I. Stabilirea dreptului de proprietate al mosnenilor sau răzesilor cu privire la păduri, poieni, goluri de munte, etc.
Pentru stabilirea drepturilor de proprietate a cetelor de moșneni sau răzeși aflate în devălmășie, cu privire atît la pădurile ce stapanesc cat și la pădurile, fanetele și locurile de aratura aflătoare În poienile și locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului pădurilor lor, precum și la golurile de munte destinate pasunatului, se instituie o comisiune compusa din județe de ocol, din administratorul plasei și din controlorul fiscal al locului unde este situata proprietatea, și care comisiune va fi prezidata de judele de ocol.
Dacă imobilul face parte din mai multe comune sau chiar județe ori plasi, ori-care din judecătorii din ocolul căruia ar face parte o porțiune din imobil e dator și are competența de a instrumenta pentru întreg imobilul și a face parte din comisiune. El atrage după sine în Comisiune pe subprefectul și controlorul din resortul reședinței judecătoriei. În asemenea cazuri, și dacă mai mulți judecători au luat inițiativa operațiunei, conducerea ei rămîne aceluia care a luat-o mai întîi.
Judecătorul este dator ca, în termen de o luna dela promulgarea legei de fața, prin notarii comunelor din ocolul sau, să se informeze de cetele de moșneni sau răzeși aflătoare în fiecare comuna, de numele persoanelor cari o compun pe cat va fi posibil, de numele generic al proprietății, de numele parohului și al dirigintelui scoalei din comuna situațiunei imobilului.
Notarul e dator, pînă în cincisprezece zile dela primirea adresei judelui de ocol, să-i dea toate aceste informațiuni, sub pedeapsa unei amenda dela 100-200 lei, care i se va aplica de judele de ocol în mod definitiv.
Treptat cu primirea acestor informațiuni comisiunea va procede în lucrare, care va trebui terminată pentru toate imobilele cetelor de moșneni sau răzeși din ocolul sau, pînă în opt luni dela promulgarea acestei legi.
Spre acest sfîrșit, judele de ocol este dator ca printr'o citație colectivă sa încunoștiințeze obstea de ziua cînd comisia va descinde în comuna.
b) Numele generic al proprietății;
c) Ziua și ora descinderei în comuna;
d) Invitarea obstei de a se prezenta în localul primăriei situațiunei imobilului cu ori-ce acte, planuri sau titluri de posesiune privitoare la drepturile ei.
Citația se va trimite de judele de ocol pe lîngă o adresa a sa, parohului, dirigintelui scoalei și notarului comunei situațiunei imobilului.
Notarul o va afișa de îndată la usa primăriei, constatând aceasta prin dresare de proces-verbal, pe care îl va trimite judelui de ocol. Preotul o va ceti în biserica în prima Duminica dela primire și va trimite îndată judelui de ocol adeverinta de primire, în care va menționa și ziua cînd a cetit-o în biserica. Invatatorul va trimite de-asemenea adeverinta de primire și va cauta sa raspandeasca printre moșneni aceasta încunoștiințare.
Dacă imobilul face parte din diferite comune, trimiterea citației la notarul, parohul și dirigintelui scoalei uneia din comune este de ajuns.
Asemenea dacă în comuna sînt mai multe parohii și școli, trimiterea citației la unul din parohi sau diriginte de școala este de ajuns.
Dacă din contra nu va fi preot, ori invatator în comuna, sau unul din ei, exemplarele de citație destinate acestora nu se vor scoate de judele de ocol.
Judele de ocol este dator a trimite citația în timp util, iar descinderea comisiunei nu poate avea loc înainte de cincisprezece zile dela afișarea citatiunei la usa primăriei.
El va incunostiinta de asemenea prin adresa pe ceilalți membrii ai comisiunei de ziua descinderei, cel puțin cu opt zile înainte de ziua fixată, precum și pe Casa Centrala a Băncilor populare.
La ziua fixată, comisiunea, în asistența notarului, care va servi ca secretar al ei, va asculta pe toți mosnenii sau razesii cari se vor prezenta, va examina titlurile, rafuielile dintre ei, hotarniciile și planurile prezentate de fie-care, va descinde la imobil, va face masuratoarea prin ingineri de va fi nevoie, va lua ori-ce informațiuni și va face ori-ce investigatiuni cu privire la obiceiurile locale, la drepturile și posesiunea lor, va asculta martori, va cerceta ori-ce acte de ori-ce fel i s'ar prezenta, va statua chiar cu privire la drepturile celor ce nu s'ar prezenta, și, prin derogare dela dispozițiunile codului și procedurei civile, va stabili drepturile privitoare la averile dotale, la acelea ale minorilor, interzișilor, persoanelor puse sub consiliu judiciar și absenților, iar cînd aceștia nu ar avea reprezentanți legali sau cînd ar fi lipsa, judecătorul putând chiar la fața locului sa numească reprezentanți legali minorilor și incapabililor și uza de toate mijloacele pentru a constata existenta și proporția unor asemenea drepturi, va primi pe soți ca reprezentanți de drept, pentru părțile dotale și parafernale - cu un cuvânt, Comisiunea va uza de puterile cele mai largi pentru a stabili drepturile fie-căruia din devălmași, fără a fi nevoie pentru femeile maritate de autorizația soțului, pentru minori și ceilalți incapabili de îndeplinirea formalităților de autorizare cerute de codul și procedura civilă.
