privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor
În temeiul articolului 57 din Constituția Republicii Socialiste România semnam și dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor nr. 29 din 22 decembrie 1978.
NICOLAE CEAUȘESCU
PREȘEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
București, 26 decembrie 1978.
Rezultatele muncii desfășurate în unitățile economice, modul de gospodărire a fondurilor, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea productivitatii muncii, eforturile depuse pentru sporirea continua a valorii nou create se exprima în mod sintetic în beneficiile ce se obțin de către aceste unități. Beneficiul caracterizează eficienta activității colectivelor de oameni ai muncii, spiritul de răspundere cu care se folosesc avutia naționala, fondurile încredințate de societate. El reprezintă resursa de baza pentru formarea fondului de dezvoltare economico-socială și a fondului de consum social.
Creșterea beneficiilor ca rezultat al unei activități economice eficiente și al bunei gospodariri a mijloacelor materiale și bănești asigura fiecărei unități atît posibilitatea de a contribui la dezvoltarea societății cît și mijloacele necesare constituirii fondurilor proprii pentru autofinanțare, precum și pentru acoperirea cheltuielilor destinate unor nevoi sociale, în cadrul programului general de creștere a nivelului de trai, stabilit de partid și de stat.
Reglementările actuale privind modul de formare, planificare, utilizare și vărsare a beneficiilor unităților economice trebuie puse de acord cu măsurile stabilite pentru perfecționarea conducerii și planificarii economico-financiare, măsuri menite sa conducă la creșterea rolului și importantei beneficiului în înfăptuirea autogestiunii economico-financiare și cointeresarii colectivelor de oameni ai muncii. Se creează astfel un cadru juridic perfectionat și unitar pe baza căruia fiecare colectiv de oameni ai muncii, precum și organele de conducere din unitățile socialiste sa acționeze cu răspundere, competența și spirit gospodăresc astfel ca rezultatele activității să se reflecte în sporirea rentabilitatii, în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de beneficii.
În acest scop, Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Beneficiul, element al valorii nou create, constituie resursa de baza pentru formarea fondului național de dezvoltare economico-socială și a fondului de consum social, în concordanta cu cerințele realizării unei înalte eficiente economice și sociale în toate sectoarele de activitate, ale infaptuirii reproductiei socialiste largite și dezvoltării în ritm susținut a economiei naționale.
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, ministerele și celelalte organe centrale și locale au obligația ca, la elaborarea planului național unic de dezvoltare economico-socială și a bugetului de stat cît și în cursul îndeplinirii acestora, să asigure măsurile necesare pentru realizarea de către fiecare unitate economică a unei producții sporite, de înalt nivel calitativ, cu costuri cît mai reduse, creșterea productivitatii muncii, reducerea continua a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili și energie, și pe aceasta baza obținerea de beneficii și rentabilitati maxime.
Ministerele și celelalte organe centrale și locale trebuie să exercite un rol activ, astfel ca fiecare unitate economică sa desfășoare o activitate rentabila, să contribuie prin beneficiile realizate la formarea resurselor pentru dezvoltarea generală a societății și să asigure restituirea către societate a fondurilor avansate, autofinantarea propriei dezvoltări și sporirea continua a veniturilor oamenilor muncii corespunzător programului general de creștere a nivelului de trai stabilit de partid și de stat.
Unitățile economice, organele de conducere, oamenii muncii din fiecare unitate economică au datoria să-și desfășoare activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul național unic de dezvoltare economico-socială și bugetul de stat, în condițiile unei înalte eficiente economice, sa gospodareasca mijloacele materiale și bănești ce le sînt încredințate astfel încît să obțină rezultate financiare optime, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, sa îndeplinească și să depășească rentabilitatea și beneficiile planificate.
Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităților economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete; retribuțiile personalului muncitor și alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare și pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuția pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie.
Unitățile economice, organele de conducere colectivă ale acestora sînt obligate ca în concordanta cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială, la planificarea beneficiilor sa țină seama de întregul potențial economic de care dispun și să asigure:
a) stabilirea producției în structura fizica corespunzător cerințelor pieței interne și externe, determinate prin contracte economice sau comenzi ferme;
b) obținerea unei producții maxime de pe capacitatile de producție și spațiile existente, prin folosirea cît mai completa, intensiva a acestora, în concordanta cu necesitățile economiei naționale, creșterea producției nete la 1.000 lei fonduri fixe;
c) creșterea sistematica a productivitatii muncii și rationalizarea consumului de muncă; încadrarea în normele de muncă și normativele de personal aprobate; dimensionarea judicioasă a fondurilor destinate retribuirii muncii și utilizarea economicoasa și eficienta a acestor fonduri;
d) încadrarea în normele și normativele de consum și de stocuri de materii prime, materiale, combustibili și energie aprobate și reducerea sistematica a consumurilor specifice;
e) valorificarea superioară a resurselor materiale, creșterea calității produselor și serviciilor;
f) atingerea în termene cît mai scurte a parametrilor proiectati la obiectivele de investiții;
g) promovarea progresului tehnic și aplicarea rezultatelor cercetării științifice în scopul modernizării producției;
h) dimensionarea la strictul necesar a cheltuielilor generale și a cheltuielilor administrativ-gospodărești, în cadrul normelor și normativelor aprobate;
i) reducerea continua a costurilor de producție și a cheltuielilor de circulație, gospodărirea cu maxima eficienta a fondurilor materiale și bănești, asigurarea unui regim strict de economii și întărirea disciplinei de plan și financiare în toate sectoarele de activitate.
