte și contrasemnate de secretarul general sau în lipsa lui de unul din funcționarii consiliului, împuternicit sa o facă de consiliu.

Președintele poate să delege temporar pe unul sau mai mulți membri din Consiliu, să semneze orice acte sau documente. El poate da în mod general procura și delegație.

Actele încheiate de Consiliul Superior Bancar fac deplina credința în justiție.

69. Consiliul Superior Bancar are drept scop organizarea și îndrumarea politicii bancare în conformitate cu interesele economice ale tarii.

În vederea realizării acestui scop, Consiliul Superior Bancar are următoarele atributiuni:

a) autoriza constituirile de noi societăți bancare, fuziunile, infiintarile de sucursale precum și toate modificările de statute;

b) autoriza în mod special exercitarea operațiunilor de banca, prevăzute de art. 34, al legii bancare și art. 52 din regulament;

c) controlează activitatea tuturor societăților bancare, funcționînd în România și veghează la aplicarea tuturor dispozițiunilor legii bancare;

d) decide asupra modului de aplicare al legii bancare și de alcătuire a bilanțurilor;

e) decide limitarea operațiunilor, retragerea autorizatiunilor de funcționare sau lichidarea băncilor cînd acestea nu respecta prescripțiunile legii bancare;

f) sesizează ministerul public sau instanțele judecătorești competente, în caz de abatere de la legea bancară, în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de ea;

g) supraveghează lichidarea soc. bancare;

h) organizează un registru central al societăților bancare;

i) publică "Buletinul Consiliului Superior Bancar";

j) numește și revoacă funcționarii consiliului și le fixează retribuțiunile;

k) aproba bugetul anual de venituri și cheltuieli;

l) fixează toate cotizațiile și taxele în limita cotelor prevăzute de legea bancară și prezentul regulament;

m) îndeplinește toate celelalte atributiuni prevăzute de legea bancară.

II. Compunerea

70. Consiliul superior se compune din:

Guvernatorul Băncii Naționale a României;

Un delegat desemnat din administratorii acestei instituțiuni;

Un delegat al Ministerului de Finanțe;

Un delegat al Ministerului de Justiție, ales dintre membrii Curții de apel din București;

Un delegat al Uniunii Camerei de Comerț și industrie;

Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura;

Profesorul de Moneta, Credit și Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București;

Patru delegați ai Asociației Băncilor Române, din care unul va fi desemnat de gruparea băncilor mici din aceasta asociațiune. Cel puțin doi din acești delegați vor reprezenta băncile din provincie.

71. Guvernatorul Băncii Naționale a României este de drept președintele Consiliului Superior Bancar. Consiliul va desemna în fiecare an din sanul sau un vicepreședinte.

Președintele conduce administrația consiliului, decide convocarea consiliului, stabilește ordinea de zi și alcătuiește bugetul.

72. Numirile membrilor care compun consiliul se fac prin decret regal, după propunerea ministrului de finanțe și recomandarea institutiunilor care îi desemnează, cu excepția guvernatorului Băncii Naționale a României și a profesorului de Moneta, Credit și Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, ce sînt de drept membri ai consiliului.

Membrii consiliului trebuie să fie cetățeni români și sa îndeplinească condițiunile cerute de art. 29 al legii bancare.

Ei sînt obligați a păstra secretul comercial. În cazul unei condamnări definitive pentru faptele prevăzute la acel articol, ei pierd de drept calitatea lor de membri. În cursul instanței de judecată, pînă la pronunțarea sentinței definitive, ei sînt considerați suspendați și nu vor putea lua parte la nici una din întrunirile Consiliului Superior Bancar.

73. Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar este de 4 ani.

Delegațiunea lor este irevocabilă, afară de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalți membri care compun Consiliul, deciziune ce se va lua cu vot secret.

În acest caz revocarea se va face prin decret regal, după propunerea ministrului de finanțe, un nou membru trebuind a fi numit imediat în condițiunile arătate mai sus.

Membrii numiți în baza calității pe care o dețin sînt considerați demisionați cînd aceasta calitate încetează.

74. La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afară de guvernatorul Băncii Naționale, profesorul de Moneta, Credit și Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București și delegații Ministerelor de Finanțe și Justiție, se vor trage la sorți, mandatul lor incetand de drept. În locul lor vor fi îndată numiți alți trei membri, în aceleași condițiuni arătate mai sus.