Dacă lucrarea sa nu se va putea termina într'o singura zi, dânsa va continua fără întrerupere și în zilele următoare pînă la terminare.
Asupra întregii sale operațiuni comisia va da o deciziune semnată de toți membrii prezenți, putând lucra chiar cu doi membrii, dintre cari judele de ocol trebuie să fie prezent neapărat. Pe lîngă deciziunea sa, comisia va dresa și o tabela, cari va face parte integrantă din deciziune și care va cuprinde: numele obstei, numele membrilor ei, calitatea lor de sînt majori, minori sau incapabili, numele imobilului, natura și întinderea lui aproximativă și proporțiunea dreptului fie-căruia în imobil.
Deciziunea comisiunei și tabela care o însoțește se vor afișa îndată de judele de ocol la usa primăriei respective, și pînă în trei zile dela pronunțarea lor și la usa jndecatoriei. Aceasta afișare se va constata prin dresare de proces-verbal semnat, pentru afișarea la comuna, de membrii comisiunei prezenți la darea deciziunei și de notar; pentru afișarea la judecătorie, de judecător sau stagiar și de grefier.
Pentru fie-care imobil judele de ocol va tine un dosar separat.
El este dator a da copii oricui i-ar cere de pe decizia comisiunei și tabela.
În termen de doua luni dela data afisarei deciziunei comisiunei la usa judecătoriei, ori-cine ar pretinde drepturi asupra acelui imobil, ca făcînd parte din obște dar nu a fost trecut, sau drepturi mai mari decât cele fixate de comisiune, fie ca a fost sau nu prezent înaintea comisiunei are dreptul de a face apel în contra deciziunei comisiunei la tribunalul județului de care depinde judecătoria.
Femeea maritata poate face apel fără autorizația soțului, soțul poate face apel fără mandat chiar pentru drepturile parafernale ale sotiei, reprezentanții legali ai minorilor și interzișilor, fără autorizarea consiliului de familie, care nu este necesară nici pentru a sta în instanța. Pentru cei puși sub consiliu judiciar, pot face apel, ei sau consilierul lor judiciar. Pentru minori și interzisi are încă dreptul de a face apel, tot în termenul de mai sus, primarul comunei, notarul, preotul, invatatorul, procurorul tribunalului, minorul mai mare de 14 ani și orice altă persoană.
În petiția de apel se va arata numele obstei, domiciliul apelantului, acela al obstei, calitatea în care face apelul, numele și situația imobilului, data deciziunei apelata, iar apelul va fi însoțit și de o copie de pe el.
Tribunalul, îndată ce va primi un apel, va cere dosarul dela judecătorie.
Nu va fixa termenul la nici un apel pînă cînd din dosarul judecătoriei nu va constata ca a expirat termenul de apel. Atunci va forma un singur dosar pentru toate apelurile făcute contra deciziunei comisiunei, pe cari din oficiu le va declara conexe printr'un proces-verbal și va fixa o singura zi de judecată. Pentru acea zi se va scoate o singura citație pe numele obstei, care va servi ca chemare Ia înfățișare atît pentru apelanti cat și pentru obște. Citația se va face după regulile prevăzute la art. 75 alin. II proc. civilă.
Dacă judecata se va amana la ziua fixată pentru cauze legale, sau ar fi nevoie de cercetări locale ori expertize, totuși președintele tribunalului e dator a fixa termenele de înfățișare și a face ca toate lucrările preparatorii să fie făcute în timp util, pentru ca sentinta tribunalului să fie pronunțată pînă în maximum trei luni, socotite din ziua expirarei termenului de apel, sub sancțiunea, în caz de abatere, de pedepse disciplinare.
Apelurile de asemenea natura se vor fixa chiar în zilele în care tribunalul, după regulamentul sau interior, nu judeca apeluri; ele se vor cerceta cu precădere înaintea tuturor proceselor din acea zi, și dacă nu se vor termina într'o zi, se va continua fără întrerupere în zilele următoare pînă la terminare. Tribunalul va judeca cel puțin cu doi judecători. Ministerul public va pune concluziuni.
Tribunalul, apreciind toate titlurile prezentate și dovezile făcute, va pronunța sentinta sa.