(1) Realizarea nivelului beneficiilor pe produse sau grupe de produse, lucrări de construcții-montaj, prestări de servicii și alte activități, determinat odată cu aprobarea prețurilor de producție, a prețurilor de deviz, a tarifelor pentru serviciile prestate și a rabaturilor comerciale, constituie sarcina minima pentru fiecare unitate economică.
(2) La stabilirea prețurilor pentru produsele noi, nivelul beneficiului se dimensioneaza în funcție de cerințele politicii economice, de nivelul costurilor și de necesitatea asigurării unor corelatii corespunzătoare între prețurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre valorile de întrebuințare ale acestora.
(3) Rentabilitatea noilor produse va fi diferențiată astfel încît să se asigure stimularea realizării de produse cu caracteristici tehnico-functionale superioare, de mare tehnicitate, reducerea consumurilor da materii prime, materiale, combustibili și energie, mai buna utilizare a fondurilor fixe, creșterea mai accentuata a productivitatii muncii și abținerea, pe aceasta baza, a unei eficiente superioare, atît la unitățile producătoare cît și la cele beneficiare.
(1) Beneficiile unităților economice se planifica prin bugetele de venituri și cheltuieli, în concordanta cu indicatorii și normativele de eficienta, stabilite potrivit legii.
(2) Volumul beneficiilor pe ministere și celelalte organe centrale și locale de stat se aproba odată cu bugetul de stat și în mod corespunzător se desfășoară pe centrale și întreprinderi.
(1) Beneficiul unităților economice se determina prin deducerea din rezultatele financiare ale acestora a prelevarii pentru societate a unei părți din valoarea producției nete în condițiile stabilite de lege, precum și a cheltuielilor prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Rezultatele financiare ale activității fiecărei unități economice reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile perioadei de plan.
(3) Veniturile și cheltuielile perioadei de plan se determina în condițiile prețurilor și tarifelor în vigoare, pe baza indicatorilor privind: producția marfa vinduta și încasată, lucrările de construcții-montaj, prestările de servicii, desfacerile de mărfuri sau alte activități economice, cheltuielile de producție sau de circulație, precum și a altor indicatori specifici.
Beneficiile unităților economice de stat se repartizează pentru restituirea fondurilor primite de la societate, dezvoltarea generală a societății și pentru constituirea fondurilor proprii ale întreprinderii, în condițiile prevăzute de lege.
(1) Beneficiile planificate se repartizează de către întreprinderi, pentru:
a) restituirea fondurilor primite pentru finanțarea investițiilor, într-o cota de pînă la 10 la suta din beneficii; repartizari cu aceasta destinație se fac la dispoziția organului ierarhic superior, pînă la acoperirea integrală a obligației de restituire și numai în măsura în care aceasta obligație nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe, potrivit legii;
b) constituirea fondului de dezvoltare economică al întreprinderii, în limita prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli privind investițiile ce se finanțează din fondurile proprii, precum și a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinație se fac numai pentru partea rămasă neacoperita din amortizarea fondurilor fixe și din alte resurse, în condițiile prevăzute de lege;
c) constituirea fondului mijloacelor circulante, în limita unei cote din creșterea anuală planificata a mijloacelor circulante totale și a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate; cota anuală din creșterea planificata a mijloacelor circulante totale ce se acoperă din beneficii se stabilește odată cu planul național unic de dezvoltare economico-socială și bugetul de stat;
d) constituirea fondului pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social, în limita cheltuielilor anuale pentru aceste obiective prevăzute în planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli și a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinație se fac numai pentru partea rămasă neacoperita din amortizarea fondurilor fixe și din alte venituri, în condițiile prevăzute de lege;
e) constituirea fondului pentru acțiuni sociale, în limitele și condițiile stabilite de lege;
f) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, în limitele și condițiile stabilite de lege;
g) alte destinații prevăzute de lege;
h) vărsăminte la bugetul de stat, suma rămasă după efectuarea repartizarilor de la literele a-g.
(2) La întreprinderile la care beneficiile planificate nu acoperă integral destinatiile prevăzute la alineatul (1) literele a-g, repartizarile se fac, în ordine, pentru:
a) restituirea fondurilor primite pentru finanțarea investițiilor;
b) constituirea fondului pentru acțiuni sociale;
c) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii;
d) constituirea fondului mijloacelor circulante;
e) constituirea fondului pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social;
f) constituirea fondului de dezvoltare economică al întreprinderii;
g) alte destinații prevăzute de lege.
(1) Beneficiile realizate peste plan se repartizează de întreprinderi, astfel:
a) o cota de 20 la suta la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii;
b) o cota de 5 la suta la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social;
c) o cota de pînă la 25 la suta pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, stabilită diferențiat, în condițiile legii, în raport de căile prin care s-a obținut depășirea beneficiului; la unitățile producătoare cu sarcini de export se repartizează, în plus, o cota de pînă la 10 la suta din beneficiul peste plan, în condițiile legii, proporțional cu depășirea exportului;
d) alte destinații prevăzute de lege;
e) o cota de cel puțin 35 la suta ca vărsămînt la bugetul de stat.
(2) Resursele prevăzute la literele a) și b) se utilizează pentru rambursarea creditelor primite în completarea fondurilor respective, precum și pentru finanțarea investițiilor stabilite prin planul național unic, de natura celor prevăzute a fi acoperite din aceste fonduri, înaintea celorlalte resurse stabilite de lege.