Membrii iesiti la sorți sau al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi din nou recomandați și numiți.

III. Modul de funcționare

75. Consiliul Superior Bancar va trebui să se întrunească cel puțin odată pe luna.

Convocările Consiliului Superior Bancar se fac de secretarul general al Consiliului, conform hotărîrilor din ședința anterioară sau din inițiativa președintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreședintelui.

Chestiunile ce se vor pune la ordinea de zi se hotărăsc de președintele Consiliului Superior Bancar, sau în lipsa acestuia de vicepreședinte.

Convocările, însoțite de ordinea de zi vor fi făcute prin scrisoare recomandată cu cel puțin trei zile libere înainte de data întrunirii.

76. Consiliul Superior Bancar este valabil constituit cu 7 membri din numărul total al membrilor care îl compun.

Membrii Consiliului sînt obligați a lua parte la ședințe. Cei care lipsesc nemotivat de la trei ședințe consecutive, cu excepția guvernatorului Băncii Naționale a României și a profesorului de Moneta, Credit și Bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București, se vor considera demisionați, iar locurile lor declarate vacante.

77. Consiliul Superior Bancar judeca pe bază de memorii scrise.

Desbaterile Consiliului Superior Bancar vor fi conduse de președinte sau vicepreședinte, iar în lipsa lor de cel mai în vîrsta din membrii prezenți.

78. Partea interesată va fi citata prin scrisoare recomandată cu cel puțin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat.

La primul termen partea interesată va putea cere încă un termen pentru depuneri de acte și memorii.

79. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar este necesară o majoritate de 6 voturi, oricare ar fi numărul membrilor prezenți.

80. Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate și contrasemnate de secretarul general.

Ele sînt definitive.

Deciziunile Consiliului Superior Bancar sînt obligatorii pentru judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerț, chemat sa dea ordonanța de înscriere în registrul societăților bancare, potrivit art. 9 din legea bancară și 15 și următorii din regulament.

Aceste deciziuni se vor comunică prin scrisoare recomandată în termen de 30 zile de la pronunțarea lor, părții interesate și procurorului general al Curții de Casație.

În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesată și procurorul general vor putea face recurs în Casație.

În caz de admitere a recursului, Curtea de Casație va evoca fondul.

Curtea de Casație va judeca de urgenta în camera de consiliu.

Recursul ministerului public nu suspenda executarea.

81. În caz de abateri de la legea bancară sau de la statutele băncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza fie din oficiu, fie din reclamatiunile oricărei părți interesate, fie de către ministerul public.

În cazul în care se sesizează, Consiliul Superior Bancar va ordonă o cercetare a situațiunii reclamata.

Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Băncii Naționale a României.

După depunerea raportului de constatare, președintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau, va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 77 de mai sus.

Dacă Consiliul găsește reclamatiunea intemeiata, va pronunța o deciziune potrivit art. 45 al legii bancare și art. 79 și 80 din regulament, prin care va lua măsurile prevăzute în legea bancară, date în competința sa și va sesiza, de va fi cazul, ministerul public sau instanțele judecătorești competente.

Deciziunile Consiliului Superior Bancar pronunțate conform acestui articol sînt executorii de drept.

Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar, ce în caz de necesitate va putea cere concursul autorității publice, conform legilor de executare silită*).

Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea.

------------------

Notă *) A se vedea Legea din 11 Iulie 1930.

82. Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor consemna de secretarul general în procese-verbale ce se vor trece într-un registru de procese-verbale și vor purta semnatura membrilor prezenți și a secretarului general. În aceste procese-verbale se vor consemna opiniile separate.

Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor publică în Buletinul Consiliului Superior Bancar.

83. Autorizațiunile eliberate de Consiliul Superior Bancar și date pe baza deciziunilor consemnate în procesele-verbale mai sus arătate, vor fi semnate numai de președinte sau delegatul acestuia și contrasemnate de secretarul general.

IV. Secretariatul general

84. Pe lîngă Consiliul Superior Bancar se creează un secretariat general condus de un secretar general.

Secretarul general va fi numit prin decret regal după propunerea Ministerului de Finanțe și recomandarea Consiliului Superior Bancar, iar retribuțiunea sa va fi fixată de Consiliu.

El va trebui să fie cetățean român, să aibă un titlu academic de specialitate și sa îndeplinească condițiunile cerute de art. 29 al legii bancare.