Sentinta se va redacta de un judecător și va prevede într'însă numele acelui judecător.
Sentinta tribunalului e definitivă nesupusa opozițiunei, însă cu drept de recurs în Casație, în termen de 15 zile dela pronunțare, chiar în cazul cînd a fost data în lipsa Curtea de Casație va, judeca pînă într'o luna, cu precădere înaintea tuturor proceselor dela ordinea zilei și fără opoziție. Recursul suspenda executarea.
Tribunalul, pe baza sentinței ce ar pronunța, va forma pînă în cinci zile dela pronunțare, o noua tabela definitivă, care va cuprinde toate enuntarile tabelei comisiunei, și care se va semna de completul care a luat parte la judecata.
Pînă în opt zile dela pronunțarea sentinței ea trebuie să fie facuta în condica de sentințe a tribunalului și îndată după dânsa se va trece tabela vorbita mai sus, care va face parte integrantă din sentinta. Ele se vor trece și în registrul de transcripțiuni imobiliare.
Președintele tribunalului e dator a trimite din oficiu copii după sentinta și tabela certificate de el ca conform cu originalele și cu mențiunea ca sînt transcrise, judelui de ocol respectiv pînă în zece zile dela transcrierea lor în registrul tribunalului; iar judecătorul pînă în cinci zile dela primire este dator a le trece într'un registru special numit lt; lt;Registrul drepturilor mosnenilor sau razesilor gt; gt;.
Dacă președintele tribunalului pînă în doua luni dela afișarea deciziunei comisiunei la judecătoria de ocol, nu va cere judecătoriei dosarul afacerii judecătorul din oficiu este dator a-i trimite tribunalului.
Președintele tribunalului va acea grija sa examineze acel dosar, și cînd vor fi trecut doua luni dela afișarea deciziunei comisiunei la judecătorie fără să se fi făcut apel contra ei de nimeni, el este dator a încheia un proces-verbal, constatând neapelarea și rămânerea lor definitivă și va face mențiune de aceasta pe decizia comisiunei și pe tabela ei, ordonand grefei a transcrie procesul sau verbal, decizia comisiunei și tabela ei, făcînd mențiune pe ele de efectuarea acestei operațiuni. Termenul în care ea se va face, va fi acela prevăzut la articolul precedent.
După transcriere va înapoia din oficiu judelui de ocol dosarul cu mențiunile făcute pe originala decizie a comisiunei și pe tabela, ca n'au fost apelate, precum și copie legalizată de președinte de pe procesul sau verbal. Judele de ocol, primind toate acestea, le va transcrie îndată în registrul menționat la articolul precedent.
După ce tabela a rămas definitivă și s'a transcris, ea constituie un titlu definitiv pentru toți cei ce au fost prezenți sau reprezentați, în modul indicat de această lege, înaintea uneia din cele doua instanțe de fond.
Aceștia nu vor putea invoca între ei, sub nici un motiv și pe nici o cale, alte drepturi asupra imobilului decât cele prevăzute În tabela definitivă.
Toți acei care vor pretinde ca au fost omisi sau au fost înscriși cu drepturi mai mici decât ar avea și nu vor fi fost prezenți sau reprezentați în modul indicat de această lege. înaintea nici uneia din cele doua instanțe de fond, își vor putea stabili drepturile lor pe cale de acțiune ordinară, înaintea tribunalului care va judeca ca prima instanța.
Acțiunea se va indrepta în contra reprezentanților obstei, desemnați conform acestei legi.
Pe baza hotărârilor definitive ce se vor da, se vor face cuvenitele îndreptări în tabela definitivă, precum și în registrele tribunalului și judecătoriei unde ea este transcrisă.
Numai dela data acestei rectificari, nouii înscriși vor putea exercita drepturile lor de co-devălmași.
Drepturile dobândite pînă atunci, conform acestei legi, de către cei de al treilea se vor respecta.
Nouii înscriși nu vor putea, în nici un caz, cere nici valoarea fondului, nici veniturile pe trecut, decât numai în contra obstei și nu vor putea urmări pentru acoperirea lor decât veniturile nedistribuite încă și cele viitoare.
Ei nu vor putea înființa nici sechestru asigurator, nici sechestru judiciar în timpul judecatei.
Imparteala pădurilor, proprietate a mosnenilor; nu se poate face decât în natură.
În caz de a se cere imparteala prin justiție, ea nu se poate face decât dacă judecata va constata ca imobilul se poate comod împărți în natură.
În timpul procesului de împărțire nu se poate cere, nici înființa sechestru judiciar.
În caz cînd obstia se afla în indiviziune cu o persoană morala sau cu particulari cari, ei sau autorii lor, nu au făcut parte din obște ieșirea din indiviziune se va face conform dreptului comun.