Centralele repartizează beneficiile planificate și realizate în cadrul planului, precum și beneficiile peste plan provenite de la unitățile componente cu autogestiune economico-financiară fără personalitate juridică, pentru destinatiile și în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru întreprinderi.
(1) Pentru a asigură realizarea unei producții de înalt nivel tehnic și de calitate superioară, precum și pentru creșterea eficientei producției la export, beneficiul, respectiv rentabilitatea pentru producția de export vor fi, în mod diferențiat, mai mari, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se majorează în funcție de producția realizată la export în vederea stimulării suplimentare a personalului muncitor care contribuie la obținerea acestei producții.
(3) Modul de formare și de utilizare a beneficiilor realizate la producția pentru export se stabilește prin decret al Consiliului de Stat.
(4) Unitățile economice și colectivele de oameni ai muncii care realizează producție pentru export beneficiază și de celelalte drepturi acordate, potrivit legii, pentru realizarea și depășirea exportului.
(1) Băncile, Casa de Economii și Consemnațiuni, Administrația Asigurărilor de Stat, Administrația de Stat Loto-Pronosport, unitățile de paza repartizează beneficiile și efectuează vărsămintele potrivit normelor specifice prevăzute în anexa nr. 2, punctele I-VII.
(2) La unitățile agricole de stat, întreprinderile forestiere, de exploatare și transport, precum și la unitățile de cale ferată se pot constitui din beneficii fonduri de asigurare, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în condițiile prevăzute în anexa nr. 2, punctele VIII-X.
(1) Întreprinderile efectuează vărsămintele din beneficiile planificate la dispoziția organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiții, la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii, la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social și la bugetul de stat în volumul planificat și la termenele stabilite prin prezenta lege.
(2) Prelevarile din beneficiile planificate la fondul mijloacelor circulante, fondul pentru acțiuni sociale și fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectuează lunar, pe baza beneficiului realizat.
(3) Restituirea din beneficii la bugetul de stat a ratelor privind sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante se efectuează lunar, la nivelul planificat, în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni.
(4) Vărsămintele din beneficii cuvenite bugetului de stat se efectuează, în funcție de subordonarea întreprinderilor, la bugetul republican sau la bugetele locale.
(1) Vărsămintele din beneficii aprobate pe trimestre prin bugetul de venituri și cheltuieli se defalca în proporție de 30 la suta pentru prima luna și cîte 35 la suta în celelalte doua luni.
(2) Sumele stabilite pe luni, potrivit alineatului precedent, se plătesc în doua rate egale, la 15 și în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni. În cazul în care ziua de 15 este nelucrătoare, vărsămîntul se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare.
(1) Vărsămintele din beneficiile realizate în cadrul planului la dispoziția organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiții, la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii, la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social și la bugetul de stat, precum și cele privind restituirea ratelor prevăzute la articolul 11 (1) litera c) se recalculează și se regularizează cumulat, de la începutul anului, pe baza beneficiilor realizate.
(2) Recalcularea și regularizarea vărsămintelor se efectuează trimestrial. La cererea unităților economice, organele bancare pot aproba efectuarea acestor operațiuni lunar.
(3) Diferențele datorate din recalcularea vărsămintelor se plătesc în termen de 10 zile de la data prevăzută de lege pentru depunerea bilanțurilor contabile.
(4) Sumele plătite în plus se compensează de bănci cu sumele datorate pentru perioada următoare sau se restituie întreprinderii în termen de 5 zile de la cererea acesteia.
(1) În cazul nerealizarii beneficiilor la nivelul planificat, vărsămintele la bugetul de stat și sumele destinate restituirii fondurilor primite pentru finanțarea investițiilor se efectuează cu prioritate, în limita beneficiilor realizate. Beneficiul rămas se repartizează pe celelalte destinații, în ordinea prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
(2) La unitățile de producere, transport și distribuire a energiei electrice și termice, garmetan și la întreprinderile care produc făina, pîine și malai la care, potrivit dispozițiilor legale, indicatorii de plan ai titularilor se considera indepliniti dacă au fost satisfacute cerințele beneficiarilor; beneficiile nerealizate ca urmare a nelivrarii cantităților economisite nu afectează constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli, cu condiția încadrării în normele de consum de combustibili, energie, materii prime și materiale. Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii astfel constituit se repartizează din beneficiile realizate înaintea celorlalte destinații.
(1) Vărsămintele din beneficiile peste plan la bugetul de stat se efectuează în mod provizoriu trimestrial, pe baza bilanțurilor contabile.
(2) Vărsămintele din beneficiile peste plan la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii și la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social, precum și prelevarile pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectuează pe baza bilanțurilor contabile anuale.
(1) La unitățile economice din ramura energiei electrice și termice, beneficiile se repartizează și se vărsa prin centralele industriale, iar la unitățile de posta și telecomunicații prin Direcția generală a postelor și telecomunicatiilor.
(2) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de inspectoratele silvice județene se efectuează lunar, în ultima zi lucrătoare a lunii, iar cele datorate din activitatea de posta și telecomunicații se efectuează lunar, pînă la 25 ale lunii următoare. Vărsămintele la bugetul de stat, stabilite pe luni, datorate de centralele industriale pentru unitățile economice din ramura energiei electrice și termice se efectuează la 20 ale lunii în curs și la 5 ale lunii următoare; ultima rata din luna decembrie se vărsa pînă la 31 decembrie.
