privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
(actualizată până la data de 9 decembrie 2016*)
Având în vedere că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport sunt investiții publice de importanță strategică pentru România, care asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene și creșterea mobilității populației și a mărfurilor, influențând în mod direct relațiile economice și dezvoltarea mediului de afaceri la nivel național,
întrucât, România are, potrivit acordului de parteneriat încheiat cu Uniunea Europeană și Cărții albe a transporturilor, obligația de a finanța, inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale nerambursabile, și de a finaliza cu prioritate proiectele de infrastructură transeuropeană de transport situate pe rețeaua TEN-T Core și pe rețeaua TEN-T Comprehensive,
deoarece rețelele de transport TEN-T Core și Comprehensive sunt interconexiuni transeuropene care contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor și la promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive,
întrucât pentru aceste proiecte de infrastructură transeuropeană de transport este necesară reglementarea unor măsuri în regim de urgență, deoarece perioada de desfășurare a lucrărilor de execuție, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic, este foarte scurtă în raport cu luna de începere a execuției lucrărilor, respectiv luna aprilie; ținând cont că autorizarea execuției acestor lucrări presupune obținerea avizelor/acordurilor și/sau avizelor de amplasament favorabil pentru care durata de emitere este de minimum 6 luni, perioadă care se suprapune peste durata de execuție a lucrărilor, iar în această situație se înregistrează întârzieri semnificative în implementarea proiectelor față de graficele de execuție și termenele contractuale,
având în vedere că începerea execuției lucrărilor pe șantiere, pentru anul 2016, este programată începând cu luna aprilie 2016, iar perioada de timp rămasă până la începerea efectivă a lucrărilor este foarte scurtă, pentru a evita consecințele negative asupra bugetului de stat și bugetului fondurilor structurale, este necesară reglementarea unor măsuri de evitare a blocajelor în implementarea proiectelor, precum și de simplificare a procesului de emitere a avizelor/acordurilor și avizelor de amplasament.
În acest sens, principalele consecințe rezultate din situațiile descrise mai sus sunt:
- creșterea presiunii asupra bugetului de stat din cauza pierderii sumelor alocate României din fondurile structurale în perioada de programare 2014-2020 evaluate la aproximativ 1,4 miliarde euro în anul 2016;
- aplicarea penalizărilor de întârziere și accesoriilor aferente de către executanții de lucrări, ca urmare a nerespectării termenelor din vina beneficiarilor.
Ținând cont de faptul că aceleași categorii de consecințe în implementarea proiectelor ca cele descrise mai sus se înregistrează și în situația blocajelor determinate de neplata disputelor rezultate din deciziile comisiilor de adjudecare, nereglementarea situației referitoare la justificarea avansurilor acordate executanților de lucrări, se impun, de asemenea, măsuri de urgență în reglementare,
având în vedere că implementarea proiectelor de infrastructură de transport implică autorizarea, în condițiile legii, a executării de lucrări de construcții și că în procesul de obținere a avizelor necesare emiterii autorizațiilor de construire apar întârzieri majore din cauza procedurilor specifice fiecărei instituții/autorități emitente de avize, întârzieri care conduc la prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcții, cu impact direct asupra decomiterii sumelor alocate României din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene 2014-2020. În acest context, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport reprezintă o situație extraordinară, impunându-se în regim de urgență reglementarea procedurilor de emitere a avizelor/acordurilor de principiu și a avizelor de amplasament favorabil condiționate pentru rețelele de utilități publice care sunt afectate de proiectele respective. Nereglementarea acestei situații determină întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, cu impact negativ asupra dezvoltării economice a României, atragerii de investitori, precum și pierderi generate de riscul de decomitere a sumelor alocate din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene 2014-2020, în valoare de aproximativ 6,8 miliarde euro,