Secretarul general va putea fi revocat în caz de abateri de la îndatoririle sale numai pe baza deciziunii motivate a Consiliului Superior Bancar, luată cu majoritate absolută.

85. Secretarul general va asista la toate deliberațiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia.

El are toată răspunderea bunului mers al lucrărilor administrative ale Consiliului, îngrijește de convocări și comunicări, de pregătirea lucrărilor necesare consiliului, precum și celor ce urmează hotărîrilor sale, contrasemnează actele și corespondenta alături de președinte și referă asupra tuturor chestiunilor ce i se vor cere de Consiliu.

86. Organizarea Secretariatului general, precum și numărul și retribuțiunile funcționarilor, se vor stabili de Consiliul Superior Bancar, printr-un regulament de organizare interioară, ce se va publică în "Buletinul Consiliului Superior Bancar".

87. Secretarul General și ceilalți funcționari ai Consiliului sînt obligați a păstra secretul comercial.

În caz de nerespectarea acestei dispozițiuni, Consiliul îl va putea pedepsi cu reținerea salariului pe o luna sau cu suspendarea și reținerea salariului pînă la 3 luni, iar în cazuri foarte grave sau recidiva, cu destituirea.

V. Bugetul Consiliului

88. Pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, Consiliul Superior Bancar va putea percepe următoarele cotizatiuni și taxe în limitele mai jos arătate:

a) O cotizatiune anuală egala cu cel mult 0,25 la mie din capitalul social, percepută de la toate întreprinderile înscrise în registrul Societăților Bancare.

Aceasta cotizatiune se va achită în 4 rate trimestriale egale la începutul fiecărui trimestru.

Consiliul Superior Bancar este autorizat a retrage autorizația de funcționare și a dispune radierea din registrul Societăților bancare a întreprinderilor care în termen de 15 zile de la primirea unei somații prin scrisoare recomandată, vor refuza în mod nejustificat achitarea cotizatiei fixată mai sus;

b) pentru cererile de autorizari de înființare se va plati o taxa proporțională de cel mult 0,50 la mie din capitalul social subscris;

c) pentru cererile de autorizare a executării operațiunilor speciale prevăzute de art. 52, se va plati o taxa proporțională de cel mult 0,20 la mie din capitalul social;

d) pentru cererile de autorizare de infiintari de sucursale, taxa maxima va fi de 0,10 la mie din capitalul social;

e) pentru cererile de autorizare a modificării statutelor se va plati o taxa de maximum 0,10 la mie din capitalul social.

Modificările de statute făcute în vederea punerii în concordanta a statutelor actuale cu prevederile Legii Bancare, sînt scutite de taxele de mai sus;

f) Pentru cererile de autorizare a fuziunilor, taxa va fi de maximum 0,10 la mie din capitalul social al societăților fuzionate.

Toate aceste cotizatiuni se vor fixa în limitele de mai sus de către Consiliul Superior Bancar, iar plata lor se va face la Casieria Consiliului, contra chitanța.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea cercetărilor, expertizelor, anchetelor etc., ordonate de Consiliu, cad în sarcina întreprinderilor care fac obiectul acestor cercetări și vor fi fixate, pentru fiecare caz, de Consiliul Superior Bancar.

Pentru publicațiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar, se va fixa de către Consiliu un tarif general.

89. Exercițiul financiar al Consiliului Superior Bancar, începe la 1 Ianuarie al fiecărui an.

În cursul lunii Noiembrie, Președintele Consiliului Superior Bancar, ajutat de Secretarul General, va alcătui bugetul de venituri și cheltuieli ce va trebui aprobat de Consiliu pînă cel mai târziu la 31 Decembrie.

Bugetul aprobat, precum și bilanțul anual, vor fi publicate în "Buletinul Consiliului Superior Bancar".

90. Pentru fiecare ședința membrii Consiliului vor primi câte un jeton de prezenta, al cărui cuantum se va fixa de Consiliul Superior Bancar, neputând depăși suma de lei 1.000.

Consiliul Superior Bancar va rambursa cheltuielile efective de deplasare ale membrilor ce nu au domiciliul în București.

91. Toate cheltuielile vor trebui aprobate de președinte sau de delegatul acestuia.

Președintele poate delega pe Secretarul general sa aprobe anumite cheltuieli în limita sumelor prevăzute în buget.

