a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române și a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de prețuri
În fața statului nostru sta sarcina infaptuirii unei noi reforme bănești, în scopul intaririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului sau extern, creșterii salariului real al muncitorilor și funcționarilor și îmbunătățirii aprovizionarii celor ce muncesc.
În cei 4 ani și jumătate care au trecut de la reforma bănească din 1947, în țara noastră s-au produs schimbări fundamentale. La sfîrșitul anului 1947 au fost inlaturati din guvern reprezentanții burgheziei și lichidată monarhia. Întreaga putere politica a fost preluată de clasa muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare.
La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, precum și băncile au fost naționalizate, devenind proprietate socialistă de stat, trecandu-se apoi la conducerea planificata a economiei naționale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Române pe anii 1949 și 1950 au fost depășite, ceea ce a înlesnit trecerea la elaborarea și înfăptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră și a planului de electrificare de 10 ani.
Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare și de către toți oamenii muncii din țara noastră, planul primului an al planului cincinal a fost de asemenea depășit. În industrie nivelul de producție atins în anul 1950 a fost depășit cu 28% în 1951. În agricultura recoltele anului 1951 au depășit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, intrecandu-se pentru prima oara nivelul din 1938. În cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 și 1950 și a primului an al planului cincinal s-au reconstruit numeroase întreprinderi vechi și s-au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investițiilor din 1951 este de doua ori mai mare față de cel din 1949.
Productivitatea muncii în industrie crește din an în an, atingandu-se în 1951, 110% față de anul 1950. S-au obținut rezultate pozitive în domeniul reducerii prețului de cost al produselor industriale. Somajul, care în timpul regimului burghezo-mosieresc a adus muncitorimii din țara noastră crunta mizerie, suferințe grele și nesiguranta zilei de maine, a fost lichidat pentru totdeauna.
În agricultura s-au înființat câteva sute de gospodării de stat, s-a creat o rețea puternica de aproape 200 stațiuni de mașini și tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodării agricole colective, pasindu-se astfel la transformarea socialistă a agriculturii.
Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum complet predominant în industrie (95%) și transporturi (85%). El deține o parte importanța în agricultura (12,6% din pământul cultivabil, 85% din păduri), precum și în comerț (76%). Comerțul exterior a devenit monopol de stat.
Sistemul financiar și de credit a fost pus în slujba statului de democratie populara. Partea precumpanitoare a bugetului de stat (două treimi) se bazează pe acumularile sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, cînd veniturile statului, în proporție covarsitoare constituiau o povara suportată de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate - directe și mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sînt cheltuieli de întreținere a unui aparat polițienesc de reprimare și asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finanțare a industrializarii, a reconstruirii socialiste a tarii, a dezvoltării culturii și ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. În economie se intareste tot mai mult controlul prin leu.
Succese de seama s-au realizat în domeniul dezvoltării culturii socialiste. Statul cheltuieste anual mijloace însemnate pentru crearea de noi așezăminte de învățămînt, știința și arta, pentru lărgirea rețelei de case de odihnă, sanatorii, crese și spitale.
Succesele obținute deschid în fața tarii noastre noi posibilități de dezvoltare economică și culturală, cat și de satisfacere în măsura tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc.
Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului fratesc al Uniunii Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a tarii noastre cu Uniunea Sovietica și țările de democratie populara. Ele sînt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din țara noastră și îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forta conducatoare și calauzitoare a Republicii Populare Române - Partidul Muncitoresc Roman.
Pe lîngă aceste realizari se constata însă ca în perioada 1947 - 1951 s-au manifestat și anumite fenomene care franeaza dezvoltarea economică a tarii.
Statul de democratie populara a avut de luptat împotriva haosului economic și financiar, împotriva deficitelor bugetare cronice, inflației, speculei și bursei negre, moștenire a regimului capitalisto-mosieresc, a dominatiei capitalistilor români și străini și urmare a criminalului război antisovietic în care a fost aruncata țara de tradatorii și calaii poporului român, Antonescu, Maniu, Bratianu.
Reforma bănească din anul 1947 a pus capăt inflației, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la insanatosirea vieții economice a tarii noastre. Încercările claselor exploatatoare de a submina reforma bănească din 1947 au fost infrante cu hotărîre de către clasa muncitoare.