deoarece Ministerul Transporturilor are calitate de autoritate emitentă pentru autorizațiile de construire în domeniul infrastructurii de transport rutier de interes național, fără a avea însă competențe reglementate printr-un act normativ în domeniul controlului și aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea disciplinei în construcții, lipsindu-i astfel pârghiile necesare prevenirii unor riscuri de indisciplină pe șantierele aferente proiectelor de infrastructură de transport. Această situație are astfel un caracter extraordinar și trebuie reglementată în regim de urgență prin extinderea competențelor Ministerului Transporturilor, în domeniul controlului disciplinei în construcții și aplicării sancțiunilor pe domeniul de competență pe care îl are potrivit legii. În lipsa acestei reglementări, Ministerul Transporturilor, în calitate de emitent de autorizații de construire, nu poate desfășura activitățile de control, precum și pe cele privind disciplina în construcții, aceasta având impact direct asupra sumelor ce pot fi declarate ulterior ca sume neeligibile pentru decontarea din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020,
întrucât legislația privind urbanismul prevede ca pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport să se întocmească planuri urbanistice zonale, inclusiv pentru zonele extravilane, iar pentru realizarea acestora este necesară o perioadă de timp îndelungată cu impact negativ asupra implementării proiectelor, conform termenelor contractuale. Deoarece aceste planuri urbanistice zonale nu aduc o valoare adăugată imediată asupra proiectelor, întrucât rețelele de transport transeuropene au traseul prestabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, iar în aceste condiții nu se mai impune realizarea acestora, decât pentru terenurile situate în intravilan. Situația determinată de întocmirea planurilor urbanistice zonale are caracter excepțional, cu impact negativ în dezangajarea de fonduri structurale alocate României în domeniul transporturilor,
cunoscând că procedura de scoatere din circuitul agricol a terenurilor afectate de noile construcții nu poate începe decât după înscrierea în cartea funciară a coridoarelor de expropriere necesare realizării acestora, transferul dreptului de proprietate al statului român asupra imobilelor expropriate operând de la data emiterii deciziei de expropriere, respectiv a consemnării în prealabil a sumelor aferente despăgubirilor în condițiile legii, iar procesul de autorizare a construcțiilor este întârziat de emiterea avizului pentru scoaterea din circuitul agricol care se derulează pe perioade de timp cuprinse între 3-6 luni. Această situație are un caracter extraordinar, întrucât determină întârzieri în procesul de implementare a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, de interes strategic pentru România. Pentru a evita impactul negativ pe care întârzierea implementării proiectelor de infrastructură de transport îl are asupra decomiterii sumelor din bugetul alocat sectorului de transport din fonduri structurale, se impune în regim de urgență reglementarea acestei situații prin schimbarea destinației terenului agricol potrivit scopului pentru care a fost realizată exproprierea și înscrierea acestei destinații în cartea funciară,
având în vedere că procedura de eliberare a amplasamentului, așa cum este definită în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea, cu modificările ulterioare, și Ordinul ministrului economiei și comerțului, al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor nr. 47/1.203/509/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcțiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol și gaze naturale, este o procedură care necesită foarte mult timp pentru parcurgerea tuturor etapelor premergătoare emiterii avizului de amplasament de către deținătorii rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, întârziind astfel procesul de emitere a autorizației de construire pentru lucrările aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport. Această situație are un caracter extraordinar și trebuie urgent reglementată prin introducerea posibilității de emitere a autorizației de construire pe baza avizului de amplasament favorabil condiționat, evitându-se impactul negativ pe care întârzierea implementării proiectelor de infrastructură îl are asupra îndeplinirii angajamentelor pe care România și le-a asumat pentru finalizarea proiectelor situate pe rețeaua TEN-T Core și Comprehensive,
deoarece pe parcursul implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport au apărut revendicări ale executanților de lucrări conforme cu prevederile contractelor de execuție, care sunt absolut necesare pentru implementarea proiectelor, iar din partea executanților de lucrări au existat solicitări pentru încheierea unor acte adiționale care să prevadă modalitatea de plată a sumelor stabilite prin deciziile comisiilor de adjudecare a disputelor. Întrucât neplata acestor revendicări generează categorii de cheltuieli suplimentare reprezentate de penalități și dobânzi, acestea grevând ulterior bugetul de stat, determinând blocaje în implementarea proiectelor, cu impact direct asupra decomiterii sumelor alocate României prin bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Blocajele pe care le generează această situație extraordinară în implementarea proiectelor până la soluționarea revendicărilor în instanțele de arbitraj trebuie urgent reglementate prin crearea unor mecanisme contractuale alternative care să nu afecteze drepturile și obligațiile părților, stabilite pe bază de act adițional la contractul de execuție lucrări. Prin această reglementare se evită impactul negativ al plății unor sume considerabile din bugetul de stat aferente penalităților și majorărilor de întârziere. De asemenea, prin reducerea/eliminarea blocajelor în implementarea proiectelor rezultate din neplata disputelor se evită riscul de pierdere a sumelor alocate din fonduri structurale în sectorul transporturilor,