92. Toate celelalte norme de funcționare ale Consiliului Superior Bancar se vor fixa printr-un regulament de ordine interioară alcătuit de Consiliu.

Titlul V — Dispozițiuni finale, penale și tranzitorii ↑ Cuprins

93. Casele de schimb sau zarafiile, care își limitează comerțul numai la operațiuni de schimb de orice fel de monede, nu sînt supuse art. 2 și 4 din legea bancară și nici celorlalte dispozițiuni de constituire și funcționare, prevăzute de aceeași lege.

Ele vor fi supuse supravegherii și Controlului Consiliului Superior Bancar. Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca" precum și denumirile derivate din acest cuvânt.

94. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerțului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte și care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929, referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor și industriasilor, se constituiesc și funcționează în condițiunile legii de fața*).

Casele de împrumut pe amanet funcționînd în baza legii pentru înființarea caselor de împrumut pe amanet din 1906, sînt supuse dispozițiunilor legii bancare, numai în măsura în care acestea nu contravin dispozițiunilor legii lor speciale.

Casele de împrumut pe gaj nu vor putea purta în firma lor cuvântul "Banca", precum și denumirile derivate din acest cuvânt, ci numai denumirea de "casa de împrumut pe gaj" sau alta asemănătoare.

-------------------

Notă *) A se vedea Legea caselor de împrumut pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915 cu modificări, de asemeni Legea caselor de împrumut pe amanet din 23 Februarie 1906 cu modificări.

95. Fuziunea a doua sau mai multe societăți bancare oricare ar fi felul lor se hotărăște de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor.

Consiliul de administrație al fiecăreia din băncile care voiesc a fuziona va putea însă supune proiectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar.

Deciziunea de fuzionare a fiecărei societăți bancare cuprinzînd condițiunile fuziunii, bilanțurile și deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerț al fiecărei societăți care fuzionează, spre a fi înscrise în registrul societăților bancare și publicate potrivit art. 15 și urm. din regulament.

96. În termen de 2 luni de la data publicării actelor de mai sus, oricare creditor va putea face opoziție la fuziune la Tribunalul de comerț al locului unde societățile fuzionate și-au fixat sediul central.

Toate opozițiile se vor judeca de urgenta în Camera de consiliu printr-o singura hotărîre.

În contra hotărîrii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Curtea va judeca de urgenta în Camera de consiliu.

Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunțare.

Recursul se va judeca de urgenta în Camera de consiliu.

Opoziția suspenda fuziunea, afară de cazurile cînd se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Naționala a României sau la Casa de Depuneri, cînd toți creditorii consimt la fuziune sau cînd creditorii oponenți au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei.

După expirarea termenului de mai sus, în cazul cînd s-a făcut opozițiune și oponentii nu au fost desinteresati în urma rămînerii definitive a hotărîrii data asupra opoziției, fuziunea va putea fi executată.

Societatea rămasă în fiinta sau noua societate care rezultă din fuziune preia asupra sa toate drepturile și obligațiunile societăților stinse.

Deciziunile de fuziune sînt opozabile acționarilor, fără a se putea retrage din societate.

97. Dacă la alcătuirea primului bilanț al băncilor fuzionate ar rezultă din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care conform legilor în vigoare sînt impozabile, ele vor fi scutite de orice impunere, dacă vor fi trecute la rezervele băncii fuzionate.

98. Dacă din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bănci a scăzut la jumătate din valoarea capitalului statutar sau la jumătate din valoarea capitalului necesar prevăzut la art. 11, 12 și 35 din legea bancară, cînd cel statutar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, Consiliul de censori, sînt datori a convoca în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generală extraordinară a asociaților, spre a decide asupra reintregirii sau reducerii capitalului social.

Dacă adunarea generală nu va fi convocată de către aceste organe, convocarea se va face de urgenta în urma unei cercetări prealabile, de către Consiliul Superior Bancar.

Dacă adunarea generală nu decide completarea capitalului social, reducerea lui sau lichidarea societății, sau dacă în termen de 3 luni de la data întrunirii adunării generale a asociaților completarea capitalului social nu este efectiv realizată, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizațiunea, putând decide și lichidarea societății bancare.

Societățile bancare nu-și vor putea reduce capitalul social decât cu maximum 50 la suta din valoarea capitalului statutar inițial, acesta cu respectarea dispozițiunilor art. 11, 12 și 35 din legea bancară.