În perioada ce s-a scurs după reforma bănească din 1947, speculantii și alte elemente capitaliste de la orașe și sate, agenții de tot felul ai imperialismului american și englez au dus o munca de subminare a puterii leului și de dezorganizare a circulației mărfurilor între oraș și sat.
Elementele capitaliste de la orașe și sate manevreaza cu mărfurile alimentare de larg consum pe care le dețin în mari cantități, dar nu le scot pe piața decât în parte, făcînd specula și umfland prețurile.
Prețul produselor agricole a crescut pe piața neorganizata de peste trei ori față de 1947, în timp ce prețurile mărfurile industriale cerute de țărani au rămas aproape la același nivel. Aceasta duce la slabirea schimbului între oraș și sat, temelia economică a aliantei între clasa muncitoare și taranimea muncitoare.
Creșterea industriei și dezvoltarea orașelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. În același timp înfăptuirea reformei agrare care a dat țărănimii muncitoare peste un milion hectare pămînt, sprijinirea de către stat a țărănimii muncitoare prin credite și avansuri, anularea unor datorii ale țărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiaburesti, numeroase avantaje acordate țărănimii muncitoare - toate acestea au dus după sine creșterea veniturilor și un surplus de produse agricole-marfa, în gospodariilor taranesti.
Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus țărănimii statul de democratie populara, piața n-a fost suficient aprovizionata cu produse agricole trebuincioase consumului și producției industriale. Agricultura în ansamblul ei a rămas în urma față de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei și construcțiilor. Datorită nivelului coborat al colectarilor de produse agricole și muncii nesatisfacatoare a organelor de colectare - statul nu a putut concentra în mâinile sale cantități suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe bază de cartela și pentru a putea exercita influența necesară asupra prețurilor pe piața neorganizata.
Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii și funcționarii sînt obligați sa cheltuiasca o buna parte din salariul lor pentru a cumpara mărfuri agricole, alimentare, la prețuri de specula.
Elementele capitaliste din orașe și sate, chiaburimea și speculantii se imbogatesc pe socoteala clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare. Concentrand astfel în aceleași mâini fonduri bănești însemnate și mari cantități de mărfuri de consum, exercita presiuni asupra pietii, incercand sa loveasca economiceste și politiceste în regimul de democratie populara.
Insuficienta folosire a parghiilor impozitelor și colectarilor pentru îngrădirea creșterii elementelor capitaliste la sate, a ingaduit chiaburimii sa profite de pe urma măsurilor luate de regimul de democratie populara în vederea sprijinirii țărănimii muncitoare.
În unele ramuri ale economiei naționale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destula perseverenta lupta pentru continua ridicare a productivitatii muncii, reducerea prețului de cost, rațională întrebuințare a mijloacelor bănești și un regim strict de economii.
Proasta calitate a semnelor bănești, circulația unor semne bănești ce s-au păstrat încă din timpul monarhiei rasturnate de poporul nostru, sau a altor semne bănești cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificări de bani organizate îndeosebi de dusmanii din afară ai Republicii Populare Române, au contribuit și ele la slabirea circulației bănești în țara.
Toate acestea au provocat o oarecare creștere peste normal a volumului de semne bănești aflate în circulație și slabirea puterii de cumpărare a leului.
Deficientele existente fac necesară aplicarea unei reforme bănești menite sa pună în circulație bani noi, cu putere de cumpărare mult mai mare, care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mica.
Aceasta reforma bănească:
- va întări cursul leului ridicand conținutul lui în aur;
- va stabili cursul leului pe bază de rubla sovietica, ceea ce înseamnă stabilirea cursului banilor nostri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., țara cu care avem cele mai strânse legături economice și de la care primim cel mai mare sprijin, și nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului și care este o valuta nestabila, inflationista, lovită de criza, valuta a carei putere de cumpărare este în continua scădere.
Reforma bănească se va infaptui pe baza următoarelor principii:
Schimbul banilor în circulație în numerar se va face diferențiat; sumele mai mici vor fi preschimbate în condițiuni mai avantajoase.
Cu prilejul aplicării reformei bănești, salariile muncitorilor și funcționarilor precum și veniturile taranilor ce vor proveni din colectari și achiziții, făcute de organele de stat și cooperatie, precum și alte venituri din munca ale populației, vor fi menținute la același nivel și vor fi plătite în bani noi pe bază de 20 lei vechi pentru un leu nou ținînd seama de noul nivel de prețuri.
Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condițiuni mai avantajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură avînd ca scop favorizarea micilor depunatori, oameni ai muncii și, de asemenea, stimularea depunerilor la casele de economii.
Reforma bănească, pusă în aplicare în țara noastră pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusă "reformelor bănești" din țările capitaliste. În S.U.A. finanțarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. și țărilor de democratie populara duce la devalorizarea accelerata a dolarului și creșterea mizeriei poporului muncitor. În Anglia, în Septembrie 1949 s-a făcut deja o devalorizare a lirei sterline față de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creșterea somajului și înseamnă o tot mai mare aservire a Britaniei față de S.U.A. Și mai grava este starea în semicoloniile americane și engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni și asasini a lui Tito-Rankovici a infaptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând cursul anterior al dinarului față de dolar de șase ori, ceea ce demonstreaza încă odată falimentul economiei Iugoslaviei și înseamnă noi suferințe ingrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialistilor americani de către clica fascista de la Belgrad.
În opoziție cu ceea ce se petrece în țările capitaliste unde cursa inarmarilor duce la inflație, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării celor ce muncesc, a somajului și a lipsurilor pentru populația muncitoare, - reforma bănească ce se înfăptuiește în Republica Populara Română va ridica cursul banilor nostri față de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avantului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicand nivelul de trai al oamenilor muncii.
Condițiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la orașe și sate, - îndeosebi chiaburimea, - care prin specula au contribuit la creșterea prețurilor produselor agricole alimentare pe piața neorganizata și a ingreuiat și sabotat realizarea planurilor de colectari și de achiziții a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei bănești, sa restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe cai ilegale.
Odată cu reforma bănească se vor reduce prețurile comerciale la o serie de mărfuri importante de larg consum, cum sînt: painea, carnea, zahărul, pastele fainoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, tesaturi, confectiuni și tricotaje, tigari și alte mărfuri - reduceri care creează populației însemnate foloase materiale.
În acest fel, drept rezultat al reformei bănești și al reducerii prețurilor comerciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulație, cu o putere de cumpărare scăzută, un leu nou - cu o putere de cumpărare simtitor mai mare.
Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face paturile muncitoare ale populației vor fi cu prisosinta compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea prețurilor și din toate urmările reformei bănești.
După înfăptuirea reformei bănești o buna parte din mărfurile de larg consum (pâine, petrol, tigari, chibrituri s.a.) vor avea prețuri, exprimate în subdiviziuni de leu - în bani. Leii noi și banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grija deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei avînd îndatorirea pe de o parte de a întrebuința banii cu chibzuinta și economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative sa nu submineze noii nostri bani sanatosi și puternici.
Dar înfăptuirea reformei bănești, prelevarea acumularilor bănești ilegale nu rezolva de la sine, în condițiunile menținerii sistemului de aprovizionare pe cartela, lipsurile și greutatile în aprovizionarea populației muncitoare.
Sistemul de aprovizionare pe bază de cartela și existenta mai multor prețuri pentru același produs reprezintă în Republica Populara Română o măsura vremelnic necesară, care arata ca în țara noastră mai exista greutăți în domeniul producției și repartiției mărfurilor de larg consum, greutăți ce nu au fost încă inlaturate.
Punerea de ordine în circulația bănească, creșterea producției de mărfuri de larg consum și concentrarea lor în mâinile statului în cantități îndestulătoare pentru aprovizionarea populației și pentru exercitarea influentei necesare asupra prețurilor pietii neorganizate, vor face posibile într-un viitor apropiat noi reduceri de prețuri comerciale, desființarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele și trecerea la prețuri comerciale unice, ceea ce va insemna o noua ridicare a salariului real al muncitorilor și funcționarilor, cat și a veniturilor țărănimii muncitoare.
Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sînt necesare o seama de condiții:
- mărirea producției industriale a bunurilor de larg consum atît la întreprinderile de importanța republicană, la întreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum și la întreprinderile cooperației meșteșugărești;
- mărirea producției-marfa în agricultura, atît la gospodăriile de stat, gospodăriile colective, intovarasirile de lucrare în comun a pămîntului, cat și la gospodăriile individuale ale taranilor muncitori;
- lupta consecventa pentru mărirea continua a productivitatii muncii în industrie și agricultura;
- lupta consecventa pentru reducerea prețului de cost și, drept urmare, a prețurilor de vânzare;
- lupta hotărâtă pentru realizarea regimului de severe economii în întreaga economie naționala precum și la organele de administrație;
- un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii;
- concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionarii fără cartele a populației și pentru a acționa în sens regulator asupra pieței neorganizate;
- întărirea legăturii de producție și de comerț între oraș și sat, temelia economică a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, prin îndreptarea raportului dintre prețurilor mărfurilor agricole și ale celor industriale;
- controlul respectării termenelor de plată a impozitelor și taxelor datorate statului și al îndeplinirii obligațiilor de colectari;
- întărirea disciplinii financiare și de plan.
Sistemul banesc al statului democrației populare se întemeiază pe întreaga bogatie și putere a economiei tarii, pe volumul crescand al mărfurilor produse, pe industria și agricultura sa în dezvoltare și devine cu atît mai puternic cu cat forta economică a statului sporește.
Ca și anul 1947, în anul 1952, ne bucuram de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale și de lungă durata, prin ajutorul tehnic și științific, prin dezvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromurilor și în mai multe alte forme.
Ridicarea conținutului în aur a leului corespunde dezvoltării economiei noastre naționale, ridicării potențialului sau de producție, perspectivelor sale de viitor.
Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece:
- este o noua lovitura puternica data pozițiilor claselor exploatatoare și o măsura de ingradire a chiaburimii și speculantilor din oraș;
- înseamnă creșterea salariului real al muncitorilor și funcționarilor;
- servește opera de industrializare socialistă a tarii.
Reforma bănească se face, de asemenea, în folosul țărănimii muncitoare, deoarece:
- îi pune la dispoziție bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de taranimea muncitoare;
- lovind în chiaburii speculanti, reforma bănească loveste în exploatatorii crunti ai taranilor muncitori și ajuta taranimea muncitoare în lupta de ingradire a exploatării chiaburesti;
- taranimea muncitoare va beneficia în egala măsura cu muncitorii de la orașe, de reducerea prețurilor comerciale la bunurile de larg consum.
Reforma bănească se face în interesul intaririi aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare; ea loveste în dusmanul comun - exploatatorii capitalisti, și pune la dispoziția oamenilor muncii de la orașe și sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraș și sat.
Reforma bănească din 1952 este menita sa ridice importanța și rolul banilor în economia naționala, contribuind la industrializarea socialistă a tarii, la reconstructia socialistă a agriculturii și mecanizarea ei, la întărirea legăturii dintre industrie și agricultura, mărirea volumului schimbului dintre oraș și sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai buna și mai ieftina a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor și funcționarilor, precum și a veniturilor țărănimii muncitoare.
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman hotărăsc:
I. Reforma bănească
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulație bani noi, model 1952 și anume:
a) Bilete ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de câte 10 lei, 25 lei și 100 lei;
b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanțe, de câte 1 leu, 3 lei și 5 lei din hârtie, precum și monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani și 25 bani.
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populație, la întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, la gospodării agricole colective, precum și la întreprinderile particulare, își pierd puterea circulatorie și sînt supuse preschimbarii.
Banca de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și moneta divizionara, model 1952.
Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române în curs de patru zile, adică începînd din 28 Ianuarie 1952 pînă la 31 Ianuarie 1952 inclusiv.
Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anulează.
Conținutul în aur al noului leu se stabilește la 0,079346 grame aur fin.
Prețul de cumpărare al aurului de către Banca de Stat se fixează la 12 lei și 45 bani pentru 1 gram aur fin.
Pe baza conținutului în aur fin al noului leu, prevăzut la art. 4 al prezentei Hotărîri, cursul leului față de rubla se stabilește începînd din 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rubla.
Banca de Stat va stabili cursul valutelor străine față de leu în mod corespunzător.
În cazul ca în viitor, valutele străine își vor schimba conținutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute față de leu.
Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și moneta divizionara fără limitare, precum urmează:
Pentru populație și întreprinderile particulare schimbului se face în mod individual, pe baza următoarelor norme:
a) sumele în numerar pînă la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
b) sumele în numerar pînă la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei în raportul prevăzut la punctul "a" de mai sus, iar restul pînă la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
c) sumele în numerar peste 3.000 lei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba în condițiile prevăzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou.