(3) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unitățile de cale ferată se efectuează prin Departamentul Căilor Ferate.
(1) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de întreprinderile agricole de stat și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii se efectuează trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevăzută de lege pentru depunerea bilanțurilor contabile, cu excepția celor prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli pentru trimestrul IV, care se efectuează în ultima zi lucrătoare a anului respectiv.
(2) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unitățile de cercetare științifică, precum și de cele de cercetare-proiectare se efectuează în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru.
(1) Nevărsarea beneficiilor datorate bugetului de stat la termenele legale atrage plata unei majorări de 0,05 la suta asupra sumelor datorate, pentru fiecare zi de întîrziere.
(2) Sumele reprezentind majorările de întîrziere se vărsa la bugetul republican sau local, în funcție de subordonarea unității.
Unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum au datoria sa organizeze activitatea pe criterii economice și de înaltă eficienta, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, să obțină beneficii și să aplice prevederile prezentei legi în întreaga lor activitate economico-financiară, în condițiile proprietății cooperatiste și a specificului activității desfășurate.
(1) Cooperativele agricole de producție, consiliile de conducere, toți cooperatorii au obligația sa folosească în întregime și eficient fondul funciar și celelalte mijloace de producție, sa sporeasca continuu producția vegetala și animala.
(2) De asemenea, trebuie să dezvolte activitățile industriale și prestările de servicii pentru utilizarea în tot timpul anului a forței de muncă, sa gospodareasca cu grija mijloacele materiale și financiare, sa reducă cheltuielile de producție, în special cele materiale, în vederea acoperirii integrale a cheltuielilor din veniturile proprii, sporirii eficientei economice, a producției nete și obținerii de beneficii cît mai
(1) Creșterea permanenta a producției nete constituie sursa principala a dezvoltării proprietății obștești și a ridicării nivelului de viața al cooperatorilor.
(2) Producția neta reprezintă valoarea nou creata și se determina ca diferența între producția globală și cheltuielile materiale aferente.
(1) Mijloacele fixe și celelalte fonduri de producție fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilă, a cooperativei agricole de producție.
(2) Membrii cooperatori pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială; în acest scop fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani, la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea sa.
(3) Partea socială rezultată din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depăși 50 la suta din valoarea proprietății obștești.
În cooperativele agricole de producție beneficiul este parte din valoarea nou creata și exprima în mod sintetic rezultatele activității economice. Beneficiul se constituie după repartizarea, din producția neta, a următoarelor elemente: retribuirea muncii și contribuția la fondul de pensii și asigurări sociale în raport de producția și veniturile obținute de cooperative, impozitul pe terenuri, pe fondul de retribuire și veniturile din activitățile industriale, primele de asigurare, precum și a cheltuielilor prevăzute în anexa nr. 1.
(1) Beneficiul cooperativei agricole de producție se repartizează pentru:
a) fondul de dezvoltare economică;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul social-cultural și sportiv;
d) fondul de rezerva pentru producție și retribuirea muncii;
e) fondul intercooperatist de întrajutorare și consolidare;
f) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor și a celorlalți oameni ai muncii;
g) fondul de participare la beneficii pentru partea socială, constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor.
(2) Constituirea, cuantumul, destinația și utilizarea acestor fonduri se stabilesc, potrivit legii, prin Statutul cooperativei agricole de producție.
(1) Cooperativele agricole de producție au datoria sa desfășoare o activitate rentabila care să le permită ca din beneficiul obținut sa repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, sume corespunzătoare la fondul de dezvoltare economică, în vederea reluării pe scara larga a procesului de producție.
(2) Fondul de dezvoltare economică al cooperativelor agricole de producție se constituie din:
a) sumele alocate anual din beneficiile realizate, cotele de amortizare a fondurilor fixe și din alte surse, potrivit legii;
b) depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială.
(3) Fondurile rezultate din depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială se vor folosi, pe baza hotărîrii adunării generale a cooperativei, numai pentru investiții productive, destinate dezvoltării averii obștești, care să ducă la creșterea continua a producției și a beneficiilor cooperativei.
(1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socială, sa primească din beneficiul cooperativei agricole de producție un venit anual de 6 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse. În cazul depășirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînă la 8 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse, în funcție de volumul beneficiilor și rentabilitatea obținute. În situația nerealizarii beneficiului planificat, se garantează cooperatorilor un venit anual de 5 la suta, în raport de suma depusa la partea socială.
(2) Depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială se fac pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eșalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilitățile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată.
(3) În cazul pensionării, membrii cooperatori pot să își mențină partea socială și vor participa în continuare la beneficii în raport cu mărimea acesteia.
(4) Contravaloarea părții sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socială, poate fi dobîndită prin moștenire, în condițiile prevăzute de lege.
(5) Condițiile în care membrii cooperatori pot depune contribuția în bani la partea socială, modul de participare la beneficii în raport cu mărimea acesteia, precum și de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul cooperativei agricole de producție.
Mecanizatorii și specialiștii agricoli care lucrează în cooperativele agricole de producție pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleași condiții și sa beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii cooperatori.
(1) Beneficiul în asociațiile economice intercooperatiste se determina ca diferența între încasările din valorificarea producției obținute, prestări de servicii, alte venituri și cheltuielile de producție aferente, precum și cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Beneficiul se repartizează pentru:
a) fondul de dezvoltare economică;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
d) fondul de întrajutorare și rezerva;
e) fondul social-cultural și sportiv;
f) cote-părți cuvenite cooperativelor asociate.