Aceleași norme se vor putea aplica și societăților în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, cînd adunarea asociaților va putea fi convocată de oricare dintre asociați.

99. Lichidarea societăților bancare se va face conform prescripțiunilor codului de comerț în materie de lichidare a societăților comerciale și sub supravegherea Consiliului Superior Bancar care va sesiza în acest scop tribunalul de comerț competinte.

100. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecătorul sindic se va lichidă de către un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, după o lista de specialiști întocmită de Consiliul Superior Bancar.

Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativă de faliment sau printr-o încheiere posterioară.

Activul băncilor falite se va lichidă de curator sub direcțiunea și controlul judecătorului sindic.

În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bănci falite va putea desemna o comisiune de creditori care să ajute și sa supravegheze opera de lichidare încredințată curatorului.

Conturile de lichidare se vor depune judecătorului sindic, care le va supune omologării tribunalului.

Toate acțiunile și actele săvîrșite de curator în vederea lichidării, sînt scutite de orice taxe sau timbru, fără prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statului.

Dispozițiunile acestui articol se aplică și falimentelor bancare în curs de lichidare.

101. Dacă în cursul existenței unei bănci se constată că aceasta nu respecta prescripțiunile legii bancare, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operațiunilor băncii, sau la caz de necesitate, lichidarea acesteia.

Dacă din cercetarea facuta se constată că valoarea totalului angajamentelor unei bănci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea și va putea sesiza tribunalul comercial competent spre a proceda la lichidarea băncii.

102. Oricine va exercita comerțul de banca fără autorizarea cerută de art. 4, sau va viola dispozițiunile art. 39 din legea bancară, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pînă la 2 ani și cu amendă de la 20.000 pînă la 500.000 lei.

Transmisiunea cambiilor care garantează împrumuturile de către împrumutătorul contravenient la dispozițiunea art. 39 din legea bancară, nu-l apara de penalitatea prevăzută de acest articol.

103. În caz de înființare a unei sucursale fără autorizarea cerută de art. 16 al legii bancare, administratorii și directorii vinovați se vor pedepsi cu amendă de la 50.000 pînă la 500.000 lei fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desființarea sucursalei.

104. Fondatorii, administratorii, directorii și censorii care vor fi trecut sub tăcere situațiunea de falit sau vreuna din condamnările prevăzute de art. 29 al legii bancare, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pînă la 6 luni închisoare și amenda de la 10.000 pînă la 100.000 lei, fără aplicare de circumstanțe ușurătoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai băncilor respective.

Aceasta decădere se va pronunța de către Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acțiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea.

105. În caz de faliment din partea unei bănci, violarea articolelor 4, 9-15, 17, 19, 20, 26-28, 3-32, 34-38, 40-41 din legea bancară, va atrage pentru administratorii, directorii și censorii vinovați sancțiunea prevăzută de legi pentru bancruta frauduloasă, fără prejudiciul celorlalte sancțiuni civile și penale, prevăzute în legea bancară sau alte legi în vigoare.

106. Sancțiunile penale prevăzute în legea bancară sînt de competința tribunalelor ordinare.

107. Întreprinderile existente la data publicării legii bancare vor trebui să se conformeze imediat dispozițiunilor cuprinse în art. 6, 10, 13-16, 18-32, 36-41 și 50-60 din lege și al art. 8-11, 17-19, 24, 29-30, 32-56, 59-67 și 93-106 din prezentul regulament.

Băncile existente sub firma individuală vor putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încă timp de 2 ani de la data publicării legii bancare.

Băncile existente sub forma de societăți în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, care nu îndeplinesc prescripțiunile legii bancare, vor putea primi depozite numai pînă la valoarea capitalului lor social deplin vărsat.

Depozitele primite pînă la data publicării legii bancare, cum și totalul angajamentelor vor fi proportionate în termen de maximum 5 ani de la această dată, potrivit prescripțiunilor acestui regulament.

De asemenea băncile existente sub forma de societăți pe acțiuni, sînt obligate ca în termen de maximum 5 ani sa proportioneze depunerile și totalul pasivului în conformitate cu dispozițiunile prezentului regulament.

De drepturile câștigate, prevăzute în prezentul articol, vor beneficia și societățile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani.

108. Termenele prevăzute de lege sau regulament vor putea fi prelungite de Consiliul Superior Bancar.

--------------------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.