întrucât Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, reglementează, în mod distinct, mecanismul de acordare, justificare și recuperare a avansurilor aferente contractelor de achiziție publică pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport cu finanțare din fonduri structurale în cadrul Programului operațional sectorial Transport,
în scopul creșterii gradului de absorbție a fondurilor structurale, dar și pentru asigurarea unui flux de numerar continuu necesar proiectelor, care să permită desfășurarea lucrărilor corespunzător graficelor de execuție, dar și pentru respectarea angajamentelor contractuale, se impune prevederea aceluiași mecanism și pentru proiectele de infrastructură de transport aferente perioadei de programare 2014-2020. Astfel, se impune urgent stabilirea cadrului legal de acordare, justificare și recuperare a avansurilor, în aceleași condiții cu cele prevăzute în legislația precedentă, pentru a evita impactul negativ asupra utilizării fondurilor structurale și evitarea blocajelor în procesul de implementare a proiectelor,
deoarece proiectele de infrastructură transeuropeană de transport au fost cuprinse în Master planul general de transport, ca urmare a utilizării Modelului național de transport, a analizei cost-beneficiu, a utilizării standardelor de cost și a metodologiei de prioritizare, stabilită de comun acord cu Comisia Europeană, analiză care conține elemente de similaritate cu studiul de prefezabilitate prevăzut de lege, iar în acest context nu mai este oportună realizarea unei analize suplimentare în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente, convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare,
întrucât prin dezvoltarea rețelei transeuropene de transport numeroase localități urbane pot să rămână fără accesibilitate asigurată la această rețea, se impune ca noile proiecte de infrastructură rutieră transeuropeană să asigure condiții pentru desfășurarea unui transport corespunzător și în zona localităților urbane limitrofe, prin includerea acestui acces în documentațiile tehnico-economice întocmite pentru aceste proiecte. Această situație are un caracter extraordinar determinat de faptul că numeroase localități urbane pot rămâne fără accesibilitate asigurată la rețeaua de transport TEN-T Core și Comprehensive, precum și fără a avea asigurate condițiile de mobilitate în cazul intervențiilor pentru situații de urgență/calamități naturale/incendii. Acest aspect trebuie reglementat urgent prin introducerea obligativității de racordare a rețelei de transport rutier de interes național la cea de interes regional/local, precum și la terenurile agricole situate în extravilan, evitându-se impactul negativ al neasigurării accesibilității comunităților urbane și al imposibilității de a interveni în situații de urgență, dar și asupra accesului la exploatațiile agricole,
având în vedere că promovarea modificărilor/completărilor actelor normative sub forma inițiativei legislative ar urma să întârzie în mod considerabil programele de lucrări de realizare a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, implementarea proiectelor privind sectoarele situate pe teritoriul României din coridoarele europene de transport va fi mult întârziată, în cazul în care modificările legislative propuse nu vor fi adoptate și nu vor intra în vigoare în cel mai scurt termen,
întrucât întârzierea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operațional Infrastructură mare estimate la aproximativ 6,8 miliarde euro, context în care se impune reglementarea în regim de urgență a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,
având în vedere că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport vizează interesul public și strategic și sunt o prioritate a programului de guvernare și măsurile pentru accelerarea implementării acestora constituie situație de urgență și extraordinară,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează măsurile necesare pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport cu scopul de a asigura interconectivitatea între rețeaua de transport de interes național/regional cu cea europeană, precum și măsuri de eliminare a blocajelor în procesul de implementare a acestor categorii de proiecte.