(3) Constituirea, cuantumul, destinația și utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului asociației economice intercooperatiste.
(1) Beneficiul în asociațiile cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum se determina ca diferența între încasările din valorificarea producției obținute, prestări de servicii, alte venituri și cheltuielile de producție aferente, precum și cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Beneficiul se repartizează pentru:
a) fondul de dezvoltare economică;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul de rezerva;
d) fondul de asigurare;
e) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
f) cote-părți cuvenite unităților asociate.
(3) Constituirea, cuantumul, destinația și utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului cooperării și asocierii cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum.
Beneficiul cooperativelor meșteșugărești se determina ca diferența între încasările din activitatea de producție, prestări de servicii și din alte activități economice și cheltuielile aferente acestora, precum și cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1.
(1) Mijloacele fixe și celelalte fonduri de producție fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilă, a cooperativei meșteșugărești.
(2) Membrii cooperatori pot deține o parte din valoarea proprietății obștești ca parte socială. În acest scop, fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea sa.
(3) Partea socială rezultată din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depăși 50 la suta din valoarea proprietății obștești.
Beneficiul cooperativelor meșteșugărești stabilit ca diferența între veniturile și cheltuielile prevăzute la articolul 35 se repartizează pentru:
A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuție a cooperativelor meșteșugărești la dezvoltarea generală a societății.
B. Constituirea fondurilor proprii a le cooperativelor meșteșugărești:
a) fondul de dezvoltare economică;
b) fondul mijloacelor circulante;
e) fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social;
d) fondul de participare la beneficii, după munca depusa și vechimea în unitate, a membrilor cooperatori și a personalului încadrat cu contract de muncă;
e) fondul pentru acțiuni sociale.
C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor meșteșugărești:
a) fondul de participare la beneficii pentru partea socială constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor;
b) fonduri pentru finanțarea unor acțiuni specifice invalizilor și nevazatorilor;
e) fonduri pentru acțiuni culturale și sportive;
d) alte fonduri prevăzute în statute, potrivit legii.
(1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socială, sa primească din beneficiile obținute de unitatea cooperatista în care își desfășoară activitatea, un venit anual de 6 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse. În cazul depășirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînă la 8 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse, în functie de volumul beneficiilor și rentabilitatea obținute. În situația nerealizarii beneficiului planificat, se garantează cooperatorilor un venit anual de 5 la suta în raport cu suma depusa la partea socială.
(2) Depunerile cooperatorilor la partea socială se fac pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eșalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilitățile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată.
(3) În cazul pensionării, cooperatorii pot să-și mențină partea socială și vor participa în continuare la beneficii în raport cu mărimea acesteia.
(4) Contravaloarea părții sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socială, poate fi dobîndită prin moștenire, în condițiile legii.
(5) Condițiile în care membrii cooperatori pot depune contribuția în bani la partea socială, modul de participare la beneficii în raport cu mărimea acesteia, precum și de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin statutul cooperativei meșteșugărești.
Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor meșteșugărești, precum și cele ale întreprinderilor organizate, potrivit legii, pe lîngă acestea se determina potrivit prevederilor art. 35 și se repartizează pentru plata impozitului pe venit, precum și pentru constituirea fondurilor prevăzute la art. 37 literele B și C (a și d).
Modul de constituire și utilizare a fondurilor se stabilește prin Statutul uniunilor cooperativelor meșteșugărești din Republica Socialistă România și statutul-model al cooperativei meșteșugărești și al cooperativei de invalizi.
Beneficiul cooperativelor de consum se determina ca diferența între încasările din activitatea de desfacere a mărfurilor, achiziții, prestări de servicii și din alte activități economice și cheltuielile aferente acestor activități, precum și cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1.
Beneficiul, stabilit ca diferența între veniturile și cheltuielile prevăzute la articolul precedent, se repartizează pentru:
A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuție a cooperativelor de consum la dezvoltarea generală a societății.
B. Constituirea fondurilor proprii ale cooperativelor de consum:
a) fondul de dezvoltare economică;
b) fondul mijloacelor circulante;
c) fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social;
d) fondul de participare la beneficii a personalului încadrat cu contract de muncă;
e) fondul pentru acțiuni sociale.
C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor de consum:
a) fondul de participare la beneficii pentru partea socială constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor;
b) fondul pentru acțiuni culturale și sportive;
c) alte fonduri prevăzute în statute, potrivit legii.
Condițiile în care membrii cooperatori pot depune contribuția în bani la partea socială, modul de participare la beneficii, în raport cu mărimea acesteia, precum și de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul organizațiilor cooperației de consum, cu respectarea prevederilor din articolele 36 și 38 din prezenta lege.
Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor de consum, precum și cele ale întreprinderilor și centralelor organizate, potrivit legii, pe lîngă acestea se determina potrivit prevederilor articolului 41 și se repartizează pentru plata impozitului pe venit, precum și pentru constituirea fondurilor prevăzute la literele B și C (c) din articolul 42.
Modul de constituire și utilizare a fondurilor din beneficiile cooperativelor de consum și uniunilor acestora se stabilesc prin Statutul organizațiilor cooperației de consum.
Micii meseriasi individuali și persoanele care exercită activități economice au obligația sa desfășoare o activitate utila și eficienta, care să contribuie la satisfacerea cerințelor tot mai numeroase ale populației în ce privește prestarea unor servicii, executarea de lucrări sau alte activități pentru care au fost autorizați, potrivit legii.