Înstrăinările făcute de unul sau mai mulți moșneni sau răzeși a dreptului lor indiviz nu pot avea alt efect decât a substitui pe cumpărător în aceleași drepturi indivize pe cari le avea vânzătorul, rămînînd cumpărătorul supus la toate restrictiunile acestei legi.
Cînd vânzătorul ar voi sa vanza la o persoană străină de obște, e dator a face un anunț, are se va afișa la judecătoria de ocol și la primăria respectiva, constatandu-se aceasta prin dresare de proces-verbal dresat de judecător și notar și în care se va indica prețul și condițiunile vanzarei.
Vânzarea nu se va putea face decât într'o luna dela afișare. Dacă în acest interval unul sau mai mulți devălmași vor voi sa cumpere ei vor fi preferiti la preț și condițiuni egale și vor declara oferta lor însoțită de garanțiile cuvenite judelui de ocol.
În caz de abatere, după cererea devalmasului interesat, vînzarea va fi declarata nulă în favoarea devalmasului care va fi exercitat dreptul de preferinta.
Constituirea de drepturi reale nu conferă dobânditorului alte drepturi decât tot asupra partei indivize a constituitorului; iar dacă constituirea unor asemenea drepturi ar conduce-o la vânzare silită, cumpărătorul nu dobândește decât tot un drept indiviz prin substituirea lui în drepturile și obligațiunile expropriatului prevăzute în prezenta lege.
Vînzările în deplina proprietate sau numai pentru exploatare a întreg sau parte din imobilul indiviz precum și constituirea de drepturi reale nu vor fi valabile decât atunci cînd se vor face după normele stabilite în această lege.
Din ziua promulgarei acestei legi și pînă la stabilirea definitivă, conform acestei legi, a drepturilor co-devălmașilor, ori-ce înstrăinare voluntara sub ori-ce titlu, totală sau parțială, este interzisă. Ori-ce act făcut contra acestei prohibitiuni este nul, și de nul efect.
În termen de o luna dela transcrierea tabelei definitive, care stabilește drepturile mosnenilor sau razesilor în devălmășie, judecătorul de ocol este dator a incunostiinta obstea să se prezinte la judecătorie pentru a-și constitui asezamantul ei cu privire la averea În devălmășie.
EI va fixa ziua cînd obstea va trebui să se prezinte în acest scop, iar chemarea se va face prin citatiune colectivă, pe numele obstei, înmânată în modul indicat ia art. 30.
Adunarea mosnenilor sau razesilor devălmași este legal constituită, dacă se prezintă moșneni sau răzeși, reprezentând peste jumătate din drepturile indivize stabilite prin tabela definitivă și transcrisă.
Dacă la prima chemare nu se prezintă moșneni în condițiunile prevăzute la aliniatul precedent, judele de ocol va constata aceasta prin proces-verbal și va fixa o noua zi de întrunire, al cărui termen nu va fi nici mai scurt de 15 zile, nici mai lung de 20, socotit din ziua primei convocări. Pentru acest nou termen va fi citata tot după normele de mai sus.
La acest al doilea termen, adunarea este legal constituită, ori-care ar fi proporția de drepturi pe care ar prezenta-o mesnenii prezenți.
Mosnenii sau razesii, intruniti în modul de mai sus, își vor alcătui asezamantul lor, în care vor indica:
a) Numirea proprietății devălmașe și locul unde este situata;
b) Numele și domiciliul tuturor mosnenilor sau razesilor devălmași precum și partea pe care fie-care din ei o are în proprietatea stapanita în devălmășie, conform tabelei definitive și transcrisă;
c) Dispozițiuni privitoare la modul cum se va face numirea administratorilor, cetei de moșneni sau răzeși, la numărul și durata functiunei lor, precum și la fixarea drepturilor și îndatoririlor acestora;
d) Dispozițiuni privitoare la modul cum se vor tine Întrunirile devălmașilor, la numărul de voturi ce va trebui să se obțină pentru ca o hotărîre a intrunirei să poată fi valabilă și la puterea ce aceste hotărîri vor avea față de devălmași sau față de cei de al treilea;
e) Dispozițiuni privitoare la cheltuelile comune, la dana socotelilor și la distribuirea beneficiilor realizate din exploatarea pădurilor, din pasune, fanete și terenurile de aratura;
f) Dispozițiuni privitoare la modul cum se vor aplana neînțelegerile ce se vor ivi între devălmași;
g) Epoca la care se va fixa întrunirea anuală a devălmașilor;
h) Numirea primilor administratori și fixarea salariilor lor.
În afară de dispozițiunile de mai sus, în asezamant se vor putea trece ori-ce dispozițiuni prevăzute În această lege, cari totuși se vor aplica chiar de nu ar fi prevăzute, precum de asemenea judele de ocol va opri a se trece în asezamant stipulațiuni care ar contrazice, fie direct, fie indirect, dispozițiunile acestei legi.
