LEGE din 24 ianuarie 1864

O înaltă Curte de compturi se institue în București pentru tota România.

Curtea de compturi se compune de:

Unu Presiedinte.

Optu Membrii judecători.

Unu Procurore.

Unu Substitute.

Optu Referendari.

Unu Grefieru și

Personalului Cancelariei mai josu aratatu.

Curtea de compturi lucredia seu în Adunare generală seu inpartita în doua secțiuni de câte trei membrii.

Presiedintile presida Curtea în Adunare generală; asemine elu presida ori care din două secțiuni va voi. Ceia-l-alta secțiune se presida de celu mai vechiu dintra Membrii după randulu numirei.

Incheiarile unei secțiuni nu potu fi făcute de catu candu voru fi fatia trei Membrii. La casu de lipsa unui membru, secțiunea se va completa prin-tr'unu membru din ceia-l-alta secțiune numitu de Presiedinte.

Curtea de compturi va tene regulatu celu putinu doua sedintie pe septamana în Adunarea generală,

Presiedintile va pute la casu de trebuintie a o convoca și estra-ordinariu în Adunare generală.

Curtea nu poate tene sedintia în Adunare generală cu mai putinu de cinci din membrii.

Presiedintele și membrii Curtei de compturi sînt inamovibili și se numescu de Domnitoriu după lista de presentatie în numaru induoitu de candidați, datu de Adunarea electiva.

La casu de vacantia dacă Adunarea electiva va fi în lucrare Ministeriulu de financie va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la completarea Curtei totu după modulu de mai susu; iar dacă Adunarea nu va fi în lucrare, atunci Domnulu va numi în loculu vacantu după cea din urma lista de presentatie a Adunarei.

Procurorulu și substitutulu Curtei, sînt numiți dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa recomandatia Ministrului de finance și sînt revocabili.

Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani.

Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români.

Presiedintele membrii Curtei și procurorile depunu juramentulu în mainele Domnitorului, iara referendarii, Grefierulu și ceia-l-alți funcționari înaintea Curtei.

Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance.

Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri între dinsii pînă la a patra spitia inclusivu.

Funcțiunea loru precumu și acea de procurore este necompatibila cu cualitatea de Deputatu, precumu și cu ori ce alta fiunctiune retribuită de Statu.

Ei nu potu fi interessati directu seu indirectu nici inpiegati în vre-o întreprindere seu afacere supussa la comptabilitate catra Statu; seu la vre-una din administrațiunile publice ale cărora socoteli sînt supusse revisuirei Curtei.

Nici unulu din membrii Curtei de compturi nu poate se ea parte la cercetarea unei pricini supuse controlului ei, în care ar fi interessatu, ori elu seu vre o ruda, a sa, seu cuscru pînă la a patra spitia inclusivu.

Membrii Curtei de compturi precumu și procurorele ei, sînt justițiabili ai Curtei de cassatiune, și se dau în judecata cu toți ceia-l-alți funcționari superiori.

Curtea este însărcinată cu cercetarea și hotărîrea socoteliloru atingatore de veniturile Tesaurului, cassieriiloru generale de judetie, regiiloru și ale administratiiloru contributiuniloru indirecte, precumu și inchearea socoteliloru atingatore de chieltuielile făcute de toți agenții comptabili.

Veniturile și chieltuielile, fondurile și incassuirile speciale ce isvorascu din budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului precumu și cercetarea și licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale și districtale, sînt asemene de conpetintia Curtei.

Comptabilii din ori ce ramura a administrațiunei voru fi datori a depune socotelile loru atatu pentru venitu catu și pentru chieltueli, la grefa Curtei în terminu de trei luni după espirarea fia-căruia esercitiu

Comptabilii carii la termenile aretate în art. precedinte nu voru depune socotelile, se voru chiema spre infetisiare înaintea Curtei și dacă indreptarile loru nu se voru găsi valabile, se voru osandi la o amenda egala cu retribuțiunea loru de la o luna pînă la trei.