Beneficiul obținut de micii meseriasi individuali și alte persoane care exercită activități economice în condițiile legii reprezintă diferența dintre veniturile încasate, potrivit prețurilor și tarifelor în vigoare și cheltuielile realmente necesare.
Micii meseriasi individuali și celelalte persoane care exercită activități economice datorează impozit pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuție a acestora la dezvoltarea generală a societății.
Ministerul Finanțelor și băncile au obligația sa vegheze la respectarea legilor în activitatea economico-financiară a unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, sa acționeze permanent pentru luarea de măsuri cu privire la îndeplinirea sarcinilor de plan, economisirea muncii sociale, gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și bănești, menținerea echilibrului financiar, sa verifice determinarea beneficiului și constituirea fondurilor, în condițiile legii, și efectuarea integrală și la termen a vărsămintelor datorate statului.
(1) Unitățile economice, organele de conducere colectivă ale acestora răspund pentru dimensionarea judicioasă și înscrierea în bugetele de venituri și cheltuieli a beneficiilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi, pentru asigurarea măsurilor de realizare a beneficiilor planificate, efectuarea la termen a vărsămintelor și prelevarilor și pentru respectarea riguroasă a disciplinei financiare și de plan.
(2) Oamenii muncii din unitățile economice au obligația să contribuie la gospodărirea judicioasă și eficienta a bunurilor care le sînt încredințate spre administrare, sa participe la dezbaterea și soluționarea problemelor legate de dimensionarea și realizarea beneficiilor, precum și la elaborarea și realizarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinii de beneficii, a indicatorilor și normativelor de eficienta stabilite.
(3) Organele de conducere colectivă ale unităților economice socialiste sînt obligate să prezinte adunărilor generale ale oamenilor muncii analiza periodică a realizării prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli, a beneficiului, indicatorilor și normativelor de eficienta, a modului de gospodărire a valorilor materiale și bănești și a măsurilor organizatorice și tehnice pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
Centralele, ministerele, celelalte organe centrale și locale vor lua măsuri ca la unitățile economice în subordine să se asigure folosirea cu maximum de randament a fondurilor materiale și bănești, organizarea rațională a aprovizionarii, producției și desfacerii, dimensionarea judicioasă și realizarea integrală a sarcinilor de beneficii și încadrarea în indicatorii și normativele de eficienta.
Ministerul Finanțelor acționează permanent pentru creșterea continua a eficientei economice în economia naționala, îndrumă și controlează stabilirea de către unitățile economice prin bugetele de venituri și cheltuieli a sarcinilor de beneficii. De asemenea, ia sau propune măsuri pentru îndeplinirea ritmica a sarcinilor de plan, pentru încasarea veniturilor statului, precum și pentru întărirea controlului asupra utilizării fondurilor materiale și bănești; aproba, în cazuri justificate, reducerea sau scutirea da plata majorărilor de întîrziere privind vărsămintele din beneficii.
Ministerul Finanțelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Direcția Centrala de Statistica, Comitetul de Stat pentru Prețuri, băncile, celelalte organe centrale de sinteza, ministerele, celelalte organe centrale și locale analizează sistematic, pe baza bilanțurilor contabile, beneficiile, ceilalți indicatori și normative de eficienta realizați, pe ansamblul economiei, pe ramuri și sectoare de activitate și iau sau propun, după caz, măsuri pentru îmbunătățirea situației eeonomico-financiare a unităților economice socialiste.
Băncile, în cadrul obligațiilor ce le revin de a acționa în economie pentru obținerea unei eficiente ridicate, au sarcina sa urmărească și sa determine măsuri pentru încasarea integrală și la termen a veniturilor statului provenite din beneficii, sa analizeze la întreprinderi cauzele nerealizarii beneficiilor planificate, sa exercite un control riguros asupra îndeplinirii planurilor de producție, circulație și prestări de servicii și sa determine măsuri care să asigure realizarea și depășirea beneficiilor planificate.
Formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor provenite din activitățile și unitățile economice producătoare de venituri organizate de instituțiile de stat, activitățile de producție și prestări de servicii organizate de consiliile populare comunale, activitatea cantinelor-restaurant pentru personalul muncitor, precum și utilizarea beneficiilor unităților economice de stat pentru dotarea formatiunilor sanitare ale Societății de Cruce Roșie, se efectuează potrivit normelor legale specifice.
Amenzile și penalitățile care nu se datoresc vinovatiei unei persoane, în măsura în care nu se acoperă din cele încasate cu același titlu, se suporta, în condițiile legii, din beneficiile lăsate la dispoziția unităților economice, precum și din alte resurse.
Operațiile de recalculare și regularizare a vărsămintelor și prelevarilor din beneficiile anului 1978 se vor efectua pe baza bilanțurilor contabile încheiate la 31 decembrie 1978, potrivit dispozițiilor legale existente pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, administrativă sau penală, după caz, precum și civilă sau materială.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1979, cu excepția secțiunii 1 din capitolul V, care intră în vigoare la 1 ianuarie 1980.
(2) Pe aceeași dată se abroga actele normative prevăzute în anexa nr. 3, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naționala în ședința din 22 decembrie 1978.