Pentru întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, schimbul numerarului se va face în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Achitarea ordinelor de plată, dispozițiilor de plată, cecurilor, mandatelor poștale, gropurilor poștale, în favoarea persoanelor particulare sau asociațiilor de persoane particulare, pentru care mijloacele bănești necesare au intrat la instituțiile de stat pînă la punerea în circulație a noului leu se va face în condițiile prevăzute la art. 7 al prezentei Hotărîri.
În același timp cu punerea în circulație a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C., în modul următor:
a) soldul depunerilor pînă la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula în raportul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou;
b) soldul depunerilor pînă la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul "a" de mai sus, iar restul pînă la 3.000 lei vechi se recalculează în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
c) soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se recalculează în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Timbrele poștale, fiscale, colile timbrate, aflate în circulație pînă la data reformei bănești, sînt supuse preschimbarii cu timbre noi "I. L. Caragiale", în raportul de 200 lei vechi pentru un leu nou. Cu începere de la data de 28 Ianuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decât timbrele noi.
Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor de stat cooperatiste și obștești, cat și ale gospodariilor agricole colective, aflate în conturi la instituțiile de credit sau în conturi reciproce, se vor recalcula în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor particulare industrialo-comerciale, aflate în conturi la instituțiile de credit, se recalculează astfel:
a) suma necesară activității normale a întreprinderilor, care nu va depăși suma salariilor plătite muncitorilor înregistrați pentru a doua jumătate a lunii precedente, se va schimba în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou;
b) restul se va recalcula în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Sumele datorate între întreprinderi, instituții și organizații, obligațiile de plată ale populației față de stat se recalculează în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. În același raport se recalculează și datoriile în lei ale Republicii Populare Române, față de statele străine, făcute după 1945.
Ambasadele, Legatiile și oficiile diplomatice ale statelor străine, acreditate pe lîngă Guvernul Republicii Populare Române, vor putea schimba, în ziua de 28 Ianuarie 1952, la unitățile Băncii de Stat, toate sumele de lei vechi provenite din valuta străină cedata Băncii de Stat în luna Ianuarie a.c. pînă la data reformei bănești.
Schimbul acestor sume se efectuează în raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
Începînd din 28 Ianuarie 1952, salariile, pensiile, bursele, ajutorul familial de Stat, precum și toate prețurile și tarifele în vigoare pînă la data reformei bănești se recalculează prin împărțirea sumelor respective cu coeficientul 20.
Prin excepție de la prevederile art. 2 al prezentei Hotărîri, în zilele de 28 și 29 Ianuarie a.c., se vor putea plati în lei vechi la prețuri vechi, înmulțite de zece ori, ratia de pâine, transportul persoanelor pe căile ferate, tramvaiul și autobuzul, ziarele, convorbirile telefonice interne, telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee și băi. Abonamentele la tramvaie rămîn valabile pînă la 31 Ianuarie a.c.
Persoanele care vor induce în eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu aparțin acelora care le prezintă; orice prezentare de date false în legătură cu aplicarea Hotărîrii de fața, precum și abaterile de orice fel de la prevederile prezentei Hotărîri se pedepsesc conform legii sabotajului economic.
La orașe schimbul se va face pentru toți cetățenii de la 16 ani în sus, pe baza prezentării buletinelor de populație.
La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzînd numele cetățenilor de la vîrsta de 16 ani în sus, domiciliați în comuna respectiva. Aceste liste vor purta viza președintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular local.
Orice falsuri în liste, care se vor constata în decursul schimbului sau cu prilejul controlului ce se va efectua ulterior, vor fi sancționate conform codului penal.
II. Reducerea prețurilor comerciale
Creșterea producției în întreprinderile de stat și cooperatiste, ridicarea sistematica a productivitatii muncii și scăderea prețului de cost au creat condițiile reducerii prețurilor cu amănuntul la produsele de larg consum.
Ca urmare a reducerii prețurilor cu amănuntul la mărfurile ce se desfac prin rețeaua comerțului de stat și cooperatist, populația va câștiga peste 10 miliarde lei.