Curtea va pute la o întâmplare sa cera de la Guvernu suspendarea loru pe acelasiu terminu seu și chiar destituirea loru.

Curtea va regula și va verifica compturile cari'i voru fi fostu presintate; ea va statornici prin incheiare, prin hotărîre definitivă, dacă comptabilii sînt aciutati catra Tesauru seu dacă au facutu avansuri Tesaurului seu dacă 'i datorescu vre o sumă.

În cele d'anteiu doue casuri ea va pronuncia descărcarea loru definitivă seu restituirea summeloru avansate de dinsii, și va ordonă anularea ipoteceloru seu a secuestreloru puse supra averei loru, seu a chediasiloru loru pentru intrebuintiarea summeloru a caroru socotoli sînt hotărâte de Curte.

În alu treilea casu ea 'i va condamna a plati datoria loru catra Tesauru celu multu în terminu de trei luni de la data hotărîrei.

În tote casurile o copie după hotărîrile sale va fi înaintată Ministeriului financelor care va ordonă aducerea loru la îndeplinire prin agenții sei speciali.

Curtea va pute revisui o socotela asupra caria ea va fi datu o hotărîre definitive, candu comptabilulu o va cere într'adinsu și va susține cerirea sa prin piesse justificative dobândite de la data incheiarei, seu candu se va dovedi ca în hotărîrea unei socoteli s'a comisu o erore, o scăpare din vedere, seu ca s'a trecutu de doua ori o summa în doua părți deosebite.

Dacă prin verificarea socoteliloru Curtea va dobândi incredintiarea ca în vre-o socotela a are unui comptabilu sînt plastografii, seu urme de mituire, seu deturnari (sfeterisire) de bani, ea va insciintia îndată despre acesta pe Ministeriulu financeloru și pe acela ale Justiției spre a da pe vinovatu în judecata Tribunaleloru competinte conformu legiloru.

Hotărîrile Curtei în contra comptabililoru se voru pune în lucrare de catra Miniștrii reapectivi, seu de catra administrațiunile interessate. Spre acestu sfirsitu, procurorulu Curtei de compturi, va îngriji a tramite copie legalisata Ministeriiloru și administratiuniloru respective.

Candu unu comptabilu seu chiedasiulu seu va voi se atace o hotărîre a Curtei de compturi sub cuventu de violare a legei, seu de calcare de forma 'și va indrepta cursulu catra Curtea de cassatiune, fără ca acestu recursu se pota inpiedeca executarea hotărîrei Curtei de compturi. Terminulu de recursu la Curtea de cassatiune este de trei luni, socotitu din diua în care s'a datu copia de hotărîre a Curtei de compturi în primirea partei interessate.

În tote casurile de recursu la Curtea de cassatiune, procurorulu pe lange acesta Curte infatisedie și sprijină interessele fiscului și ale administrațiunei publice ca represintante alu loru legalu; prin urmare și ori ce recursu în Cassatiune din partea fiscului și a celoru administratiuni se va adressa Curtei prin procurorulu ei.

Candu Curtea de cassatiune va cassa o hotărîre a Curtei de compturi, pricina se va înapoia în cercitarea aceleași Curți de compturi, care în terminu celu multu de trei luni o va infatisia din nou în totu complectulu membriloru ei și va pronuntia.

Dacă Curtea va stărui în hotărîrea sa de mai înainte, partea interessata va pute earasi în terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu în Cassatiune. În casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca în secțiuni unite și pronuntiandu definitivu asupra motiveloru recursului, va tramite pricina înapoi la Curtea de compturi, care se va conformă întocmai.

Curtea nn va pute în nici unu casu întinde jurisdicțiunea sa, asupra ordinatoriloru, nici a refusa comptabililoru summele care le voru fi platitu pe temeiulu unei ordonantie în regula, și intovarasita atatu de cuitantia personeloru în dreptu catu și de piessele justificative pe carii ordonatorulu le va fi recunoscutu ca sînt trebuinciose pentru acuitarea acelei ordonantiari.