Președintele
Marii Adunări Naționale
NICOLAE GIOSAN
CHELTUIELI
care se suporta direct din rezultatele financiare ale unităților economice socialiste
A. La unitățile economice de stat
a) Amortizarea și cheltuielile pentru reparațiile clădirilor și altor fonduri fixe date în folosință gratuita școlilor profesionale și organizațiilor obștești care funcționează pe lîngă acestea;
b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor și practica în producție;
c) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
d) Contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973;
e) Comisionul plătit întreprinderilor de comerț exterior pentru exportul pe bază de contract de comision;
f) Cheltuielile de protocol, la unitățile care efectuează astfel de cheltuieli, potrivit dispozițiilor legale;
g) Alte cheltuieli prevăzute de lege.
B. La cooperativele agricole de producție
a) Fondul de ajutor;
b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor și practica în producție;
c) Contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973;
d) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
e) Alte cheltuieli prevăzute de lege.
C. La asociațiile economice intercooperatiste și la asociațiile dintre cooperativele agricole de producție și unități de stat sau ale cooperației de consum
a) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor și practica în producție;
b) Contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973;
c) Cotizatii la Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție;
d) Alte cheltuieli prevăzute de lege.
D. La cooperativele meșteșugărești, cooperativele de consum, uniunile județene și uniunile centrale ale acestora și, la întreprinderile și centralele din subordinea uniunilor cooperativelor
a) Amortizarea și cheltuielile pentru reparațiile clădirilor și altor fonduri fixe date în folosință gratuita școlilor profesionale și organizațiilor obștești care funcționează pe lîngă acestea;
b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor și practica în producție;
c) Taxa pentru folosirea terenul lor proprietate de stat;
d) Contribuția bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973;
e) Comisionul plătit întreprinderilor de comerț exterior pentru exportul pe bază de contract de comision;
f) Cheltuielile de protocol la unitățile care efectuează astfel de cheltuieli potrivit dispozițiilor legale;
g) Alocația pentru copii;
h) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
i) Alte cheltuieli prevăzute de lege.
NORME
specifice de repartizare a beneficiilor
I. Beneficiile Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, Băncii pentru Agricultura și Industrie Alimentara, Băncii Române de Comerț Exterior și Băncii de Investiții rămase după asigurarea resurselor pentru finanțarea investițiilor prevăzute în planul național unic, neacoperite din amortizare, se repartizează în proporții egale pentru constituirea fondurilor de rezerva ale băncilor și la bugetul de stat.
II. Beneficiile Casei de Economii și Consemnațiuni rămase după asigurarea resurselor pentru finanțarea investițiilor prevăzute în planul național unic, neacoperite din amortizare, se repartizează astfel:
a) la bugetele județelor și al municipiului București, într-o cota de 30 la suta;
b) la fondul de rezerva, într-o cota de 30 la suta;
c) la bugetul de stat, într-o cota de 40 la suta.
III. După completarea fondurilor de rezerva prevăzute la punctele I și II, în limitele stabilite prin statutele aprobate, partea din beneficiu destinată acestora se vărsa la bugetul republican.
IV. Diferența dintre veniturile și cheltuielile Administrației Asigurărilor de Stat rămasă după asigurarea resurselor pentru finanțarea investițiilor prevăzute în planul național unic, neacoperite din amortizare, și după suportarea din rezultatele financiare a altor cheltuieli prevăzute de lege, se repartizează potrivit statutului acesteia.
V. Beneficiile Administrației de Stat Loto-Prono-Sport se repartizează astfel:
A. Beneficiile planificate
a) Beneficiile din sistemele pronosport și pronoexpres, la Consiliul Național pentru Educație Fizica și Sport, pentru întreținerea și dezvoltarea activității de educație fizica și sport;
b) Beneficiile din sistemele de loterie, precum și cele din alte activități, rămase după constituirea fondului de premiere, în condițiile legii și asigurarea resurselor pentru finanțarea investițiilor prevăzute în planul național unic, neacoperite din amortizare, se repartizează la bugetul republican.
B. Beneficiile peste plan
a) Beneficiile din sistemul Pronosport și pronoexpres, la Consiliul Național pentru Educație Fizica și Sport;
b) Beneficiile din sistemul de loterie, precum și cea din alte activități, după suplimentarea fondului de premiere, în condițiile legii, se repartizează la bugetul republican.
VI. (1) Beneficiile planificate ale corpurilor de paza, care funcționează potrivit Decretului nr. 231/1974 privind paza bunurilor, rămase după reținerea unei cote de pînă la 20 la suta în vederea constituirii fondului de despăgubiri, precum și beneficiile peste plan, se repartizează potrivit prevederilor din prezenta lege.
(2) Unitățile socialiste din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în cadrul cărora funcționează detasamente sau grupe de paza independente, vor retine o cota de pînă la 20 la suta din beneficiile planificate din activitatea acestora, în vederea constituirii fondului de despăgubiri. Beneficiile planificate rămase după reținerea acestei cote urmează repartizarea aferentă unităților pe lîngă care funcționează.
(3) Cota de pînă la 20 la suta din beneficiile unităților de paza se stabilește anual, odată cu adoptarea planului național unic și bugetului de stat, în funcție de necesitățile de despăgubiri și fondul neconsumat din anii precedenti.
VII. Unitățile prevăzute în prezentul articol efectuează vărsămintele din beneficii la buget, după cum urmează:
a) Administrația de Stat Loto-Pronosport, lunar, pînă la 25 ale lunii următoare;
b) Administrația Asigurărilor de Stat efectuează vărsămintele la bugetul republican în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni în proporție de o treime din sumele planificate trimestrial, iar la bugetele locale pînă la data de 15 ale fiecărei luni, pe baza primelor realizate în luna precedenta;
c) Băncile, Casa de Economii și Consemnațiuni, trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevăzută pentru depunerea situației realizării veniturilor și cheltuielilor, cu excepția color planificate pe trimestrul IV, care se efectuează în ultima zi lucrătoare a anului respectiv.
