ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015

Având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2015 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2015,

ținând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului, până la care cota maximă de contribuție de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate privat să fie atinsă în anul 2017, ar afecta sustenabilitatea sistemului public de pensii,

având în vedere necesitatea finalizării proiectelor pentru care unitățile administrativ-teritoriale au contractat împrumuturile din privatizare, potrivit prevederilor art. XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările și completările ulterioare, și luând în considerare faptul ca aceste sume nu pot fi utilizate până la finalul anului 2015,

având în vedere faptul că instituțiile publice se confruntă cu situații în care, ca urmare a schimbării sediilor și/sau a spațiilor de depozitare în perioada de inventariere de la finele anului, nu pot efectua inventarierea pentru unele bunuri care nu au caracter special,

ținând cont de faptul că sistemul Forexebug nu a fost definitivat, iar verificarea coerenței datelor presupune utilizarea acestui sistem în paralel cu actualul sistem de raportare pe suport hârtie pentru o perioadă rezonabilă de timp, respectiv până la finele anului 2016,

având în vedere faptul că, începând cu anul 2016, plata la scadență a dobânzii aferente obligațiunilor de stat de tip benchmark să fie efectuată din bugetul de stat, iar dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark să fie virată la capitolul de venituri ale bugetului de stat,

luând în considerare faptul că în cursul anului 2016 se va definitiva procedura care permite efectuarea întregului flux al plății electronice a serviciului datoriei publice guvernamentale,

ținând cont de necesitatea alinierii prevederilor legale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă", aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile legislației secundare și practicile bancare și cu mandatul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii,

ca urmare a faptului că în procesul de elaborare a normelor de implementare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 s-a constatat că, deoarece una dintre condițiile impuse de legiuitor în vederea accesării facilității constând în achiziționarea sau construirea unei noi locuințe în cadrul programului "Prima Casă" este lichidarea creditului acordat inițial, iar refinanțarea generează posibilitatea migrării masive a beneficiarilor de la finanțatorii inițiali, această situație conducând la imposibilitatea menținerii evidenței pe finanțatori și a condițiilor creditării de către mandatarul statului, este necesară eliminarea prevederilor referitoare la posibilitatea lichidării creditului prin refinanțare.

Având în vedere faptul că necesitatea modernizării tehnicii militare aflate în înzestrarea Ministerului Apărării Naționale impune dezvoltarea unor instrumente de finanțare care să permită inițierea și derularea, începând cu anul 2016, a unor noi programe de înzestrare,

având în vedere urgența semnării unor acorduri cu guvernele altor state, pentru care nu poate fi utilizată altă sursă de furnizare, prin care să se refacă starea tehnicii livrate în cadrul unor programe de asistență militară externă sau în cadrul unor acorduri de furnizare interguvernamentale,

ca urmare a faptului că o parte din capabilitățile de apărare naționale deficitare nu pot fi compensate decât cu echipamente furnizate de operatori economici externi sau interni, care nu doresc să depună oferte în situația în care nu se prevede efectuarea de plăți în avans sau din acreditive,

ținând cont de particularitățile procesului investițional militar și necesitatea corelării sistemului de management al programelor de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale cu cel dezvoltat la nivelul NATO,

luând în considerare că neadoptarea acestor măsuri va conduce la neîndeplinirea misiunilor și angajamentelor în cadrul NATO, în sensul nerespectării termenelor de constituire a capabilităților asumate, precum și nivelul de interoperabilitate și comunalitate a acestora,

luând în considerare necesitatea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României în raport cu Fondul Monetar Internațional referitoare la elaborarea unei strategii pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului și gazelor naturale în perioada 2016-2024,

având în vedere faptul că Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, precum și Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, își încetează aplicabilitatea la data de 1 ianuarie 2016,

luând în considerare faptul că domeniul exploatării gazelor naturale și petrolului este un domeniu complex care necesită o perioadă îndelungată de timp pentru studierea combinațiilor de mecanisme și cote de impozitare din cadrul sistemelor fiscale din alte state, a facilităților fiscale care se pot acorda în scopul atragerii investitorilor (amortizări fiscale accelerate, provizioane pentru epuizarea zăcămintelor, reguli privind deducerea dobânzilor, reportarea pierderilor, scutiri fiscale temporare, credite pentru investiții etc.), a elementelor contextuale, inclusiv proximitatea față de piețe specifice, dimensiunea și capacitatea investitorilor, astfel încât prin strategia de impozitare în domeniul petrolului și gazelor naturale să se identifice elementele care fac ca impozitul aplicat să fie competitiv, respectiv să asigure resursele bugetare necesare și în același timp să nu descurajeze investițiile,