Asezamantul pentru a fi valabil trebuie să fie făcut în scris și aprobat de majoritatea în drepturi și În număr a mosnenilor prezenți la convocare. Ei se va autentifica de judecătorul de ocol și se va transcrie în registrul prevăzut la art. 33.
Dacă la a doua convocare nu s'ar prezenta deloc mosnenii, sau prezentându-se nu s'ar putea obține majoritatea prevăzută la aliniatul precedent, precum și în cazul cînd, prezentându-se, nu ar voi sa încheie asezamantul, judele de ocol este îndreptățit a forma el însuși asezamantul și a numi administratorii conformându-se principiilor stabilite în legea de fața.
Asezamantul alcătuit după normele de mai sus, fie de către moșneni sau răzeși fie de către judecător, este obligatoriu pentru toți devălmășii și opozabil celor de al treilea din ziua transcrierei lui.
Tot în acest registru se va trece asemenea, după cerere sau din oficiu, toate schimbările ce ar surveni posterior în drepturile fiecăruia din devălmași sau în alcătuirea așezământului, precum și ori-ce indicatiuni se vor da judelui de ocol de ministerul agriculturei și al domeniilor privitoare la supunerea padurei și a golurilor regimului silvic, la amenajament sau regulament de exploatare, și în fine, ori-ce înstrăinări sau drepturi reale s'ar constitui de obște sau de unii din ei asupra proprietății devălmașe.
Dacă asemenea drepturi reale s'ar constitui înaintea tribunalului, grefierul este dator din oficiu a le comunică judelui ocolului respectiv, pentru a fi trecute și în acest registru.
Devălmășii vor trebui să aibă în fie-care an, la epoca fixată prin asezamant, o întrunire în care se vor ocupa:
a) Cu luarea socotelilor;
b) Cu fixarea beneficiului net de distribuit, care va fi în proporție cu dreptul fiecăruia în devălmășie;
c) Cu numirea administratorilor, cari nu pot fi mai putini de trei, nici mai mulți de cinci;
d) Cu fixarea remunerariilor administratorilor, cari nu vor putea fi mai mari de 10% din beneficiile nete realizate;
e) Cu fixarea cheltuielilor de administrație și de paza pădurilor.
În întrunire se va decide suma ce va trebui să se retina din veniturile proprietății, pe fie-care an, pentru impadurirea locurilor conform amenajamentului sau regulamentului de exploatare.
Întrunirea va avea loc în ziua și locul fixat de administratori.
Devălmășii vor fi înștiințați de președinte de ziua intrunirei prin anunțuri, în cari se vor indica precis chestiunile asupra cărora se va discuta, făcute cu 25 zile înainte de întrunire. Anunțurile vor fi trimise de președinte primăriei locale, la ocolul silvic, la judecătoria de ocol și la Casa Centrala a Băncilor populare.
Primarul este dator a afișa anunțul la usa primăriei, constatând aceasta prin proces-verbal. Trimiterea anunțului la celelalte autorități se va constata prin dovezile acestora de primirea lui.
Numai cu îndeplinirea acestor formalități adunarea este legal constituită. Președintele și primarul cari nu vor îndeplini obligațiunile impuse mai sus, sau le vor îndeplini cu violarea vre-unei forme, se vor pedepsi cu o amenda, care se va aplica de judele de ocol, dela 100-500 lei, iar în caz de recidiva dela 500-2000 lei.
Aceste amenzi se vor incasa în folosul comunei.
Afară de întrunirea obișnuită, ce va avea loc în fiecare an, se vor putea tine întruniri extraordinare, ori de câte ori administratorii vor crede aceasta necesar.
Întrunirea va trebui să fie convocată:
a) Cînd va fi cerută de cel puțin a cincea parte din devălmași;
b) Cînd se vor fi ivit pagube extraordinare, cari vor fi distrus o parte din păduri, precum incendii sau alte accidente;
c) Cînd se va fi intentat cetei mosnenilor sau razesilor un proces care ar pune în discutiune dreptul ei de proprietate sau de posesiune, ori cînd se vor fi constatat mari pierderi din averea devalmasiei.
Anunțurile pentru asemenea adunări se vor face întocmai ca pentru adunările anuale.
Vor avea dreptul sa ia parte la întrunire toți proprietarii devălmași sau moștenitorii lor, ale căror drepturi vor fi stabilite prin tabela transcrisă.
În afară de excepțiunile dela art. 42, pentru ori-ce alte afaceri întrunirile anuale și cele extraordinare sînt legal constituite cînd vor fi de fața la prima convocare devălmași reprezentând în drepturi cel puțin jumătate din părțile totale ale devalmasiei.
Dacă la prima convocare nu s'a întrunit acest număr, adunarea anuală și cea extraordinară va avea loc de plin drept, fără alta convocare, în a opta zi libera dela prima convocare și se va tine oricare ar fi numărul devălmașilor prezenți.