VIII. Unitățile agricole de stat repartizează, cu prioritate față de celelalte destinații, la dispoziția organului ierarhic superior o cota de pînă la 40 la suta din beneficiile realizate, stabilită anual odată cu bugetul de stat, pentru constituirea unui fond de asigurare în vederea acoperirii, potrivit legii, a pagubelor provocate de acțiunea negativa a factorilor naturali la întreprinderile în subordine care au soportat astfel de pagube.
IX. (1) Întreprinderile forestiere de exploatare și transport repartizează, cu prioritate față de celelalte destinații, la dispoziția Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 60 milioane lei.
(2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unitățile economice în subordine a următoarelor cheltuieli:
a) cheltuielile ocazionate cu refacerea fondurilor fixe folosite în exploatările forestiere pentru scosul-apropiatul și transportul materialului lemnos, avariate sau distruse de agenți naturali, pentru lucrări a căror valoare depășește 15.000 lei pentru fiecare fond fix avariat;
b) cheltuielile suplimentare pentru înlăturarea efectelor calamităților;
c) pagubele materiale rezultate ca urmare a distrugerii instalațiilor de scos-apropiat și a elementelor materiale de natura mijloacelor circulante, ca efect al calamităților.
X. (1) Direcțiile regionale de cai ferate repartizează, cu prioritate față de celelalte destinații, la dispoziția Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 15 milioane lei.
(2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unitățile de cale ferată în subordine a cheltuielilor privind refacerea: liniilor, podurilor și tunelurilor, instalațiilor de telecomunicații, clădirilor înzestrate cu instalații legate de siguranță circulației, alte lucrări necesare legate de siguranță circulației.
XI. La întreprinderile comerciale fondul pentru reduceri de prețuri și cheltuieli cu reconditionarea sau transformarea unor mărfuri soldabile se constituie, potrivit legii, din beneficii înaintea oricăror alte repartizari.
LISTA
actelor normative ce se abroga
1. Decretul nr. 371 privind organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, articolul 13 din statut.
2. Decretul nr. 504 privind aprobarea Statutului Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 143 din 16 decembrie 1970, articolul 11 din statut.
3. Decretul nr. 55 privind organizarea și funcționarea Băncii pentru Agricultura și Industrie Alimentara, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 18 martie 1970 și republicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 10 iunie 1971, articolul 8 din statut.
4. Decretul nr. 225 privind organizarea și funcționarea Băncii de Investiții, publicat în Buletinul Oficial nr. 23 din 18 martie 1970, modificat prin Decretul nr. 314/1971, articolul 65 din statut.
5. Decretul Consiliului de Stat nr. 53 privind unele măsuri referitoare la îmbunătățirea activității de morarit, decorticat și panificatie, publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 15 martie 1977, articolul 10, alineatul 2.
6. Decretul Consiliului de Stat nr. 220 privind trecerea unităților cu activitate de producție industriala din subordinea consiliilor populare județene și al municipiului București, în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale și unități asimilate acestora, de sub îndrumarea și controlul unor ministere altor organe centrale de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 19 iulie 1977, articolul 10.
7. Decretul Consiliului de Stat nr. 495 privind regimul amenzilor și penalitatilor ce se suporta de întreprinderile de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 30 decembrie 1977.
8. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2930 din 1 decembrie 1967 privind organizarea și funcționarea întreprinderilor agricole de stat.
9. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1485 privind aprobarea Statutului și a structurii organizatorice a Băncii Române de Comerț Exterior, publicată în Buletinul Oficial nr. 92 din 11 iunie 1968, articolul 7 din statut.
10. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 847 din 24 aprilie 1969 privind modificarea art. 1, litera b), din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 30 din 23 ianuarie 1961 și art. IX din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 585 din 28 martie 1969 precum și a planului de muncă și retribuire pe anul 1969 al Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.
11. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2256 privind acordarea de credite populației pentru locuințe proprietate personală de către Casa de Economii și Consemnațiuni și stabilirea nivelului dobânzilor la unele categorii de operațiuni de credit, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 8 decembrie 1969, articolul 8.
12. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 77 privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare științifică, publicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 4 martie 1970, articolele 7 și 8, pct. I și II din anexa nr. 3.
13. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 859 privind planificarea, repartizarea și vărsarea beneficiilor, finanțarea mijloacelor circulante, finanțarea și creditarea investițiilor, publicată în Buletinul Oficial nr. 71 din 27 iunie 1970.
14. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 330 din 30 martie 1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea și funcționarea Ministerului Turismului, articolul 1, alin. 5.
15. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 652 privind planificarea, finanțarea și creditarea mijloacelor circulante, repartizarea și vărsarea beneficiilor, finanțarea investițiilor la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, precum și unele măsuri pentru funcționarea acestora, publicată în Buletinul Oficial nr. 10 din 5 iunie 1971, cu excepția articolelor 15-17, 21-23, 26.
16. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 94 din 28 ianuarie 1972 privind constituirea unui fond pentru acoperirea cheltuielilor determinate de refacerea fondurilor fixe avariate de agenți naturali în sectorul căilor ferate.
17. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1482 din 11 decembrie 1972 cu privire la aplicarea Legii nr. 12/1972 pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 1973.
------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.