LEGE nr. 1032 din 17 august 1864

Curtea de casatiune este împărțită în doue Secțiuni și se compune: de unu prim președinte, de doui presedinti, de secțiuni și de patru-spre-dece membri, peste tot septe-spre-dece membri.

Secțiunile iau numirea de "Secțiunea Civilă și Secțiunea Criminală".

Fie care secțiune se compune de septe membri și un președinte.

Acum la început, și pentru prima și singura ora, secțiunile se vor forma prin sorți.

Toți membrii carii compun o secțiune din preuna cu președintele lor, vor schimba la începutul fiecăruia anu de dreptu pe membrii celei alte secțiuni.

Secțiunea civilă pronunța asupra tutulor cererilor de casatiune în materii civile. Secțiunea criminală pronunța asupra cererilor în casatiune în materii criminale, corecționale și de simpla poliție.

Conflictele de jurisdicțiune între autorități de ordinea judecatoresca, se judeca de către secțiunile unite.

Primul președinte presida curtea intrega în secțiuni unite, și poate presida cînd va găsi de cuviință, și dupe trebuinta serviciului, și fie-care secțiune în parte.

Grefa curții de Casatiune se compune de unu primu grefier, de doui greferi de secțiune, de cinci capi de masa, doui-spre-dece scriitori, un registratore general și doui registratori de secțiune.

Ministerul public, asedat lîngă curtea de casatiune, se compune de un procurore general și de doui procurori de secțiune.

O secțiune nu poate lucra și judeca de nu vor fi cel pucin septe membri de fața.

Cînd acest numeru nu se poate împlini din pricina de bola, de congediu, de recusatiune, sau alte asemenea împrejurări, numărul se completa cu membrii din cea alta secțiune trași la sorți.

Intemplandu-se a nu se împlini numărul de majoritatea cerută de art. 21 din legea curții de casatiune, se vor chiama alți trei membri trași la sorți, de la cea alta secțiune, și se va cerceta pricina din nou.

Dacă nu se va putea nici atunci forma majoritate, se va amana pricina de la una luna pînă la trei cel mult și dacă și la acest termin nu se va putea obține majoritate, se va judeca pricina de secțiunile unite.

Se escepta însă pricinile urgente, care, în acest casu, se judeca îndată de secțiunile unite.

Cînd curtea de Casatiune judeca în secțiuni unite, trebuie să fia fața și sa ia parte la judecata, cel pucin 12 membri pe lîngă președintele sau un vice-președinte.

La asemenea casu, o otarire nu se poate da de nu împreună opt glasuri. Iar cînd secțiunile sînt întrunite în întregul complet, majoritatea absolută este de ajunsu.

Curtea de casatiune are vacanta la Craciun 15 dile, incepend din ajunul Craciunului și la Pasci 15 dile, incepend din dioa Floriilor.

Deosebit, secțiunea civilă are vacantii mari, de la 1 Iulie pînă la 15 August.

Peste tot cel alt curs alu anulul, curtea de casatiune tine ședința regulată în tote dilele afară de duminici și serbatori mari.

În fie-care secțiune sînt doue registre, într'unul se trecu pricinile urgente (grabnice) în cel-alt de ordinare.

Primul președinte, prin una și singura citatiune adresată tutulor părților interesate, le va soroci pentru dioa determinata spre înfățișare.

Pricinile se sorocescu dupe rendul intrariei lor, afară numai de cele grabnice care au precădere.

În cas de pira pornită contra funcționarilor publici, secțiunea civilă va cerceta mai anteiu admisibilitatea pirei, și la cas de admitere, acusatul va merge înaintea secțiunilor unite. Cînd în cercetarea unei cereri de casatiune, secțiunea civilă sau criminală va descoperi fapte vinovate comise de judecători atingatore de funcțiunile lor, atunci secțiunea criminală va denuncia pe judecători la secțiunea civilă, care mai înainte va face cuvenită cercetare de admitere, iar dacă descoperirea de fapte vinovate se va face de secțiunea civilă, atunci va face ea însăși cuvenită cercetare de admitere.

Cînd, după casatiunea unei hotărîri, curtea de apel sau tribunalul la care s'a trimis pricina a se judeca din nuou, va da o a doua sentinta în aceeași pricina între aceleași persoane, procedend în aceeași calitate, și va fi atacat și acesta a doua hotărîre, atunci curtea de casatiune judeca cestiunea în secțiuni unite.

Dacă a doua sentinta a unui tribunal sau curte, este casată pentru aceleași motive ca și cea d'anteiu, atunci curtea civilă sau tribunalul la care pricina va fi trimisa, se va conformă cu decisiunea curții de casatiune asupra punctului de drept, judecat de acea curte.

În acest cas, curtea de casatiune va comunică îndată Ministeriului Justiției cestiunea de drept contraversata ca la cea d'anteiu sesiune a Cameri sau chiar în cursul sesiunei, de va fi deschisă Camera, să se cera de la Guvern interpretarea oficială a legii de la puterea legislativă.

Dispositiunile coprinse În art. 28.

Aliniatul al 7-lea de la art. 36.

Articolile 62, 63, 64, 65 și 66 din legea constitutivă a curții de casatiune sînt și reman abrogate.

Tote dispositiunile legei curții de casatiune, contrarii Decretului de fața, sînt și reman abrogate.

Facem cunoscut și ordonăm ca cele de fața, investite cu sigiliul Statului și trecute în buletinul legilor (Monitorul Oficial), să fie adresate curților, tribunalelor și autorităților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe, și să facă a le observa și Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instrucției Publice, este însărcinat a priveghea publicarea lor.

Dat în Bucuresci, la 17 August 1864.

ALECSANDRU IOAN

Ministru Secretar de Stat

la Departamentul Justisiei,

Cultelor și Instrucsiunii Publice.

N. Cresulescu

---------------