Deciziunile în toate aceste adunări se iau cu majoritatea în drepturi a devălmașilor prezenți.
Întrunirile însă, cari au de scop modificarea așezământului, constituirea de drepturi reale, facerea de tranzactiuni, punerea în exploatare a padurei stapanite în devălmășie, vînzarea ei spre exploatare, în total sau în parte, precum și vînzarea de veci a proprietății insas sau o parte din ea, nu sînt legal constituite, dacă la prima convocare nu sînt prezenți moșneni sau răzeși reprezentând în drepturi peste două treimi din ele și în număr de cel puțin jumătate din numărul total al mosnenilor sau razesilor devălmași; iar la ori-care din întrunirile ulterioare în acest scop, trebuie să fie prezenți moșneni reprezentând peste jumătate din drepturile totale ale devalmasiei și ca număr o treime cel puțin din numărul mosnenilor.
În ambele cazuri, hotărîrile nu se pot lua decât cu cel puțin două treimi din drepturile reprezentate în adunare.
Ori-care ar fi numărul întrunirilor convocate în acest scop, pentru fie-care din ele trebuiesc făcute anunțurile prevăzute de art. 40, căci dispozițiunea dela art. 41, ca întrunirea să se poată tine a doua oara fără convocare și cu ori-ce număr, nu se aplică pentru deliberările de aceasta natură.
Toate întrunirile se prezidează de judele de ocol respectiv, iar în capitalele de judele cari au obște de moșneni sau răzeși, de președintele tribunalului local. La întrunire va putea sa asiste un delegat al ministerului de domenii și al Casei Centrale a Băncilor populare.
Președintele intrunirei va verifica, înainte de a se declara întrunirea constituită, dacă convocările legale sînt regulat făcute și dacă este prezent numărul legal de membrii. În caz cînd convocările nu sînt făcute În conformitate cu legea, el va amana întrunirea pentru alta zi spre a se face noi convocări. Dacă convocarea este legal facuta, dar nu se prezintă membrii în condițiunile legale, el va amana Întrunirea, iar pentru noua întrunire se va proceda după distincțiunile dela art. 41 și 42.
La toate întrunirile, fără deosebire femeea maritata se poate prezenta fără autorizația soțului; soțul poate prezenta pe sotie fără mandat, chiar pentru drepturi parafernale; tutorii și curatorii reprezintă de drept pe minori și interzișii; iar pentru cei puși sub consiliu judiciar, se pot prezenta ei singuri sau Consiliul lor judiciar. De asemenea, minorii peste patrusprezece ani se pot prezenta în persoana.
Toți aceștia, fără distinctiune, nu au nevoie sa îndeplinească nici una din formalitățile de autorizari cerute de codul civil sau de procedura civilă.
De asemenea, prin derogare dela dreptul comun, drepturile dotale indivize în imobil, acelea ale minorilor, interzișilor, absenților și ale celor puși sub consiliul judeciar, se pot instraina în total sau în parte în mod valabil și fără îndeplinirea ori-carei alte formalități, întru cat înstrăinarea a fost încuviințată de întrunirea devălmașilor constituită după cerințele acestei legi.
Hotărîrile întrunirilor devălmașilor, luate cu numărul legal, sînt obligatorii pentru toți devălmășii, oricare ar fi natura drepturilor și starea lor civilă și chiar dacă nu au luat parte la întrunire.
În termen de 15 zile dela întrunirea prin care s'a luat o hotărîre, ori-ce devălmaș va avea dreptul sa ceara judelui de Ocol respectiv anularea unei hotărîri luate contra dispositiunilor așezământului și contra celor prevăzute în această lege.
Hotărîrea intrunirei nu se poate pune în lucrare decât după expirarea acestui termen și după ce președintele consiliului de administratori va lua un certificat dela judele de ocol că nu s'a făcut cerere de nimeni pentru anularea ei.
În caz cînd ar exista cerere de anulare, judele de ocol este dator a o judeca pînă În zece zile dela data cererii. Hotărîrea lui nu e supusă opoziției apelului sau recursului.
Ea este definitivă și executorie.
Administratorii reprezintă ceata mosnenilor sau razesilor în devălmășie fața cu cei de al treilea.
Numărul lor nu va putea fi nici mai mic de trei, nici mai mare de cinci.
Ei vor alege din sanul lor un președinte și un casier.
Casierul nu va avea dreptul sa păstreze la dânsul decât sumele strict necesare pentru exploatare și cari se vor fixa de administratori.
Toate celelalte sume le va depune la Cassa Centrala a Băncilor populare după regulele pe care aceasta cassa le va stabili.
Administratorii sînt solidari răspunzători de gestiunea lor și a casierului precum și de ori-ce daune ar rezultă prin abaterile lor dela obligațiunile impuse prin această lege.