(2) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul rutier includ componentele de infrastructură definite la art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, inclusiv variantele ocolitoare ale localităților urbane, drumurile de legătură la proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, și sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul feroviar includ componentele de infrastructură definite la art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 și sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(4) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul naval includ componentele de infrastructură definite la art. 14 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 și sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(5) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul aerian includ componentele de infrastructură definite la art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 și sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. infrastructură transeuropeană de transport - infrastructura rutieră, infrastructura feroviară publică, infrastructura aeroportuară și infrastructura de transport naval, situate pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală (Core) și globală (Comprehensive), astfel cum este definită la art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013;
2. aviz/acord de principiu sau, după caz, aviz de amplasament favorabil condiționat - documentul scris emis de autoritatea/entitatea cu competențe potrivit legii în domeniul scoaterii terenurilor din fondul forestier sau în domeniul relocării sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere, înainte de data încheierii procedurilor prevăzute de legislația specifică în vigoare pentru emiterea avizelor/acordurilor sau avizului de amplasament, document care stă la baza autorizării lucrărilor de construcții pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului și punctul de vedere al acesteia nu reprezintă avize/acorduri de principiu;
3. aviz/acord sau, după caz, aviz de amplasament - documentul scris emis de către autoritatea/entitatea competentă în domeniul scoaterii terenurilor din fondul forestier sau în domeniul relocării sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere, după încheierea procedurilor prevăzute de legislația specifică în vigoare privind analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico-economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile tehnice care stau la baza proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport;
4. beneficiarul proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport - administratorul infrastructurii rutiere, infrastructurii feroviare publice, infrastructurii aeroportuare și infrastructurii de transport naval, situate pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală (Core) și globală (Comprehensive), astfel cum este definită la art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 38 din Regulamentul (UE) 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013, care se află sub autoritatea/coordonarea Ministerului Transporturilor;
5. coridorul de expropriere - suprafața de teren afectată de lucrarea de construcție a infrastructurii transeuropene de transport cu sau fără alte imobile aferente, stabilit conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare;
6. sume aferente disputelor - sume stabilite în favoarea executantului de lucrări de către comisiile de adjudecare a disputelor, potrivit contractelor de execuție lucrări/prestări servicii, legal încheiate, care au mecanismele de plată și de garantare definite conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
7. accesorii - sume suplimentare constând în majorări de întârziere, penalități de întârziere, dobânzi și altele asemenea stabilite pe baza contractelor de execuție/prestări de servicii, în condițiile legii, pentru neîndeplinirea termenelor contractuale;
8. Comisia de adjudecare a disputelor - comisie pentru soluționarea disputelor dintre beneficiari și executanții de lucrări/prestatorii de servicii, astfel cum acestea sunt stabilite potrivit contractelor FIDIC legal încheiate de către beneficiari.
După alineatul (3^1) al articolului 47 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu următorul cuprins:
"(3^2) Pentru infrastructura transeuropeană de transport, planul urbanistic zonal se elaborează numai dacă afectează teritoriul intravilan al localităților."
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 7 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:
"d^1) pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizele/și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiționate pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere."
2. La articolul 7, după alineatul (1^3) se introduc două noi alineate, alineatele (1^4) și (1^5), cu următorul cuprins:
(1^4) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. b) lucrările de construcții care privesc realizarea, dezvoltarea sau relocarea sistemelor/rețelelor naționale de transport și de distribuție a energiei electrice, a gazelor naturale și a țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului, realizate de către titularii de licențe, autorizații și acorduri petroliere pentru care licența, acordul de concesiune sau acordul petrolier sunt documentele pe baza cărora se eliberează autorizația de construire, cu notificarea și acordarea de indemnizații, rente, despăgubiri, după caz, proprietarilor, împreună cu dovada îndeplinirii următoarelor obligații:
a) în cazul în care proprietarii sunt identificați, prin încheierea, în prealabil, a unei convenții între părți, termenul de plată fiind de 30 de zile de la încheierea convenției;
b) în cazul în care proprietarii nu sunt identificați, prin dovada consemnării prealabile în conturi deschise pe numele titularilor de licențe, autorizații și acorduri petroliere a sumelor de bani aferente despăgubirilor, indemnizațiilor și rentelor, după caz, pentru respectivele imobile;
c) în cazul în care, deși proprietarii sunt identificați, refuză să încheie convenția, dovada consemnării prealabile la dispoziția acestora, în termen de 60 de zile de la data la care aceștia au fost notificați să se prezinte în vederea semnării convențiilor, dar nu s-au prezentat sau au refuzat încheierea convenției, a sumelor aferente despăgubirilor, indemnizațiilor și rentelor, după caz.
Alin. (1^4) al art. 7 din LEGEA nr. 50 din 29 iulie 1991, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 933 din 13 octombrie 2004, introdus de pct. 2 al IV din prezentul act normativ, a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 241 din 29 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 974 din 6 decembrie 2016.
"(1^5) În cazurile în care autorizația de construire s-a emis în baza avizelor prevăzute la alin. (1) lit. d^1), beneficiarul are obligația depunerii la emitentul autorizației de construire a avizelor/acordurilor sau, după caz, a avizelor de amplasament, pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere până la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor."
3. La articolul 7, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins:
"(5^1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament își mențin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la data semnării procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor, cu condiția începerii execuției lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizației de construire.