Aceasta reducere de prețuri va determina de asemenea reducerea prețurilor și la piața neorganizata, astfel ca totalul câștigului realizat de populație va reprezenta o sumă și mai mare.
Pâine și produse de patiserie -Pâine albă ......................................................................................................................cu5% -Franzeluțe și împletituri ..................................................................................................cu5% -Cornuri, chifle și covrigi ................................................................................................cu5% -Biscuiți, turtă dulce ........................................................................................................cu10% Paste făinoase și crupe -Paste făinoase ..............................................................................................................cu20% -Griș ................................................................................................................................cu17,5% -Fulgi de ovăz .................................................................................................................cu20% Carne, preparate din carne și conserve cu carne -Carne bovine .................................................................................................................cu10% -Carne de ovine ..............................................................................................................cu15% -Carne de porcine ..........................................................................................................cu5% -Mezeluri, carne afumată, șuncă presată și alte preparate de carne ............................cu8% -Conserve de carne .......................................................................................................cu20% Zahăr, produse zaharoase și coloniale -Zahăr tos .......................................................................................................................cu10% -Zahăr cubic ...................................................................................................................cu7% -Bomboane și alte produse zaharoase ..........................................................................cu10% -Halva .............................................................................................................................cu10% -Prăjituri ...........................................................................................................................cu10% -Siropuri din fructe, limonadă și înghețată ......................................................................cu10% -Conserve din fructe (compoturi) ...................................................................................cu10% -Surogate de cafea ........................................................................................................cu10% -Sare măcinată și sare bulgări .......................................................................................cu5% -Sare extra, sare specială de masă și sare de bucătărie .............................................cu10% -Sare iodată ...................................................................................................................cu15% Țesături de bumbac -Covercot, barchet, stambă, zefir, finet, scoțiană, "Horia" .............................................cu5% -Doc ................................................................................................................................cu8% -Pânză albită și nealbită ..................................................................................................cu10% Țesături de mătase artificială .............................................................................................cu10% Confecțiuni și tricotaje -Confecțiuni pentru copii ................................................................................................cu15% -Confecțiuni din țesături de bumbac pentru adulți .........................................................cu5% -Tricotaje pentru copii ....................................................................................................cu15% -Tricotaje din bumbac pentru adulți, cu excepția ciorapilor și șosetelor ........................cu5% -Ciorapi și șosete din bumbac, pentru bărbați și femei ..................................................cu10% -Tricotaje din mătase artificială pentru adulți .................................................................cu10% Încălțăminte -Încălțăminte din piele pentru adulți ................................................................................cu5% -Încălțăminte din piele pentru copii .................................................................................cu15% -Încălțăminte de cauciuc pentru copii .............................................................................cu20% -Ghetuțe de copii mici din velur ......................................................................................cu25% -Încălțăminte tip III (cu surogate) ....................................................................................cu20% -Pantofi tenis și baschet, pentru adulți ...........................................................................cu10% Medicamente și produse farmaceutice .............................................................................cu15% Cărți literare și științifice .....................................................................................................cu15% Caiete școlare ...................................................................................................................cu20% Jucării ................................................................................................................................cu20% Parfumerie și cosmetice ....................................................................................................cu20% Vinuri de masă și vinuri de regiune ...................................................................................cu5% Țigări: Mărășești, Naționale, Mureș, Olt ............................................................................cu5%
Prețurile comerciale ale mărfurilor alimentare și industriale enumerate mai jos se reduc după cum urmează:
Prețurile din restaurante, bodegi, cantine și alte întreprinderi de alimentație publică se reduc corespunzător cu reducerile aplicate prețurilor produselor alimentare, specifice la art. 20 de mai sus.
Direcția Generală a Prețurilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române este însărcinată sa recalculeze prețurile mărfurilor industriale și alimentare conform Hotărîrii de fața și să asigure publicarea lor pînă la data de 3 Februarie 1952.
Dezvoltarea economiei naționale, întărirea regimului de democratie populara, întărirea colaborării multilaterale cu marea țara care construieste comunismul - Uniunea Sovietica - este chezasia victoriilor noastre viitoare în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populara Română, în lupta pentru pace trainica în lume.
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman își exprima convingerea ca poporul nostru muncitor va susține cu fermitate reforma bănească și cheamă pe toți oamenii muncii de la orașe și sate la munca și lupta pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute în prezenta Hotărîre.
------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.