Ei lucrează valabil în majoritate.
Deciziunile lor vor fi constatate prin procese-verbale, cari se vor trece într'un registru special pe care îl vor tine la dispoziția ori-cărui devălmaș, al agenților ministerului de domenii, ai Cassei Centrale a Băncilor populare și a judelui de ocol.
Ei, în majoritate, reprezintă obstea față de cei de al treilea și în justiție fie ca reclamanți fie ca pârâți.
Administratorii, cu autorizația Cassei Centrale a Băncilor populare, vor avea dreptul sa angajeze tot personalul necesar pentru exploatarea și paza proprietății în devălmășie și a cere să fie recunoscut, de ministerul agriculturei și de domenii, acela relativ la păduri.
Pe tot timpul prevăzut în asezamant, administratorii nu pot demisiona, nici fi înlocuiți de moșneni sau răzeși, afară de cazul cînd s'ar constata că nu lucrează cu buna credința, ca compromit interesele obstei, ca fac acte ilegale sau dau robe de o vădită neglijența În asemenea cazuri, ori-ce mosnean, ministerul agriculturei și Cassa Centrala a Băncilor populare, pot cere judelui de ocol depărtarea. Judele, citând pe cel invinovatit, va decide.
Pînă la pronunțare, el îl poate suspenda.
Hotărîrea judecătorului e definitivă și executorie, nefiind supusă opoziției, apelului sau recursului.
În cazurile cînd ar fi vacante în consiliul administratorilor, cînd administratorii ar fi îndepărtați pentru vre-unul din cazurile prevăzute la articolul precedent, cînd obstea nu ar numi administratori prin asezamant sau În întrunirile anuale, ori i-ar numi în număr mai mic decât minimum legal și, în fine, ori de câte ori, din ori-ce împrejurări, nu ar fi de loc administratori, sau n'ar fi numărul legal, numirea în total sau completarea se face din oficiu de judele de ocol, în mod definitiv.
Administratorii astfel numiți reprezintă obstea față de cei de al treilea și în justiție, avînd aceleași drepturi și obligațiuni pe cari legea le prevede pentru administratorii numiți de obște prin asezamant sau aleși în întrunirile lor legale.
De asemenea, din ziua transcrierei tabelei definitive de drepturile mosnenilor sau razesilor și pînă la alcătuirea așezământului, sau cînd din ori-ce cauze obstea s'ar găsi fără asezamant, tot judele de ocol numește din oficiu unul sau trei administratori și cari vor funcționa pînă cînd obstea își va alcătui asezamantul după regulele acestei legi și ar alege administratorii săi.
Judele de Ocol va fixa onorariul acestor administratori, care nu pot fi mai mare decât acela prevăzut de art. 487 din procedura civilă, precum și cauțiunea la care vor fi supuși, dacă judele de ocol va găsi ca este nevoie a se depune o cauțiune.
În asemenea caz, acești administratori sînt investiti cu toate drepturile și supuși la toate obligațiunile pe cari legea le conferă administratorilor numiți de obște prin asezamant sau aleși în întrunirile lor.
În plus, ei vor avea, pînă la alcătuirea așezământului, toate puterile pe cari legea de fața le da adunărilor devălmașilor.
În ceea ce privește însă actele enumerate la art. 42, ei nu le vor putea face decât în urma unei autorizari speciale și prealabile a judelui de ocol și numai după formele prescrise la art. 48 și 50 din această lege.
Funcțiunea administratorului, numit din oficiu de judele de ocol, durează atît timp cat obstea nu-și va alcătui asezamantul după regulele acestei legi și ar alege administratorii ei.
În caz cînd ceata de moșneni decide vînzarea spre exploatare, în total sau în parte, a padurei, vînzarea nu se va putea face decât prin mijlocirea ministerului agriculturei și al domeniilor și numai prin licitațiune publică, după regulele vanzarei pădurilor Statului.
Ministerul agriculturei și al domeniilor va fi obligat ca, prin agenții săi silvici, să facă evaluarea materialului lemnos aflată în padurea cetei de moșneni sau de răzeși destinată vanzarei.
Aceasta evaluare se va lua de baza la ținerea licitațiunei pentru vînzarea acestei păduri.
După ce se va fi cunoscut rezultatul licitațiunei, ministerul agriculturei și al domeniilor va fi obligat sa comunice, cel mult în 15 zile dela ținerea licitațiunei, administratorilor cetei de moșneni sau răzeși prețul cel mai mare obținut la licitațiune.
Ei sînt datori sa comunice ministerului, pînă în l5 zile dela comunicarea ce ministerul le-a făcut de rezultatul licitațiunei, dacă se multumesc sau nu cu prețul obținut.