(5^2) Prevederile alin. (5^1) nu se aplică dacă pe parcursul execuției lucrărilor sunt identificate elemente noi care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii acestora, precum și/sau modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii acestora, după caz."
4. La articolul 7, după alineatul (16^1) se introduce un nou alineat, alineatul (16^2), cu următorul cuprins:
"(16^2) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizațiile de construire se pot elibera în baza documentelor prevăzute la alin. (1) și a avizelor de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național."
5. La articolul 7 alineatul (20), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
"c) pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, să emită avizele/acordurile de principiu pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiționate pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere, în maximum 10 zile de la data depunerii solicitării la autoritatea emitentă pe baza planului de amplasament al obiectivului de investiții, și memoriului tehnic, care vor cuprinde în mod obligatoriu poziționarea rețelelor de utilități sau a terenurilor afectate de scoaterea din fondul forestier."
6. La articolul 7, după alineatul (24) se introduce un nou alineat, alineatul (25), cu următorul cuprins:
"(25) La cererea beneficiarului proiectului de infrastructură transeuropeană de transport se pot emite autorizații de construire pe loturi, secțiuni, sectoare sau obiecte de lucrări, condiționat de depunerea documentațiilor tehnice complete însoțite de punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului/actul administrativ al acesteia, avizele/acordurile prevăzute de certificatul de urbanism sau de avizele/acordurile de principiu/avizele de amplasament favorabile condiționate aferente, după caz."
7. La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
"(1^1) Pe lângă autoritățile prevăzute la alin. (1), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes național, organele de control desemnate din cadrul Ministerului Transporturilor au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz."
8. La articolul 27, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
"(3^1) Pe lângă autoritățile prevăzute la alin. (3), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes național, autorizate de către Ministerul Transporturilor, contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. c), d), h)-l), se constată și se sancționează și de către organele de control desemnate ale Ministerului Transporturilor."
9. La articolul 28, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:
"(2^1) Pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes național, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către Ministerul Transporturilor pe baza unor expertize tehnice întocmite în condițiile legii sau, după caz, de instanța judecătorească.
(2^2) În vederea fundamentării deciziei privitoare la menținerea sau desființarea construcțiilor executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, rezultatele expertizei tehnice se supun aprobării Consiliului tehnico-economic al Ministerului Transporturilor pentru analiza conformității lucrărilor executate cu proiectul tehnic de execuție elaborat conform legii și cu respectarea condițiilor din acordul de mediu sau punctul de vedere al autorității competente emis cu respectarea legislației privind protecția mediului. Decizia menținerii/desființării construcțiilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și stă la baza emiterii autorizațiilor de construire/desființare."
10. La articolul 29, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale încunoștințează autoritatea administrației publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul și Ministerul Transporturilor, după caz, asupra constatărilor și măsurilor dispuse. În această situație, organele de control ale consiliilor județene, locale sau ale Ministerului Transporturilor, după caz, au obligația să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții."
11. La articolul 43, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) aferente infrastructurii de transport de interes național se face de către Ministerul Transporturilor, prin direcția de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor."
(1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, terenurile agricole situate în extravilan care fac obiectul hotărârii Guvernului privind procedura de expropriere sunt considerate scoase din circuitul agricol, prin efectul prezentei ordonanțe de urgență, după transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor, la data emiterii deciziei de expropriere, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în condițiile legii, și se înscriu în cartea funciară conform categoriei de folosință specifice scopului pentru care a fost adoptată hotărârea Guvernului privind procedura de expropriere.
(2) Beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport are obligația să depună la Ministerul Transporturilor cererea privind emiterea autorizației de construire însoțită de lista terenurilor prevăzută la alin. (1), precum și avizul tehnic, dacă este cazul, pentru amplasarea construcțiilor care se execută în zona amenajărilor de îmbunătățiri funciare, eliberat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
(3) Ministerul Transporturilor, prin direcția de specialitate, pe baza informațiilor puse la dispoziție de către beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport, transmite Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în termen de 7 zile de la data depunerii documentației prevăzute la alin. (2), lista suprafețelor de teren situate pe amplasamentul coridorului de expropriere, scoase din circuitul agricol conform alin. (1), și fișierele în format electronic vectorial în Sistemul de proiecție stereografic 1970.