Unu regulamentu specialu va determina amanuntile de procedura în verificarea socoteliloru.

Presiedintele inparte lucrările la fia-care secțiune.

Una din secțiuni va cerceta totu ce privește la venituri și credite precumu și la licuidarea compturiloru administrației generale și administratieloru districtuale și comunale și essercita controlulu seu asupra tutuloru comptabililoru acestoru administratiuni. Incheiarea compturiloru ei se va depune Curtei prin raportulu care va statua asupra loru definitivu în Adunarea generală.

Ceia-l-alta secțiune va ave în sarcina sa esaminarea și controlulu chieltueliloru, precumu și privegherea registreloru datoriei publice și a pensiuneloru. La casu de vre o dificultate, secțiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua definitivu în Adunarea generală.

Incheiarile Curtei în adunarea generală, precumu și hotărîrile ei, se pronuntia cu majoritate absolută a membriloru presenti.

Membrii minoritatei încă sînt datori a insera în jurnalulu majoritatei părerea loru motivată.

Presiedintele Curtei primindu socotelile, le inparte la membrii secțiuneloru respective; și fia-care din aceștia cercetendu partea ce li s'a incredintiatu, a supune la chibsuirea secțiunei sale însoțită de unu referatu cu observatiunele sale.

Dacă judecătorului insercinatu cu verifivarea unei socoteli va ave trebuintia de lămuriri seu prin infatisiare de acte, seu prin infetisiarea comptabilului, 'și va face raportulu seu deslusitu catra Presiedinte și acesta va cere actele seu va chiema pe comptabilulu.

Chiemarea se va face cu o singura citație.

Curtea trebe se aibă totu d'auna și este în dreptu se cera, spre a le ave în vedere, essemplare după deosebite budgete ale fia-căruia esercitiu, după registrulu datoriei publice, precumu și după lidta de pensiunile în sarcina Tesaurului, ca după dinsele sa pota compara veniturile, cu chieltuelile și regularitatea loru.

Defectile unei socoteli potu privi seu pe guvernu seu pe comptabilu, pe guvernu candu elu a ordonatu inplinirea de dări în contra legiloru, seu ca a efectuatu chieltueli peste marginea budgetiloru fi a crediteloru.

Gassindu Curtea asemene defecte în cercetarea unei socoteli ea se va margini ale lămuri numai printr'unu jurnalu de chibsuire, care remane apoi să se supuie Adunarei elective odată cu presentarea socoteliloru.

Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru găsi asternute după regula, candu nu se va afla cuprinse într'însele parte din veniturile ce ei au incassatu seu a trebuitu sa incasuiasca, candu unile din condicile de cheltuieli nu voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore precumu și pentru ori ce alte neindepliniri.

Referatulu fia-căruia Ministru raportoru, în catu privește pe comptabilu, trebe se cuprindie aprecieri de trei nature:

1. Cea privitore la incarcarile seu scadiemintile ce i se voru fi parutu ca presinta diferitile paragrafe și articole ale socoteliloru.

2. Cea privitore la conformitatea primiriloru cu legile și documentile financiare și a chheltueliloru cu budgetile și creditile deschise.

3. Cea atingatore de aprecierea validitatei acteloru și a dovediloru infatisiate.

Candu judecata Curtei se va atinge de unu comptabilu, jurnalulu chibsuirei sale va lămuri, dacă comptabilulu este refuitu, seu dacă remane datoriu; și la acestu din urma casu va hotara messurile de esecutiune și de inplinire precumu și terminulu în care trebe a se inplini banii.

În acestu casu Curtea 'și va da totu d'auna hotărîrea ei în forma de sentintia și acesta oranduiala se va padi și la casulu candu Curtea nu va incuviintia o chieltuiala ordonată și facuta de unu Ministru seu de o alta administrația.

Copii după hotărîrea se voru da partiloru interessate și chiediasiloru loru.

Curtea este datore a elibera copia legalisata, și chiar după incheiarile ce nu se voru da în forma de hotărîre tutuloru partiloru interessate, carii le voru cere.