ținând cont de faptul că evaluarea impactului anumitor costuri care afectează rentabilitatea operațiunilor societăților petroliere (evaluarea petrolului și gazelor, garanțiile de bună execuție, despăgubirile acordate proprietarilor de terenuri, obligațiile privind aportul local, cerințe având ca scop asigurarea bunelor practici de mediu și finanțarea adecvată a recuperării amplasamentului etc.) este un exercițiu foarte complex,

evidențiind totodată și faptul că activitatea desfășurată în sectorul petrolier are un specific aparte față de celelalte sectoare, elementele-cheie ale acestui sector fiind riscurile ridicate în activitatea de explorare și un ciclu lung al proiectelor,

având în vedere necesitatea asigurării fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene, în condițiile în care activitățile cu caracter de monopol natural din cadrul sectorului energiei electrice și al gazelor naturale, mai precis prestarea serviciilor de distribuție și transport al energiei electrice și gazelor naturale, sunt caracterizate prin profitabilitate care decurge atât din lipsa concurenței, cât și din lipsa elasticității cererii, iar impozitul stabilit asupra acestor activități reprezintă venit la bugetul de stat,

pentru a se asigura desfășurarea în condiții optime a procesului de elaborare a strategiei pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului și gazelor naturale în perioada 2016-2024 și pentru a se evita orice risc de blocaj se impune prorogarea termenelor prevăzute la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013, cu modificările ulterioare, la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, precum și la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere faptul că legislația subsecventă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are ca termen de aprobare data de 31 decembrie 2015, precum și faptul că, odată elaborate, aceste acte normative care au caracter tehnic se notifică Comisiei Europene în conformitate cu dispozițiile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, termenul de așteptare a unui răspuns fiind de minimum trei luni, la care se adaugă alte trei luni în cazul în care Comisia Europeană sau unul ori mai multe state membre transmit observații sau opinii detaliate, prorogarea termenelor de legiferare este obligatorie atât pentru evitarea încălcării prevederilor directivei, cât și pentru evitarea unui impact economic negativ asupra mediului de afaceri.

Având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 și luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat,

ținând cont că, în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012,

având în vedere faptul că la data de 1 ianuarie 2016 intră în vigoare Legea nr. 223/2015, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, nu mai sunt aplicabile pensiilor militare, ceea ce conduce la diminuarea drepturilor aflate în plată, stabilite la nivelul pensiei minime garantate, respectiv diminuarea cuantumului pensiei sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari,

având în vedere obligația adoptării și publicării până la data de 31 decembrie 2015 a actelor cu putere de lege cu privire la transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2015/2060 a Consiliului din 10 noiembrie 2015 de abrogare a Directivei 2003/48/CE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi,

luând în considerare necesitatea clarificării tratamentului fiscal, din punctul de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate, aplicabil persoanelor care se află în arest preventiv în unitățile aparținând Ministerului Afacerilor Interne, precum și necesitatea introducerii unor clarificări de natură tehnică referitoare la nivelul bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din pensii, raportată la nivelul punctului de pensie, în situațiile în care acesta conține fracțiuni de leu,

neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare prevăzute în prezentul act normativ ar conduce la:

- neincluderea persoanelor care se află în arest preventiv în unitățile aparținând Ministerului Afacerilor Interne, în categoria persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, și, în consecință, la imposibilitatea accesării serviciilor medicale acordate de sistemul de sănătate publică pentru această categorie de persoane;

- dificultăți în stabilirea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din pensii plătite de Casa Națională de Pensii Publice și alte entități care plătesc venituri din pensii, și, în consecință, stabilirea eronată a contribuției de asigurări sociale de sănătate;

- posibilitatea declanșării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României pentru netranspunerea în termenul legal de 31 decembrie 2015 a prevederilor Directivei (UE) 2015/2060, cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2016, precum și existența în paralel, a două standarde de raportare în cadrul Uniunii Europene, respectiv a Directivei 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi și a Directivei 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal,

ținând cont că neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 2,2% din produsul intern brut în anul 2016, ceea ce presupune un deficit bugetar în 2016 de 5% din produsul intern brut, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice,

luând în considerare că, în situația neadoptării acestor măsuri în regim de urgență, deficitul bugetar în anul 2016 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va determina declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv,

având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, se impune luarea acestor măsuri în regim de urgență;

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

București, 9 decembrie 2015.

Nr. 57.

-------