(1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizul de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național, prevăzut la art. 7 alin. (16^2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, se emite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru suprafețe mai mari de 1 ha inclusiv, și de către structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafețe mai mici de 1 ha, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a acestuia, însoțită de memoriul tehnic, planul de amplasament al obiectivului de investiții, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului/actul administrativ al acesteia și de dovada că terenul pentru care se solicită obținerea avizului de principiu este proprietate publică a statului.
(2) Predarea-primirea către beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport a terenului forestier, pentru care a fost emis avizul de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național, conform alin. (1), se face numai după ce beneficiarul face dovada depunerii la emitentul autorizației de construire a aprobării privind scoaterea definitivă din fondul forestier național.
(1) Beneficiarii aflați sub autoritatea/coordonarea Ministerului Transporturilor, care implementează proiecte de infrastructură transeuropeană de transport cu finanțare din bugetul de stat și/sau din fonduri structurale, pot asigura, pe bază de act adițional la contractele de achiziție publică existente, încheiate cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, punerea în aplicare a deciziilor pronunțate de comisiile de adjudecare a disputelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) a fost încheiat/este în derulare/a fost finalizat un contract de execuție lucrări/prestări servicii legal încheiat;
b) modul de soluționare a litigiilor prin comisiile de adjudecare a disputelor este prevăzut în contractele de execuție lucrări/prestări servicii;
c) executanții de lucrări și/sau prestatorii de servicii acceptă, prin act adițional la contractele în vigoare, renunțarea la plata accesoriilor aferente disputelor, precum și la plata accesoriilor care fac parte din disputele contractuale astfel cum acestea au fost stabilite prin comisiile de adjudecare a disputelor;
d) există scrisori de garanție bancară constituite conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Beneficiarii care pun în aplicare deciziile comisiilor de adjudecare a disputelor potrivit prevederilor alin. (1) asigură finanțarea acestor cheltuieli din bugetul proiectelor de la titlul de cheltuieli unde este prevăzută alocarea de resurse pentru proiectul respectiv, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobați conform legii, precum și în creditele bugetare anuale aprobate proiectului în anul respectiv.
(3) Beneficiarii întocmesc o notă justificativă aprobată de ordonatorul principal de credite prin care justifică necesitatea punerii în aplicare a deciziilor emise de comisiile de adjudecare a disputelor pentru a asigura continuarea proiectelor, precum și cauzele care au generat disputele respective.
(1) Beneficiarii care asigură punerea în aplicare a deciziilor comisiilor de adjudecare a disputelor, în condițiile art. VII, au obligația de a parcurge toate etapele procedurale din contract pentru soluționarea disputelor, până la obținerea titlului executoriu prin care beneficiarul este obligat la plata acestora sau prin care beneficiarul este exonerat de la plata acestora.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorul principal de credite, la propunerea beneficiarului, pe bază de justificări fundamentate, poate aproba încetarea parcurgerii etapelor procedurale prevăzute în contract pentru soluționarea disputelor în vederea obținerii titlului executoriu, precum și eliberarea scrisorii de garanție bancară.
(1) Plata sumelor aferente deciziilor din comisiile de adjudecare a disputelor este condiționată de constituirea de către executanții de lucrări/prestatorii de servicii a unor scrisori de garanție bancară în echivalentul sumelor ce se achită cu titlu de dispute și a accesoriilor aferente acestora, calculate la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României valabile la data constituirii scrisorii de garanție bancară, la care se adaugă 3 puncte procentuale pentru o perioadă de 3 ani de la data constituirii acesteia.
(2) Scrisorile de garanție bancară au perioada de valabilitate asigurată de către executanții de lucrări/prestatorii de servicii până la obținerea unui titlu executoriu care reglementează plata disputelor.
(3) Scrisorile de garanție bancară se execută de către beneficiar, dacă titlul executoriu este în favoarea beneficiarului, iar executantul de lucrări/prestatorul de servicii refuză punerea în aplicare a acestuia.
(4) Scrisoarea de garanție bancară se eliberează executantului de lucrări/prestatorului de servicii în condițiile și termenele prevăzute de aceasta, dacă titlul executoriu este în favoarea executantului de lucrări.
(5) În situația în care în titlul executoriu sunt stabilite sume parțiale din valoarea scrisorilor de garanție bancară, acestea se execută în favoarea beneficiarului, dacă executantul de lucrări refuză punerea în aplicare a acesteia, proporțional cu suma înscrisă în respectivul titlu, iar diferența se eliberează în favoarea executantului de lucrări/prestatorului de servicii.