În cazul cînd majoritatea administratorilor consimte să facă vînzarea cu acest preț, ministerul va aproba rezultatul licitațiunei. În asemenea caz, administratorii vor încheia contractul de vânzare al padurei pe baza condițiunilor generale și celor speciale de vînzarea pădurilor Statului.
Dacă va găsi de cuviință, ministerul poate să cumpere padurea pe seama Statului, pe prețul ieșit la licitație și primit de administratori conform aliniatului precedent.
În ceea ce privește folosință locurilor de aratura, pasunei și a fanetei, fie de către însăși devălmași, fie prin arendare, învoire la vanat, pescuit etc, se va face și regula de administratorii devalmasiei, după avizul conform al șefului de ocol respectiv; în caz contrariu, acești administratori se vor pedepsi cu amendă fie-care dela 500-1000 lei, iar arendările vor fi nule de drept, fără drept de despăgubire de ori-ce natura pentru arendasi; iar folosință mosnenilor, dacă ei singuri o exercită, va fi oprită.
Un regulament va indica și modul numirei personalului necesar pentru paza, exploatarea și administrarea averei devălmașilor.
Cînd, conform art. 42 și 48, se decide vînzarea în deplina proprietate, se va arata și prețul pentru care se poate vinde.
Administratorii vor cere tribunalului situației imobilului sa procedeze la vînzarea prin licitație publică, după formele prescrise de art. 686 și următorii din procedura civilă, pentru vînzarea bunurilor minorilor. Tribunalul e dator a cita la vânzare pe ministerul agriculturei și al domeniilor.
Licitația poate începe dela ori-ce suma.
Adjudecarea însă nu se va putea face pe o sumă mai mica decât aceea fixată de adunarea generală, sau de judele de ocol, cînd vînzarea se face de administratorii numiți din oficiu.
Dacă după doua licitațiuni nu va ieși acest preț, administratorii nu vor putea vinde pe un preț mai mic, ci vor convoca o noua adunare generală, sau vor obține o noua autorizare dela judele de ocol pentru a hotărî un alt preț. Vânzarea se va face tot în forma arătată mai sus.
Ori-ce vânzări ale pădurilor aparținînd cetelor de moșneni sau răzeși, fie în deplina proprietate, fie spre exploatare sau folosință, cari se vor face în alt mod decât conform regulilor prevăzute în această lege, sînt nule de drept și de nul efect.
Ministerul agriculturei și al domeniilor, Cassa Centrala a Băncilor populare, ori-ce persoana interesată și ministerul public de pe lîngă tribunalul situațiunei imobilului, vor avea dreptul ca sa ceara anularea unor asemenea vânzări.
Pînă la pronunțarea justiției, ministerul domeniilor va opri exploatarea, fără a se putea formula vre-o cerere de despăgubire contra Statului, sub nici un motiv.
Ministerul agriculturei și al domeniilor va exercita, prin agenții săi silvici, un control asupra modului cum se va face exploatarea pădurilor cetelor de moșneni sau răzeși și va lua ori-ce măsuri va crede de cuviință pentru respectarea amenajamentului.
Cassa Centrala a Băncilor populare are dreptul de control și supraveghere în ceea ce privește întreaga gestiune a administratorilor, modul cum ei își îndeplinesc îndatoririle legale, dreptul de a asista, prin delegatul sau la adunările general; cu. un cuvânt, va exercita, ori-cînd și oricum ar crede de cuviință, controlul sau asupra întregii administratiuni, aceasta independent de drepturile ce legea de fața conferă organelor ministerului agriculturei și al domeniilor.
Beneficiile nete, după scăderea tuturor cheltuielilor, amortizărilor și celorlalte sarcini, se vor împărți între devălmași proporțional cu partea ce fiecare are în devălmășie.
Un regulament special va desvolta toate dispozițiunile dela art. 37-53, precum și procedura de urmat în cazurile în care ea nu este determinata în această lege.
Toate petitiunile, cererile, acțiunile, apelurile, constatările locale, expertizele, citațiile, comunicările de sentințe, transcrierile, procesele-verbale, afiptele, dovezile, certificatele, copiile, ori-ce acte de procedura judiciară sau extrajudiciara, etc, etc, cu un cuvânt tot ce s'ar face și de ori-cine în aplicarea ori-căreia din dispozițiunile dela art. 37 pînă la 53 din această lege, sau cu ocaziunea lor, este scutit de ori-ce taxa de timbru și plata de portarei, fie ca taxa după regulamentul lor, fie ca spese de transport.
În ceea ce privește obștiile de moșneni dela orașe, toate atribuțiunile și obligațiunile prevăzute în acest capitol, pentru primarul și notarul comunei rurale, se vor îndeplini de primarul și secretarul comunei urbane, afară de oficiul de secretar al comisiunei de stabilirea drepturilor mosnenilor, care se va îndeplini de grefierul judecătoriei.