(6) Diferențele de sume rezultate din aplicarea alin. (5) se regularizează ținând cont și de accesoriile aferente scrisorii de garanție bancare la care părțile sunt îndreptățite, calculate la nivelul accesoriilor valabile pentru creanțele bugetare pe perioada constituirii scrisorii de garanție bancare.
Fără a afecta drepturile și obligațiile părților contractuale, prevederile art. VII-IX se aplică numai în cazul în care acestea convin asupra încheierii unui act adițional la contractul de execuție lucrări/prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice.
(1) Prin ordin al ministrului transporturilor, în limita bugetului aprobat, se stabilesc criterii de prioritizare a plății disputelor cu respectarea prevederilor legale în vigoare, dacă nivelul sumelor solicitate pentru plata disputelor depășește nivelul bugetului anual alocat proiectelor de infrastructură de transport de interes național.
(1) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură de transport derulate de beneficiarii prevăzuți la art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, beneficiarii pot efectua plăți în avans de până la 15% din valoarea contractelor de execuție lucrări/prestări de servicii/livrare bunuri, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate, care se justifică prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit conform contractelor de execuție lucrări/prestări de servicii/livrări de bunuri legal încheiate, dar nu mai târziu de data de eligibilitate finală a programului operațional, cu condiția recuperării din fiecare plată a unei cote-parte cel puțin egale cu procentul în limita căruia a fost acordat avansul, până la recuperarea integrală a acestuia. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către beneficiar se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării și data recuperării.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, finanțate de la bugetul de stat și din cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, se pot efectua, anual, plăți în avans, după cum urmează:
a) în primul an de execuție a lucrărilor, de până la 15% din valoarea contractelor de execuție lucrări/prestări servicii/livrare bunuri, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate anual pentru proiectul respectiv, avansul fiind calculat ca diferență între creditele bugetare aprobate și sumele aferente plăților restante și reținerii prevăzute la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
b) în următorii ani de execuție a lucrărilor, de până la 30% din creditele bugetare aprobate anual pentru proiectul respectiv, avansul fiind calculat ca diferență între creditele bugetare aprobate și sumele aferente plăților restante și reținerii prevăzute la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
(3) Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (2) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către beneficiarul ce a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către beneficiar se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării și data recuperării.
(4) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, finanțate inițial de la bugetul de stat și din cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, a căror sursă de finanțare este asigurată ulterior din fonduri externe nerambursabile postaderare, plățile în avans se efectuează și se justifică potrivit alin. (1).
(5) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport finanțate din titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», preluate integral sau parțial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014-2020, sumele reprezentând plăți în avans acordate potrivit legii se justifică prin lucrări executate în anul 2016 în cadrul proiectelor respective.
(6) Beneficiarii achită avansul prevăzut la alin. (1) și (2) numai după constituirea garanției de returnare a avansului de către executanții de lucrări/prestatorii de servicii/furnizorii de bunuri care au această obligație și numai dacă sunt asigurate condițiile pentru începerea îndeplinirii obligațiilor rezultate din contract. Garanția de returnare a avansului trebuie să acopere atât valoarea avansului acordat inclusiv valoarea dobânzilor, penalităților și a altor asemenea accesorii prevăzute în contract, cât și eventualele prejudicii ce ar putea fi aduse prin imobilizarea fondurilor publice, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor contractuale ce derivă din acordarea avansului în limita unui procent maxim de 30% din valoarea avansului acordat. Limita garanției de returnare a avansului se stabilește prin contractul de achiziție publică legal încheiat.
Prin derogare de la prevederile art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, se elaborează studii de fezabilitate pe baza unei note justificative întocmite de beneficiari și aprobate de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu analizele rezultate din Modelul național de transport, respectiv analiza cost-beneficiu, standardele de cost și metodologia de prioritizare din care să rezulte sustenabilitatea și suportabilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(1) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor include în mod obligatoriu și racordurile la municipiile reședință de județ ori la localitățile urbane limitrofe sau la drumurile existente care asigură legătura cu municipiile reședință de județ și cu localitățile urbane limitrofe acestora, precum și racordurile la terenurile agricole situate în extravilan, cu respectarea reglementărilor legale de urbanism și a normelor de proiectare în vigoare.
(2) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor include în mod obligatoriu măsuri privind domeniul protecției patrimoniului arheologic, de diagnostic și, după caz, de cercetare arheologică preventivă, precum și măsuri privind reducerea efectelor negative ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor și habitatelor naturale și de menținere a coridoarelor ecologice prin intermediul ecoductelor sau al altor sisteme.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, beneficiarul va iniția procedurile de actualizare a normativelor de proiectare și execuție pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport rutier cu respectarea prevederilor alin. (1).
(4) Normativele de proiectare și execuție prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.
(1) Ordonatorul principal de credite, la solicitarea beneficiarilor, poate introduce la finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare categorii de cheltuieli eligibile aferente elaborării documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele noi de infrastructură transeuropeană de transport ce fac parte din lista anexă la Programul operațional Infrastructură mare "Lista proiectelor eligibile Programul operațional Infrastructură mare și surse complementare de finanțare - versiunea cu activarea clauzei de reformă și existența spațiului fiscal suficient" în corelare cu prioritizarea proiectelor din Master planul general de transport și care nu se încadrează în nivelul de supracontractare al axelor prioritare din Programul operațional Infrastructură mare, stabilit potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, cu modificările ulterioare, condiționat de aprobarea creditelor bugetare și de angajament conform legii.
(2) În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, cu modificările ulterioare, se autorizează beneficiarii să introducă la finanțare categorii de cheltuieli prevăzute la alin. (1) și să deruleze procedura de achiziție publică, iar semnarea contractelor poate fi făcută numai în condițiile în care beneficiarul are încheiat contract de finanțare cu autoritatea de management.
Categoriile de cheltuieli cu documentațiile tehnico-economice prevăzute la art. XIV alin. (1) includ cheltuieli pentru elaborarea: studiilor de fezabilitate, studiilor geotehnice, studiilor de diagnostic și cercetare arheologică, studiilor topografice, studiilor hidrologice, precum și altor asemenea studii necesare elaborării studiilor de fezabilitate, precum și cheltuieli necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuție, detaliilor de execuție și documentațiilor tehnice pentru obținerea autorizațiilor de construcție.
Ordonatorul principal de credite are obligația includerii la finanțare cu prioritate a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport ale căror documentații tehnico-economice s-au finanțat potrivit prevederilor art. XV din prezenta ordonanță de urgență, cu încadrarea în limita bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat.
(1) Perioada de valabilitate a autorizațiilor de construire, certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, după caz, avizelor de amplasament eliberate pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, care nu au expirat la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se prelungește de drept până la data semnării procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurilor legale pentru eliberarea acestora.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică dacă pe parcursul execuției lucrărilor sunt identificate elemente noi, care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii acestora, precum și apariției oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii acestora.
(3) Prevederile art. IV referitoare la avizele/acordurile de principiu și/sau avizele de amplasament favorabil condiționate sunt aplicabile și certificatelor de urbanism emise pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu acordul emitentului certificatului de urbanism.
(1) Beneficiarii proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport nu vor preda amplasamentele de teren afectate de rețelele de utilități și nici pe cele afectate de scoaterea din fondul forestier înainte de obținerea acordurilor/avizelor finale sau a avizelor de amplasament.
(2) Executanților de lucrări le este interzis să efectueze lucrări pe amplasamentele de teren, a căror predare se face potrivit prevederilor alin. (1), afectate de utilități și pe cele afectate de scoaterea din fondul forestier, cu excepția lucrărilor aferente studiilor tehnice necesare pentru elaborarea studiului de fezabilitate.
(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă între 50.000 lei - 100.000 lei, dacă nu au fost săvârșite în alte condiții încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni, următoarele fapte:
a) predarea amplasamentelor de teren cu încălcarea prevederilor art. XIX alin. (1);
b) executarea de lucrări pe amplasamentele de teren cu încălcarea prevederilor art. XIX alin. (2);
c) necomunicarea listei terenurilor către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. V alin. (3);
d) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1^5) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență.
(2) Prevederilor alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul organelor cu atribuții de control din cadrul Ministerului Transporturilor.
Pentru lucrările aferente infrastructurii transeuropene de transport executate înainte de data emiterii autorizației de construire sau cu nerespectarea acesteia, după caz, și până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Transporturilor, în conformitate cu datele transmise potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune măsurile necesare conform art. 28 alin. (2^1) și (2^2) din aceeași lege.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Transporturilor aprobă prin ordin comun instrucțiuni în aplicarea prevederilor art. III, IV, V și XVIII.
Prevederile art. XX intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României.
PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer p. Ministrul fondurilor europene, Nicușor Marian Buică, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu
București, 16 martie 2016.